Știri
Știri din categoria Externe
Israel își consolidează prezența la intrarea în Marea Roșie prin parteneriatul cu Somaliland, într-o mișcare cu potențial de a afecta securitatea rutelor maritime și echilibrele regionale, potrivit Al Jazeera. La Ierusalim, președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi („Cirro”), a fost primit cu onoruri de stat rare pentru liderul unui teritoriu nerecunoscut de alte state, la șase luni după ce Israel a devenit prima țară care i-a recunoscut independența față de Somalia.
Vizita a combinat ceremonii cu discuții descrise de oficiali drept „substanțiale”, fiind semnat un acord de cooperare strategică și derulate întâlniri care vizează extinderea relației spre securitate, comerț și strategie regională. Miza geografică este explicită: Somaliland controlează o porțiune lungă de coastă la Golful Aden, în apropierea strâmtorii Bab al-Mandab, punct-cheie care leagă Marea Roșie de Oceanul Indian și un culoar critic pentru comerțul global.
Pentru Israel, importanța zonei a crescut pe fondul schimburilor de foc cu rebelii houthi din Yemen și al perturbărilor repetate ale transportului maritim în Marea Roșie. În acest context, apropierea de Somaliland este prezentată ca o „deschidere strategică” într-un moment în care Israelul se confruntă cu o izolare regională mai accentuată, potrivit analistului Yossi Mekelberg (Chatham House), citat de Al Jazeera.
În paralel, vizita are loc pe fondul unui memorandum de înțelegere al președintelui SUA, Donald Trump, cu Iranul, despre care materialul notează că a amplificat presiunea internă asupra premierului Benjamin Netanyahu din partea criticilor care susțin că documentul lasă nerezolvate preocupări de securitate ale Israelului.
Un element cu încărcătură diplomatică imediată a fost deschiderea oficială de către Somaliland a unei ambasade în Ierusalimul de Vest, la o ceremonie la care a participat ministrul israelian de externe, Gideon Saar. Decizia se abate de la practica majorității statelor, care își păstrează ambasadele la Tel Aviv, din cauza statutului disputat al Ierusalimului. Potrivit materialului, gestul a atras condamnări din partea Palestinei, Organizației Cooperării Islamice și Ligii Arabe.
Pe dimensiunea de securitate, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că cele două părți au cooperat ani la rând „sub radar” în „o serie de operațiuni” și că se așteaptă ca relația să atingă „noi culmi”, conform relatării Al Jazeera.
Cooperarea în domenii civile (apă, sănătate, agricultură) este menționată ca interes al Somalilandului, însă atenția se concentrează pe posibila componentă militară. Oficialii somalezi au susținut că Israelul ar fi interesat de o facilitate militară legată de operațiuni împotriva houthiților, acuzații față de care Somaliland a evitat, potrivit materialului, o poziție tranșantă. Într-un interviu pentru i24, președintele Somalilandului a spus că nu există în prezent un plan pentru o bază militară, dar a adăugat: „Nu pot exclude”.
Analiza citată de Al Jazeera indică drept punct de interes Berbera, cel mai mare oraș de coastă al Somalilandului, unde un aeroport construit inițial de Uniunea Sovietică și folosit ulterior de NASA ar fi fost recent militarizat, potrivit International Institute for Strategic Studies (IISS).
Reacțiile negative vin din mai multe direcții:
Materialul descrie relația ca intrată într-o „fază de consolidare”, inclusiv prin semnarea unei „Declarații de cooperare strategică”, prezentată de Somaliland drept începutul „celei mai semnificative faze” a relațiilor bilaterale. În același timp, Mekelberg avertizează că parteneriatul nu rezolvă problemele de fond ale niciuneia dintre părți: Netanyahu caută să își extindă relațiile externe fără a aborda chestiunea palestiniană, iar Somaliland „pune prea mult” în această relație, deoarece Israelul nu poate livra singur recunoaștere internațională largă.
