Știri
Știri din categoria Externe
Israel își consolidează prezența la intrarea în Marea Roșie prin parteneriatul cu Somaliland, într-o mișcare cu potențial de a afecta securitatea rutelor maritime și echilibrele regionale, potrivit Al Jazeera. La Ierusalim, președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi („Cirro”), a fost primit cu onoruri de stat rare pentru liderul unui teritoriu nerecunoscut de alte state, la șase luni după ce Israel a devenit prima țară care i-a recunoscut independența față de Somalia.
Vizita a combinat ceremonii cu discuții descrise de oficiali drept „substanțiale”, fiind semnat un acord de cooperare strategică și derulate întâlniri care vizează extinderea relației spre securitate, comerț și strategie regională. Miza geografică este explicită: Somaliland controlează o porțiune lungă de coastă la Golful Aden, în apropierea strâmtorii Bab al-Mandab, punct-cheie care leagă Marea Roșie de Oceanul Indian și un culoar critic pentru comerțul global.
Pentru Israel, importanța zonei a crescut pe fondul schimburilor de foc cu rebelii houthi din Yemen și al perturbărilor repetate ale transportului maritim în Marea Roșie. În acest context, apropierea de Somaliland este prezentată ca o „deschidere strategică” într-un moment în care Israelul se confruntă cu o izolare regională mai accentuată, potrivit analistului Yossi Mekelberg (Chatham House), citat de Al Jazeera.
În paralel, vizita are loc pe fondul unui memorandum de înțelegere al președintelui SUA, Donald Trump, cu Iranul, despre care materialul notează că a amplificat presiunea internă asupra premierului Benjamin Netanyahu din partea criticilor care susțin că documentul lasă nerezolvate preocupări de securitate ale Israelului.
Un element cu încărcătură diplomatică imediată a fost deschiderea oficială de către Somaliland a unei ambasade în Ierusalimul de Vest, la o ceremonie la care a participat ministrul israelian de externe, Gideon Saar. Decizia se abate de la practica majorității statelor, care își păstrează ambasadele la Tel Aviv, din cauza statutului disputat al Ierusalimului. Potrivit materialului, gestul a atras condamnări din partea Palestinei, Organizației Cooperării Islamice și Ligii Arabe.
Pe dimensiunea de securitate, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că cele două părți au cooperat ani la rând „sub radar” în „o serie de operațiuni” și că se așteaptă ca relația să atingă „noi culmi”, conform relatării Al Jazeera.
Cooperarea în domenii civile (apă, sănătate, agricultură) este menționată ca interes al Somalilandului, însă atenția se concentrează pe posibila componentă militară. Oficialii somalezi au susținut că Israelul ar fi interesat de o facilitate militară legată de operațiuni împotriva houthiților, acuzații față de care Somaliland a evitat, potrivit materialului, o poziție tranșantă. Într-un interviu pentru i24, președintele Somalilandului a spus că nu există în prezent un plan pentru o bază militară, dar a adăugat: „Nu pot exclude”.
Analiza citată de Al Jazeera indică drept punct de interes Berbera, cel mai mare oraș de coastă al Somalilandului, unde un aeroport construit inițial de Uniunea Sovietică și folosit ulterior de NASA ar fi fost recent militarizat, potrivit International Institute for Strategic Studies (IISS).
Reacțiile negative vin din mai multe direcții:
Materialul descrie relația ca intrată într-o „fază de consolidare”, inclusiv prin semnarea unei „Declarații de cooperare strategică”, prezentată de Somaliland drept începutul „celei mai semnificative faze” a relațiilor bilaterale. În același timp, Mekelberg avertizează că parteneriatul nu rezolvă problemele de fond ale niciuneia dintre părți: Netanyahu caută să își extindă relațiile externe fără a aborda chestiunea palestiniană, iar Somaliland „pune prea mult” în această relație, deoarece Israelul nu poate livra singur recunoaștere internațională largă.
