Știri
Știri din categoria Externe

Vizita lui Jared Kushner în Israel și Egipt urmărește să deblocheze implementarea planului american pentru Gaza, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins un punct-cheie privind dezarmarea treptată a Hamas și retragerea concomitentă a trupelor israeliene, potrivit Al Jazeera.
Miza este una operațională: planul susținut de SUA, promovat de așa-numitul Board of Peace (Consiliul pentru Pace), are ca obiectiv un „sfârșit permanent” al războiului din Gaza, dar rămâne blocat în etapa de implementare, în condițiile în care detaliile aplicării sunt încă neclare, iar încetarea focului ar fi fost încălcată în mod repetat.
Netanyahu s-a opus explicit unei prevederi din planul în 15 puncte susținut de Donald Trump, care ar fi presupus:
Hamas ar fi anunțat că a acceptat o versiune preliminară a înțelegerii și că rămâne angajată față de acord după respingerea Israelului, potrivit informațiilor prezentate de publicație.
Un oficial al Board of Peace a declarat pentru Al Jazeera că Jared Kushner va fi însoțit de:
Potrivit aceluiași oficial, delegația va „asculta îngrijorările ridicate și va discuta pașii următori”, inclusiv în Egipt, unde sunt programate întâlniri cu mediatori egipteni și alții, pentru „consolidarea unei foi de parcurs”.
„Ceea ce este critic este să fim de acord asupra rezultatului dorit și să găsim modalități de a accelera progresul”, a spus oficialul, adăugând că atât boardul, cât și Israelul ar agrea „starea finală”, respectiv o Hamas demilitarizată.
Al Jazeera notează că aprobarea de către Hamas a unui acord preliminar privind dezarmarea a fost văzută ca un progres major, însă implementarea rămâne nedefinită. În cadrul unui plan de încetare a focului în 20 de puncte semnat anul trecut, luptele ar fi trebuit să fie oprite pentru a permite dezafectarea armelor de către grupările armate palestiniene și retragerea Israelului din Gaza.
Acordul ar mai prevedea transferul puterii către un guvern palestinian tehnocrat, desfășurarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare și demararea unui efort major de reconstrucție. Publicația relatează însă că ar fi existat încălcări aproape zilnice ale încetării focului, iar autoritățile locale ar fi raportat cel puțin 1.260 de palestinieni uciși în Gaza de la intrarea în vigoare a armistițiului.
În același timp, Israelul și-ar fi extins treptat zona de control în Gaza, ajungând la aproximativ 70% din enclavă, potrivit articolului.
Vizita are loc și pe fondul intensificării violențelor coloniștilor israelieni în Cisiordania ocupată, despre care organizațiile pentru drepturi susțin de mult timp că ar fi „permise” de forțele militare israeliene, mai scrie Al Jazeera. Este menționat un asediu al coloniștilor asupra satului Qusra (guvernoratul Nablus), unde localnicii spun că au fost tăiați de la apă și electricitate în contextul unei tentative de confiscare de terenuri.
Episodul a atras o reacție neobișnuit de dură din partea ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, care a descris un caz drept „act de teroare” și a afirmat că ambasada a fost „foarte implicată” și că armata israeliană și poliția au intervenit la solicitarea SUA pentru a îndepărta „teroriștii israelieni”.
Potrivit OCHA (Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare), au fost documentate 3.033 de atacuri ale coloniștilor în Cisiordania între ianuarie 2025 și iunie 2026, o medie de aproximativ șase pe zi. ONU mai indică faptul că, în 2026, forțele israeliene și coloniștii ar fi ucis 76 de palestinieni, inclusiv 18 copii, în teritoriul ocupat.