Recomandate
Teheran condiționează diplomația cu SUA de respectarea armistițiului din Liban , într-un moment în care loviturile israeliene raportate după intrarea în vigoare a încetării focului pun sub presiune atât înțelegerea Israel–Hezbollah, cât și eforturile mai largi de detensionare regională, potrivit Al Jazeera . Iranul spune că este pregătit să avanseze pe calea diplomației cu Statele Unite, dar insistă că Washingtonul „are angajamentul și responsabilitatea” de a se asigura că Israel respectă acordul de încheiere a războiului. Teheranul a repetat că înțelegerea ar presupune oprirea ostilităților în întreaga regiune, inclusiv în Liban. În paralel, un oficial american a declarat pentru Reuters că Israel și Hezbollah au convenit asupra unei încetări a focului în Liban, însă există relatări despre continuarea atacurilor israeliene. În acest context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a legat explicit credibilitatea SUA ca garant de evoluțiile din Liban. Libanul, „testul” influenței SUA asupra Israelului Un analist citat de publicație, Muhanad Seloom (Doha Institute for Graduate Studies), spune că Teheranul vede Libanul drept un „test” al capacității SUA de a „controla sau tempera” partea israeliană. Argumentul iranian, în această logică, este că dacă Washingtonul nu poate opri atacurile asupra Libanului, nu ar exista garanții că Israel nu ar putea ataca Iranul în viitor. Pe de altă parte, fostul oficial american Mark Kimmitt avertizează că este „foarte, foarte neînțelept” ca Iranul să condiționeze acordul de oprirea războiului Israelului în Liban, susținând că nici Teheranul nu controlează acțiunile Hezbollah, nici SUA nu controlează deciziile Israelului, chiar dacă există interese „suprapuse”, nu „identice”. Miza pentru negocierile SUA–Iran și calendarul de 60 de zile Ali Vaez, directorul proiectului Iran la International Crisis Group, apreciază că memorandumul de înțelegere (MoU) ar putea rezista, dar transformarea lui într-un acord mai amplu ar fi „foarte dificilă” și „foarte ambițioasă” în intervalul de 60 de zile menționat, din cauza complexității tehnice și a neîncrederii profunde dintre Washington și Teheran. În evaluarea sa, ambele părți ar putea rămâne o perioadă în „zona MoU”, pentru că „nu există o alternativă mai bună”. Discuții Israel–Liban la Washington, pe fondul fragilității armistițiului Administrația Trump a anunțat o nouă rundă de discuții între oficiali israelieni și libanezi la Washington, programată pentru 23 și 25 iunie, cu obiectivul unei „păci durabile”. SUA descriu negocierile directe drept singura cale viabilă pentru reconstrucția Libanului și redresarea economică, însă procesul este complicat de respingerea discuțiilor de către Hezbollah și de divergențele privind dezarmarea grupării. Între timp, atacurile israeliene raportate în sudul Libanului după intrarea în vigoare a încetării focului ridică semne de întrebare asupra viabilității armistițiului. Acordul, mediat de Qatar, SUA și Iran, a fost gândit tocmai pentru a împiedica frontul libanez să submineze eforturile mai largi de pace SUA–Iran, însă loviturile ar fi continuat aproape imediat după termenul-limită, în pofida semnalelor de susținere din partea ambelor tabere. [...]
Atacurile israeliene din sudul Libanului pun sub semnul întrebării aplicarea armistițiului , după ce cel puțin cinci persoane au fost ucise în lovituri aeriene și atacuri cu drone, la doar câteva ore de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Reuters . Agenția de stat libaneză NNA a relatat că avioane de război și drone israeliene au desfășurat o serie de atacuri în zona Nabatieh , peste noapte și sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale și locuințe. Înainte de zorii zilei, artileria israeliană a bombardat Nabatieh și împrejurimile. Încetarea focului dintre Israel și gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a fost convenită vineri, după o escaladare a ostilităților în Liban, potrivit unui oficial american citat de Reuters . Acordul a fost confirmat pentru Reuters de un oficial israelian de rang înalt și de două surse din Hezbollah. Oficialul american a precizat că armistițiul urma să înceapă vineri, la ora 16:00 (ora locală; 16:00 în România). Reuters notează că atacurile raportate de presa de stat libaneză au avut loc la câteva ore după acest moment, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea și mecanismele de implementare ale înțelegerii. [...]
