Știri
Știri din categoria Externe
Israelul condiționează reluarea operațiunilor militare de acordul SUA, iar țintele vizate ar include infrastructura energetică și economică a Iranului, potrivit Agerpres. Mesajul, transmis de ministrul israelian al apărării, Israel Katz, indică o posibilă escaladare cu implicații directe pentru stabilitatea regională și pentru riscurile asupra fluxurilor energetice.
Katz a spus, într-un mesaj video difuzat joi și citat de AFP, că Israelul este „pregătit” să reia războiul împotriva Iranului, dar „așteaptă undă verde” din partea Statelor Unite. Potrivit acestuia, armata israeliană ar fi pregătită „atât pe plan defensiv cât și ofensiv”, iar țintele din Iran „au fost stabilite”.
În declarațiile sale, ministrul apărării a legat explicit reluarea atacurilor de distrugerea unor obiective cu impact economic, menționând „instalațiile energetice și electrice cheie” și „infrastructura economică națională” a Iranului. În același mesaj, Katz a afirmat că Israelul ar urmări și „eliminarea dinastiei Khamenei”, referindu-se la Mojtaba Khamenei, numit lider suprem pentru a-i succeda tatălui său, Ali Khamenei, ucis pe 28 martie.
Președintele american Donald Trump a anunțat marți prelungirea unilaterală și pe termen nelimitat a armistițiului dintre Statele Unite și Iran, intrat în vigoare pe 8 aprilie, pentru a permite negocieri cu Teheranul. Israelul „s-a conformat” acestui armistițiu, conform informațiilor transmise de Agerpres.
Katz a avertizat că, dacă atacul va fi reluat, „va fi diferit și mortal”, cu „lovituri devastatoare” în „punctele cele mai sensibile”, după loviturile „colosale” despre care susține că au fost deja suferite de regimul iranian.
Recomandate
Armistițiul prelungit dintre SUA și Iran ar urma să expire duminică , ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine în regiune și complică perspectiva unor negocieri rapide, potrivit Mediafax . Statele Unite au informat Israelul că armistițiul recent prelungit cu Iranul se încheie duminică, conform presei israeliene. Postul public de radio KAN a relatat că oficiali americani au transmis la Tel Aviv că termenul stabilit de președintele Donald Trump pentru Teheran se apropie de final. Citând o sursă diplomatică anonimă, KAN susține că Trump încearcă să ajungă la o înțelegere cu Iranul, mai degrabă decât să intre în negocieri „deschise”. În același timp, surse israeliene au indicat că un progres până duminică pare puțin probabil. Mesaje neclare și un calendar scurt Surse israeliene au descris drept „confuz” comportamentul SUA, afirmând că au aflat recent despre acțiunile lui Trump din relatările presei și din postările acestuia pe rețelele de socializare. În cursul zilei de miercuri, un oficial al Casei Albe a declarat pentru Fox News că armistițiul ar putea dura între trei și cinci zile. O sursă israeliană a spus că situația rămâne neclară și depinde în mare măsură de deciziile lui Trump, potrivit KAN, citat de Anadolu . Context: prelungirea cerută de Pakistan și escaladarea din februarie Marți, Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul în urma unei solicitări din partea Pakistanului, precizând că acesta rămâne în vigoare până când Teheranul va prezenta ceea ce el a numit o „propunere unificată”. Potrivit informațiilor citate, ostilitățile s-au intensificat după atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, urmate de riposta Teheranului asupra Israelului și a altor țări din regiune care găzduiesc active americane. Pakistanul a găzduit discuții între Washington și Teheran în perioada 11–12 aprilie, după ce a mediat armistițiul pe 8 aprilie. Eforturile pentru o nouă rundă de negocieri sunt în desfășurare, însă incertitudinea persistă. [...]
Donald Trump intră într-un termen-limită legal care poate schimba cursul războiului cu Iranul , pentru că după 1 mai continuarea operațiunilor militare ar necesita aprobarea Congresului, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și control instituțional: legea americană interzice președintelui să poarte un război fără acordul Congresului mai mult de 60 de zile. Bombardamentele asupra Iranului au început pe 28 februarie, iar Trump a notificat oficial Congresul pe 2 martie; de atunci curge termenul de 60 de zile, care expiră la 1 mai, notează The New York Times, citat de Digi24. Până la această dată, președintele ar avea trei opțiuni: să ceară permisiunea Congresului pentru a continua acțiunile militare, să înceapă reducerea lor sau să încerce să ocolească restricția. Presiune politică în Congres, cu o majoritate republicană strânsă Democrații din Congres au încercat de cinci ori să adopte rezoluții care să oprească acțiunile militare și să-l oblige pe Trump să se consulte cu legislatorii, însă republicanii le-au blocat. Totuși, unii republicani au transmis că termenul legal contează. Senatorul republican John Curtis a scris la începutul lunii aprilie că nu va susține continuarea acțiunilor militare după expirarea celor 60 de zile fără aprobarea Congresului. La rândul ei, Lisa Murkowski a criticat lipsa de transparență privind obiectivele, costurile și durata războiului și lucrează, împreună cu un grup de senatori, la o rezoluție care să autorizeze utilizarea forței militare împotriva Iranului, cu scopul declarat de a restabili autoritatea Congresului și de a