Recomandate

Administrația Trump își sincronizează negocierile pe Ucraina cu europenii , trimițându-i pe Jared Kushner și Steve Witkoff joi la Berlin, în timp ce Donald Trump are în aceeași zi o întâlnire trilaterală cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit Digi24 , care citează două surse Axios. Miza întâlnirii de la Berlin este una operațională: coordonarea pregătirilor pentru următoarea rundă de negocieri cu Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi. În discuții ar urma să fie implicați oficiali de rang înalt din Ucraina, Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Polonia, UE și NATO. Ce urmărește Washingtonul la Berlin: garanții de securitate și reconstrucție Potrivit unui oficial citat de Axios, agenda de lucru include două direcții principale: elaborarea unor garanții de securitate care să descurajeze viitoare atacuri rusești asupra Ucrainei; conturarea unor planuri pentru reconstrucția economiei Ucrainei. În paralel, Trump a declarat luni că se așteaptă să discute despre războiul din Ucraina la întâlnirea cu Xi și Putin, iar un oficial american a descris întâlnirea de la Berlin și vizita lui Trump în China drept un efort diplomatic coordonat. Context: contacte cu Moscova și disputa despre „locul Europei la masă” Întâlnirea de joi vine la o săptămână după ce Witkoff și Kushner au îndemnat Rusia să propună un cadru de securitate postbelic pentru Europa, demers pe care îl văd ca parte a efortului de a încheia războiul. Cei doi emisari s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova joia trecută și au discutat ulterior, luni, cu consilierul său de politică externă, Iuri Ușakov, despre pașii următori în negocieri. În același timp, rămâne neclar dacă Europa va participa direct la negocierile de soluționare a conflictului: emisarii americani au susținut că Rusia ar fi fost de acord ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor, însă Ușakov a declarat că nu s-a ajuns la un astfel de acord. De ce contează pentru Europa: temeri legate de summitul Trump–Xi–Putin Pe fondul acestor demersuri, aliații europeni sunt îngrijorați de întâlnirea trilaterală Trump–Xi–Putin, pe care Axios o descrie drept imprevizibilă. Deși obiectivul declarat al lui Trump este inițierea unei discuții despre dezarmarea nucleară, există temeri că discuțiile ar putea devia către Ucraina sau Taiwan, cu efecte contrare intereselor europene. Un diplomat european a rezumat îngrijorarea astfel, potrivit Axios: „Știm că de fiecare dată când președintele Trump vorbește cu Putin sau se întâlnește cu el, asta se traduce în vești proaste pentru Ucraina și pentru Europa. Ne pregătim pentru orice.” În acest context, cancelarul german Friedrich Merz a transmis public un mesaj către Washington înaintea întâlnirii lui Trump cu Putin: „Mesajul nostru către SUA înainte ca Trump să se întâlnească cu Putin este: Fără surprize, vă rog!” [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Summitul tripartit SUA–China–Rusia de la Shenzhen ridică miza APEC și amplifică riscul de „aranjamente” geopolitice cu efecte economice după ce Donald Trump a ajuns miercuri în China pentru întâlnirea programată joi cu Xi Jinping și Vladimir Putin, potrivit News . Trump a sosit la Shenzhen cu Air Force One, după o primă etapă a turneului asiatic la un summit ASEAN în Filipine. La coborârea din avion, el a fost întâmpinat de Xi Jinping, un gest rar din partea liderului chinez, care se deplasează „rareori” la aeroport pentru a primi lideri străini. Publicația notează că Xi i-a întors astfel un favor făcut de Trump în septembrie, în Statele Unite. Deși Trump urma să participe miercuri și joi la summitul celor 21 de membri ai Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , reuniunea regională este „puternic eclipsată” de întâlnirea de joi după-amiază dintre cei trei lideri. Miza este urmărită atent în contextul „crizelor multiple” globale și al temerilor unor actori precum Ucraina, Europa sau Taiwanul privind posibile înțelegeri în defavoarea lor. Întâlnirea Xi–Putin, înaintea discuțiilor în trei Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen înaintea președintelui american, în noaptea de marți spre miercuri. Miercuri, liderul de la Kremlin a petrecut deja „peste două ore” cu Xi Jinping, la un dejun, însă nu au fost comunicate informații despre conținutul discuțiilor. Potrivit Kremlinului, planul inițial era ca Xi și Putin să discute: în prezența delegațiilor, despre cooperare în domenii precum energia, inteligența artificială (AI) și finanțele; apoi, într-un format restrâns, despre teme de politică externă, inclusiv Ucraina și Peninsula Coreeană. Într-un discurs rostit miercuri dimineață la Shenzhen, Putin a spus despre întâlnirea de joi cu Trump și Xi că se așteaptă să fie „o mare utilitate”. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de agenda formală APEC, întâlnirea trilaterală poate influența așteptările privind stabilitatea geopolitică și, implicit, riscurile pentru comerț, energie și piețe financiare. În material nu sunt oferite detalii despre eventuale decizii sau acorduri, iar conținutul discuțiilor Xi–Putin nu a fost făcut public. Prezența lui Putin la APEC este prezentată ca o revenire la o reuniune diplomatică alături de lideri occidentali după aproape cinci ani, un element care adaugă greutate politică și, potențial, economică întâlnirilor de la Shenzhen. [...]