Israelul și Hezbollah au intrat într-un armistițiu de la ora 16:00 , într-o mișcare care poate reduce temporar riscul unei escaladări regionale, potrivit Biziday , care citează Reuters. Deocamdată nu sunt cunoscute durata și condițiile acordului. Un oficial american „familiarizat cu detaliile” a declarat pentru Reuters că cele două părți au convenit asupra armistițiului, iar termenii ar fi fost elaborați de negociatori americani și qatarezi, „cu ajutorul Iranului”. Oficialul a precizat că, după schimburile de focuri din cursul zilei, Israelul și Hezbollah „se află acum într-un armistițiu”. Potrivit Reuters, armistițiul a intrat în vigoare la ora locală 16:00, aceeași cu ora României, însă nu au fost comunicate alte detalii, inclusiv pentru cât timp este valabil. Contextul imediat: victime în Liban și pierderi în armata israeliană Anunțul vine după o noapte de atacuri aeriene israeliene în sudul Libanului, în urma cărora „cel puțin 18 persoane” au fost ucise, conform Ministerului Sănătății din Liban. Separat, armata israeliană a transmis că patru dintre soldații săi au fost uciși. De ce contează: legătura cu acordul SUA–Iran și riscul de extindere a conflictului Reuters notează că armistițiul a fost convenit după una dintre cele mai sângeroase escaladări ale conflictului, în contextul în care SUA și Iranul au ajuns duminică la un acord privind un memorandum de înțelegere. Acordul, semnat miercuri de președintele Trump și de președintele Iranului, ar include și „încetarea ostilităților pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. În lipsa detaliilor despre durata și mecanismele de implementare, rămâne neclar dacă armistițiul este unul limitat sau poate fi transformat într-o încetare mai stabilă a ostilităților. [...]
Escaladarea disputei Polonia–Ucraina riscă să afecteze coordonarea politică pe flancul estic al NATO , după ce oficiali ucraineni au început să returneze decorații poloneze ca reacție la retragerea de către președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a Ordinului Vulturul Alb acordat anterior lui Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Decizia lui Nawrocki a declanșat reacții în lanț, inclusiv gesturi simbolice din partea unor oficiali ucraineni de rang înalt, într-un moment în care relația bilaterală este deja tensionată de divergențe istorice, notează publicația, care citează TVPWorld. Reacția Kievului: returnarea decorațiilor În semn de protest, Kyrylo Budanov , prezentat ca șef al administrației prezidențiale ucrainene, a anunțat că returnează Crucea de Ofițer a Ordinului de Merit al Republicii Polone, distincție primită anul trecut de la fostul președinte Andrzej Duda. Totodată, ambasadorul Ucrainei la Varșovia, Vasyl Bodnar, a confirmat că va returna Crucea de Cavaler a aceluiași ordin, descriind decizia autorităților poloneze drept „istoric nedreaptă” și ofensatoare în contextul războiului din Ucraina. Miza disputei: memorie istorică și costuri politice Potrivit materialului, tensiunile au fost amplificate după o decizie a lui Zelenski din 26 mai, prin care o unitate a forțelor speciale ucrainene a fost denumită „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), percepută diferit în cele două țări. În timp ce în Ucraina UPA este văzută de o parte a societății ca simbol al luptei pentru independență, în Polonia este asociată cu masacre împotriva civililor polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Istorici polonezi citați în articol estimează că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși în regiunile Volânia și Galiția de Est între 1943 și 1945. Avertismente: escaladarea ar putea fi exploatată de Rusia Budanov a calificat retragerea distincției drept un „gest neprietensc” care ar putea fi folosit de Rusia în scop propagandistic, pe fondul tensiunilor dintre două state care se confruntă cu „amenințarea comună a agresiunii ruse”, conform sursei. De partea poloneză, premierul Donald Tusk a cerut temperarea conflictului diplomatic, avertizând că escaladarea servește intereselor Moscovei și că „linia frontului este în altă parte”. În schimb, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez a susținut decizia președintelui Nawrocki, invocând o poziție „istorică și morală” a statului polonez. [...]