Recomandate
Cancelarul Friedrich Merz avertizează că escaladarea antisemitismului pune Germania în fața unui „test istoric” privind capacitatea statului de a garanta securitatea comunității evreiești , pe fondul creșterii accelerate a incidentelor și al unei prezențe tot mai vizibile a măsurilor de protecție în jurul instituțiilor evreiești, relatează HotNews . Merz a făcut declarațiile într-un discurs la o sinagogă din München, la comemorarea pogromului din 1938 cunoscut ca „ Noaptea de cristal ”, spunând că antisemitismul a devenit „omniprezent”. El a descris drept „înfiorătoare” imaginea grădinițelor și sinagogilor păzite de polițiști înarmați și protejate cu geamuri antiglonț. „Îl vedem și îl auzim pe străzile noastre, în orașele noastre, în orașele vecinilor noștri europeni și în întreaga lume, în parlamente, în cluburi și în școli.” Creșterea incidentelor și presiunea asupra autorităților Potrivit celui mai recent raport anual al RIAS, organizație care monitorizează incidentele antisemite, acestea au fost înregistrate la o „scară dramatică” de la începutul războiului din Fâșia Gaza, în 2023. În 2025 au fost raportate 8.725 de incidente, de peste trei ori mai multe decât în 2022, adică aproximativ 24 pe zi. În acest context, Merz a spus că guvernul său va face „tot ce îi stă în putere” pentru a proteja viața evreiască în Germania și în străinătate și a reafirmat sprijinul tradițional al Germaniei pentru Israel, pe care l-a legat de „responsabilitatea istorică” a țării. Continuitate politică și semnalul din Bavaria HotNews notează că și predecesorii lui Merz, Angela Merkel și Olaf Scholz, au făcut angajamente similare privind protejarea comunității evreiești și combaterea antisemitismului. În aceeași zi, Ilse Aigner, președinta Parlamentului landului Bavaria, desemnată de Merz drept candidata conservatorilor pentru funcția de președinte al Germaniei, a spus că nesiguranța resimțită de mulți evrei este „o rușine pentru țara noastră”. În plan mai larg, articolul plasează evoluțiile pe fundalul războiului din Gaza început după atacul din 7 octombrie 2023 , menționând bilanțurile comunicate de părți. [...]
Schimbarea majorității în Congres pune sub semnul întrebării finanțarea a două programe de apărare promovate de Donald Trump – cuirasatele din clasa „Trump” și scutul antirachetă „Golden Dome” („Cupola de Aur”), care riscă să fie eliminate sau să rămână fără bani odată cu preluarea comisiilor-cheie de către democrați, potrivit Digi24 . Democrații, care urmează să preia controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului, descriu proiectele drept inițiative „de vanitate”, prea extravagante și prea costisitoare, notează The Times, citat de publicația românească. În acest context, miza imediată devine bugetul: fără sprijin politic, programele pot fi fie oprite, fie „înfometate” prin tăieri care să le facă imposibil de dus mai departe. Cuirasatele „clasa Trump”: costuri mari, utilitate contestată Programul prevede 15 nave de război cu propulsie nucleară, cu un cost estimat la aproximativ 275 de miliarde de dolari (aprox. 1.265 miliarde lei) pe 26 de ani, potrivit estimărilor Biroului Bugetar al Congresului (CBO). Dincolo de preț, și rațiunea strategică este pusă sub semnul întrebării, în condițiile în care navele ar avea o deplasare de 35.000 de tone și ar costa, fiecare, mai mult decât un portavion, echivalentul a zece distrugătoare cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke. Adam Smith, congresman democrat care aspiră să conducă din ianuarie Comisia pentru Forțele Armate din Camera Reprezentanților, a argumentat într-o scrisoare ajunsă în presă că SUA ar avea nevoie de un mix de capabilități, inclusiv platforme mai ieftine, fără echipaj, nu de o flotă de cuirasate nucleare. Decizia de a dota navele cu propulsie nucleară – care a împins costurile în sus – a fost confirmată de Marina SUA în luna mai. În forma descrisă în articol, proiectul include armament nuclear și convențional, arme hipersonice și un tun electromagnetic capabil să lanseze un proiectil cu o viteză de șapte ori mai mare decât cea a sunetului. „Golden Dome”: diferențe uriașe între estimările de cost Pentru „Golden Dome”, diferențele de evaluare sunt și mai mari. Pentagonul indică un cost de aproximativ 185 de miliarde de dolari (aprox. 851 miliarde lei) până în 2035 și cere 17,5 miliarde de dolari (aprox. 80,5 miliarde lei) pentru anul viitor. CBO, în schimb, estimează 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5.520 miliarde lei) pentru dezvoltarea, desfășurarea și operarea sistemului pe 20 de ani, cifră contestată de Pentagon. Un element central al notei de plată ar fi interceptorii spațiali – rachete menite să lovească rachetele inamice în faza de propulsie – pe care CBO îi evaluează la 740 de miliarde de dolari (aprox. 3.404 miliarde lei). Potrivit materialului, o dificultate pentru Congres este lipsa de detalii: Pentagonul ar fi fost reticent în a oferi informații complete despre costuri, ceea ce complică verificarea și controlul bugetar. De ce contează: banii, nu doar strategia Dezbaterea care începe în ianuarie, într-un Congres controlat de democrați, nu vizează doar eficiența militară, ci și sustenabilitatea financiară. Articolul amintește că programele cu ambiții similare au eșuat în trecut, inclusiv inițiativa „Războiul Stelelor” din anii ’80 , în parte din cauza costurilor. În acest moment, însă, semnalul principal este politic și bugetar: odată cu schimbarea controlului asupra comisiilor și asupra bugetului, cele două proiecte intră într-o zonă de risc ridicat, în care finanțarea poate deveni instrumentul decisiv pentru continuarea sau oprirea lor. [...]