SUA pregătesc transferul unui avion militar C-130 către Columbia , într-un gest cu impact operațional direct asupra capacității de transport a armatei columbiene, pe fondul unei vizite la Bogotá a secretarului american al Apărării, Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Vizita are loc miercuri și include o întâlnire cu ministrul columbian al Apărării, Jorge Eduardo Mora, cu agenda centrată pe cooperarea militară și pe probleme de securitate comune celor două țări. Informația a fost anunțată marți de oficialul columbian, în timpul unei intervenții în Congres. Potrivit ministrului columbian, în cadrul vizitei, Pete Hegseth urmează să predea Columbiei un avion militar de transport de tip C-130 Hercules , o platformă folosită în mod uzual pentru transport logistic și operațiuni de sprijin. Ce înseamnă, concret, pentru cooperarea militară Dincolo de discuțiile politice, predarea aeronavei este elementul cu efect imediat: crește capacitatea de mobilitate și transport a Columbiei și indică o consolidare a cooperării militare bilaterale, într-un moment în care securitatea rămâne tema principală a întâlnirii, conform informațiilor prezentate. În material se precizează că întâlnirea dintre cei doi oficiali va avea ca teme principale cooperarea militară și securitatea dintre Statele Unite și Columbia. [...]

Vizita lui Trump în China riscă să fie dominată de îngrijorările privind reziliența tehnologică a SUA , după o serie de întreruperi tehnice în Statele Unite care au lovit infrastructuri și servicii sensibile, în timp ce președintele încearcă să proiecteze forță înaintea unor discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, relatează NPR . Donald Trump a aterizat miercuri la Shenzhen, hub tehnologic din sudul Chinei și gazdă a summitului APEC , cu obiectivul declarat de a consolida statutul SUA de lider global în tehnologie. Însă, acasă, o succesiune de „outage”-uri (întreruperi de funcționare) a amplificat temerile publice legate de accesul la e-mail, verificarea conturilor bancare și siguranța zborurilor. Pe fondul acestor probleme, administrația a fost împinsă în defensivă chiar înaintea unei întâlniri trilaterale programate joi, descrisă ca o premieră, între Trump, Xi și Putin. Inițial, Trump minimalizase situația, spunând marți, la Manila, că „e în regulă” și sugerând că este un efect secundar al faptului că SUA este o țară „mare și puternică”. Întreruperile din SUA și mesajul administrației: „zero” dovezi de coordonare Potrivit NPR, întreruperile au implicat Microsoft, Federal Aviation Administration , JPMorgan Chase și rețeaua de comunicații a National Security Agency. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a intervenit public pentru a liniști populația, afirmând că nu există indicii că incidentele ar fi conectate între ele sau legate de state rivale, hackeri ori criminalitate. Rubio a legat situația de procesul de „patching” (actualizări de securitate aplicate pentru a remedia vulnerabilități), care poate produce perturbări pe termen scurt atunci când sunt făcute modificări în sisteme după identificarea unor breșe. „Uneori, când intri să-ți repari sistemul pentru că ai identificat o vulnerabilitate, creează o perturbare pe termen scurt”, a spus Rubio. Miza diplomatică: întâlnirea cu Xi și Putin, între Ucraina și controlul armelor nucleare Xi Jinping l-a întâmpinat pe Trump pe pistă, la sosirea Air Force One, un gest pe care NPR îl descrie drept o onoare specială și o reciprocitate față de primirea oferită lui Xi la Washington, în septembrie. În contrast, Xi nu l-a întâmpinat la aeroport pe Putin, deși cei doi au o relație apropiată de lungă durată. Trump a indicat că vrea o abordare mai improvizată la Shenzhen, mizând pe diplomația personală. Pentru întâlnirea de joi, el a spus că intenționează să discute cu Xi și Putin despre limitarea armelor nucleare și despre încheierea războiului din Ucraina, început în 2022 odată cu invazia Rusiei. NPR notează însă că analiștii nu se așteaptă la progrese substanțiale, în pofida caracterului fără precedent al formatului. Înainte de deplasare, consilierii lui Trump le-ar fi spus reporterilor că Ucraina nu va fi pe agendă, dar președintele a susținut ulterior că pierderile rusești „de zeci de mii” pe lună ar crea o fereastră pentru o soluție. „Cred că e foarte aproape să se încheie”, a spus Trump. „Vom avea o întâlnire bună pe tema asta.” Trump a sugerat și