Confirmarea primului caz de gripă aviară H5 în Australia ridică riscul de restricții și costuri suplimentare pentru sectorul avicol , într-un context în care tulpina extrem de contagioasă a ajuns acum pe toate continentele, potrivit Mediafax . Cazul a fost depistat la o pasăre marină migratoare (un skua brun) într-o zonă îndepărtată din Australia de Vest, iar rezultatul a fost confirmat de agenția națională de știință, conform AFP. Probele de la un petrel gigant găsit în aceeași zonă au indicat, de asemenea, un rezultat pozitiv suspect. Cazul a fost identificat la 630 de kilometri sud-est de Perth. Ministrul agriculturii, Julie Collins , a spus că descoperirea nu este neașteptată, având în vedere răspândirea globală a virusului, și a precizat că nu există încă dovezi de mortalitate în masă sau de infectare la păsările de curte. În paralel, a avut loc o ședință de urgență a oficialilor din domeniul sănătății animale și agriculturii, pentru analizarea unui răspuns la nivel național. De ce contează pentru industrie: risc de măsuri de limitare și perturbări operaționale Premierul Anthony Albanese a calificat detectarea cazului drept îngrijorătoare și a afirmat că guvernul va lua măsuri pentru limitarea răspândirii bolii, transmisă la nivel mondial prin păsările migratoare. În mod tipic, astfel de măsuri pot însemna intensificarea supravegherii, controale și reguli mai stricte de biosecuritate (proceduri de prevenire a introducerii și răspândirii bolilor în ferme), cu efecte directe asupra operațiunilor din lanțul avicol. Context: o tulpină cu impact sever asupra animalelor, inclusiv mamifere Tulpina H5 a provocat boli grave și mortalitate ridicată la păsări de curte, păsări sălbatice și mamifere la nivel global, fiind afectate păsări acvatice, de țărm, marine și de pradă. Au fost raportate cazuri și la mamifere marine, pisici, capre, alpaca și porci. Oamenii de știință au anunțat recent că virusul a ucis peste 13.000 de pui de elefant de mare pe insulele Heard și McDonald. Miza locală: biodiversitate vulnerabilă și plan de protecție Mediafax notează că aproape jumătate din speciile de păsări sălbatice din Australia nu se găsesc nicăieri altundeva, iar procentul crește la 83% în cazul mamiferelor. Comisarul pentru specii amenințate, Fiona Fraser, a anunțat un plan de protejare a 35 de specii, iar diavolul tasmanian, lebăda neagră, pinguinul mic și leul de mare australian sunt menționate ca fiind expuse unui risc deosebit. Autoritățile investighează dacă boala a ajuns prin păsările migratoare din zona subantarctică; până la acest caz confirmat, Australia era singurul continent neafectat. [...]
Forțele Aeriene ale SUA au introdus în serviciu un Air Force One „de tranziție” donat de Qatar , o soluție menită să reducă presiunea pe flota prezidențială îmbătrânită, în condițiile în care programul noilor aeronave Boeing VC-25B este întârziat și afectat de depășiri de costuri, potrivit News . Aeronava este un Boeing 747 „modificat extensiv”, proaspăt vopsit în roșu, alb și albastru, cu inscripția „Statele Unite ale Americii” pe fuselaj. Forțele Aeriene au transmis că avionul „a intrat în serviciu” pentru președinte și urmează să înceapă „zborurile inițiale de punere în funcțiune”, necesare verificării capabilităților pentru transportul în siguranță al șefului statului, înainte de integrarea treptată în flota prezidențială. De ce contează: întârzierea VC-25B și presiunea pe flota veche Armata americană prezintă livrarea acestui avion ca pe o măsură de tranziție, care „răspunde nevoii de a degreva flota îmbătrânită de VC-25A (...) până când viitoarele Boeing VC-25B vor intra în serviciu”. Guvernul SUA a comandat două noi 747 de la Boeing, însă programul a fost afectat de întârzieri și depășiri de costuri, conform informațiilor citate de News din AFP. În acest context, joi, oficialii Casei Albe și-au luat rămas bun de la unul dintre cele două Air Force One aflate în serviciu de peste 30 de ani, ceea ce accentuează nevoia operațională de înlocuire sau suplimentare a capacității. Riscuri și controverse: etică, constituție și securitate Avionul oferit de Qatar, evaluat la „câteva sute de milioane de dolari”, a generat întrebări etice și constituționale privind limitele cadourilor primite de un președinte de la puteri străine. În paralel, au existat preocupări de securitate, având în vedere că aeronava a aparținut inițial unui guvern străin, iar rolul de aeronavă prezidențială este unul extrem de sensibil. Ce știm despre capabilități: sisteme de apărare specifice Air Force One Aeronavele modificate pentru a servi drept Air Force One sunt descrise ca fiind echipate cu sisteme de apărare sofisticate, inclusiv capabilități de bruiaj al radarului și al sistemelor de urmărire în infraroșu, precum și contramăsuri pentru rachete ghidate prin radar și termic. Donald Trump a susținut anterior că ar fi „stupid” să nu accepte un astfel de cadou din partea Qatarului, iar Pentagonul a făcut oficial acceptarea donației anul trecut, potrivit aceleiași surse. [...]
