Israel primește cu onoruri pe președintele Somalilandului și semnează un acord de cooperare strategică - Miza: acces și influență la Bab al-Mandab, pe fondul tensiunilor din Marea Roșie

Israel își consolidează prezența la intrarea în Marea Roșie prin parteneriatul cu Somaliland , într-o mișcare cu potențial de a afecta securitatea rutelor maritime și echilibrele regionale, potrivit Al Jazeera . La Ierusalim, președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi („Cirro”) , a fost primit cu onoruri de stat rare pentru liderul unui teritoriu nerecunoscut de alte state, la șase luni după ce Israel a devenit prima țară care i-a recunoscut independența față de Somalia. Vizita a combinat ceremonii cu discuții descrise de oficiali drept „substanțiale”, fiind semnat un acord de cooperare strategică și derulate întâlniri care vizează extinderea relației spre securitate, comerț și strategie regională. Miza geografică este explicită: Somaliland controlează o porțiune lungă de coastă la Golful Aden, în apropierea strâmtorii Bab al-Mandab , punct-cheie care leagă Marea Roșie de Oceanul Indian și un culoar critic pentru comerțul global. De ce contează: securitatea transportului maritim și riscul de escaladare Pentru Israel, importanța zonei a crescut pe fondul schimburilor de foc cu rebelii houthi din Yemen și al perturbărilor repetate ale transportului maritim în Marea Roșie. În acest context, apropierea de Somaliland este prezentată ca o „deschidere strategică” într-un moment în care Israelul se confruntă cu o izolare regională mai accentuată, potrivit analistului Yossi Mekelberg (Chatham House), citat de Al Jazeera. În paralel, vizita are loc pe fondul unui memorandum de înțelegere al președintelui SUA, Donald Trump, cu Iranul, despre care materialul notează că a amplificat presiunea internă asupra premierului Benjamin Netanyahu din partea criticilor care susțin că documentul lasă nerezolvate preocupări de securitate ale Israelului. Semnale concrete: ambasadă la Ierusalim și cooperare „sub radar” Un element cu încărcătură diplomatică imediată a fost deschiderea oficială de către Somaliland a unei ambasade în Ierusalimul de Vest, la o ceremonie la care a participat ministrul israelian de externe, Gideon Saar. Decizia se abate de la practica majorității statelor, care își păstrează ambasadele la Tel Aviv, din cauza statutului disputat al Ierusalimului. Potrivit materialului, gestul a atras condamnări din partea Palestinei, Organizației Cooperării Islamice și Ligii Arabe. Pe dimensiunea de securitate, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că cele două părți au cooperat ani la rând „sub radar” în „o serie de operațiuni” și că se așteaptă ca relația să atingă „noi culmi”, conform relatării Al Jazeera. Întrebarea-cheie: bază militară și reacția actorilor regionali Cooperarea în domenii civile (apă, sănătate, agricultură) este menționată ca interes al Somalilandului, însă atenția se concentrează pe posibila componentă militară. Oficialii somalezi au susținut că Israelul ar fi interesat de o facilitate militară legată de operațiuni împotriva houthiților, acuzații față de care Somaliland a evitat, potrivit materialului, o poziție tranșantă. Într-un interviu pentru i24, președintele Somalilandului a spus că nu există în prezent un plan pentru o bază militară, dar a adăugat: „Nu pot exclude”. Analiza citată de Al Jazeera indică drept punct de interes Berbera, cel mai mare oraș de coastă al Somalilandului, unde un aeroport construit inițial de Uniunea Sovietică și folosit ulterior de NASA ar fi fost recent militarizat, potrivit International Institute for Strategic Studies (IISS). Reacțiile negative vin din mai multe direcții: Somalia, prin ministrul de stat pentru afaceri externe Ali Omar, a spus că „cea mai mare teamă” este ca Somaliland să fie atras în conflictele regionale ale Israelului și a avertizat că „această interferență importă conflict” într-o regiune deja fragilă. Arabia Saudită, Turcia și Egipt, alături de Uniunea Africană, Organizația Cooperării Islamice și Liga Arabă, și-au exprimat îngrijorarea față de recunoașterea unilaterală a Somalilandului de către Israel, potrivit materialului. Houthiții au avertizat că orice prezență israeliană în Somaliland ar deveni „o țintă militară” și au condamnat deschiderea ambasadei la Ierusalim. Ce urmează: consolidare diplomatică, dar cu beneficii limitate Materialul descrie relația ca intrată într-o „fază de consolidare”, inclusiv prin semnarea unei „Declarații de cooperare strategică”, prezentată de Somaliland drept începutul „celei mai semnificative faze” a relațiilor bilaterale. În același timp, Mekelberg avertizează că parteneriatul nu rezolvă problemele de fond ale niciuneia dintre părți: Netanyahu caută să își extindă relațiile externe fără a aborda chestiunea palestiniană, iar Somaliland „pune prea mult” în această relație, deoarece Israelul nu poate livra singur recunoaștere internațională largă. [...]