posibilitatea unei întâlniri private cu Putin, precum și o discuție separată cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Rubio a precizat că Trump este „serios” în privința unei întâlniri cu Kim, dar a indicat că nu exista, la acel moment, o întâlnire programată pentru joi. Context economic și tehnologic: tarife, AI și presiunea pe lanțul de cipuri NPR plasează vizita și în contextul tensiunilor comerciale: tarifele impuse de Trump pentru a reduce excedentul comercial al Chinei ar fi avut efect limitat, în condițiile în care China, „producătorul dominant” la nivel global, ar urma să exporte pentru al doilea an consecutiv cu 1.000 de miliarde de dolari mai mult decât importă. Pe agenda summitului planează și întrebările legate de inteligența artificială: tehnologia este văzută ca motor de creștere economică, dar ridică riscuri de securitate națională și temeri privind evoluții greu de controlat. Materialul menționează și cazul lui Jensen Huang, descris drept aliat apropiat al lui Trump în industria tech, care ar fi fost înlăturat de la conducerea Nvidia după ce a admis o relație extraconjugală cu o femeie acuzată că ar fi agent al guvernului chinez (acuzație negată de Beijing). Episodul a alimentat îngrijorări privind accesul Chinei la cipuri Nvidia folosite la dezvoltarea propriilor modele de AI. Întrebat de ce SUA nu a fost mai agresivă în blocarea accesului Chinei la cipuri avansate, Trump a invocat divergențe interne în administrație și a spus că relația cu China este „foarte bună” și că „nu vrei să-i insulți”. Taiwan, subiect evitat de Trump, dar probabil ridicat de Xi Trump a declarat că nu intenționează să aducă în discuție Taiwanul, insulă autoguvernată revendicată de China și un actor-cheie în producția de cipuri avansate, inclusiv proiectate de companii americane. Totuși, el a anticipat că Xi va ridica tema suveranității Taiwanului. „Sunt sigur că o va ridica”, a spus Trump. „Nu va trebui să o ridic eu.” În ansamblu, vizita care ar fi trebuit să susțină mesajul de putere tehnologică a SUA se desfășoară sub presiunea unei vulnerabilități expuse chiar în infrastructura digitală americană, într-un moment în care AI, securitatea cibernetică și lanțurile de aprovizionare cu cipuri sunt deja în centrul competiției strategice dintre Washington și Beijing. [...]

Reluarea contactelor directe Trump–Putin la APEC redeschide canalul de negociere pe Ucraina , într-un moment în care Washingtonul încearcă să medieze încetarea războiului, potrivit Digi24 . Cei doi președinți au fost surprinși miercuri, la Shenzhen (sud-estul Chinei), strângându-și îndelung mâna înaintea banchetului de bun venit organizat în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), sub privirile președintelui chinez Xi Jinping. Gestul este primul contact între Donald Trump și Vladimir Putin de la întâlnirea lor din august 2025, din Alaska, relatează AFP, citată de Digi24. Ce urmează la summit: trilaterală confirmată, bilaterală încă neasumată de SUA Pe agenda de joi este confirmat oficial, de partea americană, un summit trilateral Trump–Putin–Xi. În paralel, Moscova lasă deschisă posibilitatea unei discuții separate între liderii SUA și Rusiei, dar fără o confirmare echivalentă din partea Washingtonului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit la televiziunea publică rusă despre o posibilă întâlnire bilaterală „în mod informal” între Trump și Putin. Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat pentru televiziunea de stat rusă (potrivit dpa) că există „o serie de probleme de discutat” și că cei doi ar putea avea o discuție în cadrul cinei oficiale de miercuri seara, urmând să existe „mai multe ocazii” de întâlnire pe parcursul summitului. „În acest context, mă aștept ca președintele nostru și președintele Statelor Unite să aibă mai multe discuții pe parcursul lucrărilor de la summitul APEC”, a declarat Ușakov. Contextul politic: ultima întâlnire a vizat războiul Rusiei împotriva Ucrainei Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în august 2025, la Anchorage, în Alaska, unde au discutat în principal despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Conform informațiilor din articol, președintele SUA încearcă să medieze încetarea războiului. APEC reunește 21 de economii, inclusiv SUA, China și Rusia, iar obiectivul grupului este promovarea comerțului liber și a cooperării economice în regiunea Asia-Pacific. [...]