Donald Trump spune că FBI investighează un posibil caz de spionaj care îl vizează indirect pe CEO-ul Nvidia , Jensen Huang , după ce președintele SUA afirmă că a discutat personal cu acesta despre suspiciunile legate de o relație extraconjugală și posibile conexiuni cu serviciile secrete chineze, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona de scandal personal: Nvidia este un actor-cheie în lanțul global al cipurilor avansate, iar orice suspiciune de scurgere de informații către China poate amplifica presiunea politică și de reglementare asupra exporturilor de tehnologie sensibilă. Trump a spus că l-a întrebat pe Jensen Huang dacă știa că Alice Huang ar fi avut legături cu serviciile secrete chineze, iar CEO-ul i-ar fi răspuns că „habar nu avea”. Ce a spus Trump despre discuția cu Jensen Huang și ancheta FBI Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a declarat că îl crede pe Jensen Huang și a insistat că acesta „suferă mult”, mai ales din cauza familiei. Președintele SUA a mai afirmat că FBI „se ocupă” de caz și că „va ieși bine pentru el”, fără să precizeze dacă șeful Nvidia este anchetat direct, mențiune atribuită în material agenției dpa. Trump a mai spus că vrea să verifice „cu oamenii de la serviciile de informații” și că subiectul nu a avut „mult impact” asupra lui. Totodată, a refuzat să detalieze când a aflat despre dosar. Contextul acuzațiilor: memoriu citat de New York Times Potrivit New York Times, citat de Antena 3, un memoriu distribuit în primăvară în rândul înalților oficiali americani ar fi prezentat-o pe Alice Huang drept agentă a Ministerului Securității de Stat din China, recrutată pentru a strânge informații despre Jensen Huang și, posibil, pentru a influența compania să vândă în China cele mai performante cipuri. China ar fi dezmințit acuzația, conform relatării AFP preluate în material. Ce urmează: dimensiunea diplomatică rămâne în plan secund Întrebat dacă va discuta subiectul cu președintele chinez Xi Jinping, Trump a răspuns: „Nu, nu cred.” Antena 3 notează că cei doi lideri „s-ar putea” întâlni din nou în perioada următoare, în marja summitului APEC din orașul chinezesc Shenzen. În acest moment, informațiile publice din material indică o anchetă în derulare a FBI, dar nu clarifică statutul exact al lui Jensen Huang în investigație. [...]
Ucraina condiționează un „salt” diplomatic de o întâlnire Zelenski–Putin, sugerând că negocierile trilaterale din Abu Dhabi ar putea rămâne limitate fără un contact direct la vârf , potrivit Kyiv Post , care îl citează pe ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk . Melnyk a declarat luni, 9 noiembrie, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York, că președintele Volodîmîr Zelenski este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin oriunde în lume, cu excepția Moscovei – inclusiv în Florida, în marja summitului G20 din decembrie, „sau chiar în Antarctica”. Declarațiile au fost relatate de Interfax-Ukraine. Miza: negocierile din Abu Dhabi și limita lor fără o întâlnire directă Diplomatul ucrainean a spus că negocierile trilaterale Ucraina–SUA–Rusia programate la Abu Dhabi, marți și miercuri, „ar putea produce rezultate”, însă a avertizat că un progres politic major ar fi dificil fără o întâlnire directă între cei doi președinți. În același timp, Melnyk a acuzat Rusia că încearcă să submineze eforturile diplomatice, în timp ce Ucraina „rămâne angajată” în căutarea păcii. Argumentul Kievului: Rusia „avansează”, dar ar pierde teren net Melnyk a susținut că Putin urmărește în continuare să „frângă voința” Ucrainei și să forțeze capitularea, dar a afirmat că forțele ruse pierd teritoriu pentru a doua lună consecutiv. El a invocat cifre atribuite Institute for the Study of War (ISW) , potrivit cărora trupele ruse au capturat 139 km² de teritoriu ucrainean în octombrie, dar au pierdut controlul asupra a 167 km², ceea ce ar însemna o pierdere netă de 28 km². Presiunea pe aliați: cerere de sisteme de apărare antiaeriană și rachete Patriot În intervenția sa, Melnyk a cerut aliaților europeni și tuturor statelor membre ONU să transfere „imediat” către Ucraina sistemele de apărare antiaeriană disponibile, cu accent pe rachetele interceptoare Patriot. El a descris atacurile rusești drept o „ploaie apocaliptică de rachete” și a criticat păstrarea acestor sisteme „în depozit” în timp ce civilii sunt uciși zilnic. Context: Zelenski a indicat anterior Turcia ca posibil loc de întâlnire Anterior, Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească cu Putin în Turcia și și-a exprimat speranța că președintele turc Recep Tayyip Erdoğan ar putea ajuta la organizarea discuțiilor, într-o declarație pentru CNN Türk, menționată de aceeași sursă. Zelenski a mai spus că o întâlnire față în față ar trebui să vizeze un armistițiu pe linia frontului, mecanisme de monitorizare, garanții de securitate și reconstrucția postbelică, dar a exclus acceptarea cererilor Rusiei privind Donbasul sau recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, invocând Constituția Ucrainei. [...]
Europa este împinsă să-și facă propriul plan de securitate pe fondul riscului ca sprijinul SUA să devină mai imprevizibil, iar Rusia să încerce „testarea” solidarității NATO, inclusiv prin atacuri cu drone, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Miza pentru statele europene este una de reglementare și politică de securitate: cât de credibil rămâne Articolul 5 (apărarea colectivă) dacă Washingtonul își reduce implicarea. Analiza o citează pe Liana Fix, expertă în politică externă și de securitate afiliată Council on Foreign Relations (Washington), care pleacă de la un scenariu în care înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului din SUA ar putea avea efecte asupra politicii externe a președintelui Donald Trump. În logica descrisă, președinții care pierd sprijinul Congresului tind să se concentreze mai mult pe politica externă, unde au marjă mai mare de acțiune. Cum ar putea arăta „testarea” Articolului 5 În scenariul considerat cel mai grav de expertă, Moscova ar putea recurge la atacuri cu drone pentru a pune la încercare aplicarea Articolului 5 al Tratatului NATO. Ipoteza de lucru este că Kremlinul ar miza pe faptul că SUA nu ar interveni în sprijinul aliaților europeni, pe fondul unei posibile schimbări de atitudine a lui Trump față de Europa și Ucraina. În același cadru de risc, sunt menționate și alte evoluții posibile: o înțelegere Trump–Putin care ar duce la întreruperea sprijinului logistic și informativ pentru Ucraina sau reducerea prezenței militare americane în Europa, în condițiile în care Rusia cere de mult timp retragerea trupelor SUA din Polonia și statele baltice și restrângerea infrastructurii NATO în regiune. Materialul precizează că acestea sunt scenarii, nu decizii deja luate de Washington sau planuri confirmate ale Moscovei. Ce ar trebui să facă Europa, potrivit analizei Recomandarea centrală este ca statele europene să-și consolideze capacitatea de acțiune independentă de SUA și să treacă de la reacții punctuale la un plan alternativ de securitate. În acest context, analiza notează că Franța și Germania sunt în mare parte absorbite de probleme interne, în timp ce Norvegia și Finlanda sunt descrise ca fiind deosebit de active în menținerea contactelor diplomatice cu Washingtonul și Moscova. Printre măsurile concrete enumerate: formularea unei poziții europene comune împotriva reluării comerțului cu gaze naturale din Rusia și împotriva relaxării premature a sancțiunilor, chiar și în cazul unor presiuni venite dinspre Washington; accelerarea demersurilor pentru utilizarea activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei. Concluzia analizei, așa cum este redată, este că Europa ar trebui să-și definească obiective strategice proprii și să-și asume un rol mai mare în deciziile de securitate ale continentului, în loc să depindă de direcția politicii externe americane. [...]
Rusia susține că a lovit trei nave comerciale în Marea Neagră, un nou semnal de risc pentru transportul maritim din zonă , potrivit G4Media , care citează Agerpres, la rândul său pe Reuters. Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele sale au lovit o navă de mărfuri și un petrolier în Marea Neagră, informație transmisă de agenția rusă Interfax , conform Reuters. Separat, o altă navă de mărfuri ar fi fost lovită la est de portul Odesa din Ucraina, a mai relatat Interfax. Informațiile provin din comunicări ale părții ruse și nu includ, în materialul citat, detalii despre identitatea navelor, pagube sau eventuale victime. [...]