impune „parametri clari” ai operațiunii. În Senat, republicanii au o majoritate de 53 de voturi din 100. Dacă o parte dintre senatorii republicani își înăspresc poziția, Casa Albă ar putea fi forțată să caute un compromis. Ce permite legea după 1 mai și ce precedent există Legea permite o prelungire cu 30 de zile dacă președintele confirmă în scris că timpul suplimentar este necesar pentru retragerea în siguranță a trupelor americane, dar această prelungire nu oferă autoritatea de a continua o campanie ofensivă. În trecut, președinți din ambele partide au continuat operațiuni militare fără aprobarea Congresului și după expirarea termenului de 60 de zile. Digi24 amintește cazul din 2011, când Barack Obama a susținut că legea nu se aplică operațiunii din Libia, argument care a atras critici bipartizane; unii legislatori iau în calcul că administrația Trump ar putea invoca raționamente similare și în cazul Iranului. Situația din teren: armistițiu prelungit și consolidare navală Trump a prelungit un armistițiu de două săptămâni care expirase marți, fără să precizeze o nouă dată de încheiere. Potrivit unor surse Axios, președintele ar fi dispus să acorde Iranului încă „trei-cinci zile” pentru a-și „pune ordine în gânduri”, însă Trump a respins informația ca fiind „falsă” și a spus că nu există „niciun fel de presiune în ceea ce privește termenele” legate de încetarea focului sau de stabilirea unei noi date pentru negocieri. În paralel, peste 20 de nave de război americane continuă să blocheze trecerea navelor legate de Iran la granița convențională dintre Golful Oman și Marea Arabiei. SUA au trimis și a treia grupă de atac navală în regiune, condusă de portavionul USS George HW Bush , care ar urma să ajungă în Orientul Mijlociu în „trei-cinci zile”, conform informațiilor din material. [...]
Libanul vrea să prelungească încetarea focului cu Israelul ca precondiție pentru negocieri mai ample , într-o nouă rundă de discuții găzduite de SUA la Washington, în condițiile în care violențele au continuat în sudul țării chiar și după intrarea în vigoare a armistițiului, potrivit Reuters . Întâlnirea de joi este a doua între emisari libanezi și israelieni, iar Beirutul urmărește prelungirea armistițiului mediat de SUA, care expiră duminică. Deși încetarea focului a redus semnificativ nivelul violenței, atacurile nu au încetat în sudul Libanului, unde trupe israeliene au ocupat o zonă-tampon autodeclarată. Miercuri a fost cea mai sângeroasă zi din Liban de la intrarea în vigoare a încetării focului, pe 16 aprilie, după ce lovituri israeliene au ucis cel puțin cinci persoane, inclusiv o jurnalistă. Potrivit unui oficial militar libanez de rang înalt și angajatorului ei, ziarul Al-Akhbar, printre victime s-a aflat jurnalista libaneză Amal Khalil. Ce urmărește Beirutul la Washington Președintele libanez Joseph Aoun a declarat că trimisul Beirutului la discuțiile din SUA, ambasadoarea Libanului la Washington, Nada Moawad, va cere: prelungirea încetării focului; oprirea demolărilor efectuate de Israel în sate din sud. Un oficial libanez a spus că Beirutul vede prelungirea armistițiului drept o condiție prealabilă pentru ca discuțiile să treacă dincolo de nivelul ambasadorilor, într-o etapă următoare în care Libanul ar urmări retragerea israeliană, întoarcerea libanezilor reținuți în Israel și delimitarea frontierei terestre. Pozițiile Israelului și rolul SUA Israelul afirmă că obiectivele sale în discuțiile cu Libanul includ obținerea dezmembrării Hezbollah și crearea condițiilor pentru un acord de pace. În același timp, Israelul a încercat să găsească puncte comune cu guvernul libanez împotriva Hezbollah, pe care Beirutul încearcă să îl dezarmeze pașnic de un an, potrivit relatării. La reuniunea de joi urmează să participe secretarul de stat american Marco Rubio. Israelul va fi reprezentat de ambasadorul său la Washington, Yechiel Leiter. Rubio a găzduit prima întâlnire dintre Leiter și Moawad pe 14 aprilie, descrisă ca fiind cel mai înalt nivel de contact între Liban și Israel din ultimele decenii. Contextul militar și miza imediată Ostilitatea dintre Hezbollah și Israel s-a reaprins pe 2 martie, când gruparea a deschis focul în sprijinul Teheranului în războiul regional. Hezbollah a declarat că a desfășurat patru operațiuni în sudul Libanului miercuri, ca răspuns la loviturile israeliene. Potrivit autorităților libaneze, aproape 2.500 de persoane au fost ucise în Liban de când Israelul a trecut la ofensivă ca reacție la atacul Hezbollah din 2 martie. Israelul ocupă o fâșie în sudul Libanului care se întinde pe 5–10 km, afirmând că urmărește să protejeze nordul Israelului de atacurile Hezbollah, care a lansat sute de rachete în timpul războiului. Washingtonul a negat existența unei legături între medierea sa în Liban și diplomația privind războiul cu Iranul, în timp ce Hezbollah susține că încetarea focului din Liban ar fi rezultat din presiunea Iranului, nu din medierea SUA. [...]
Iranul a început să încaseze bani din taxele impuse pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , un semnal că blocajul asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime din lume nu mai este doar o măsură de presiune politică, ci capătă și o componentă financiară, potrivit economica.net . Vicepreședintele parlamentului iranian, Hamidreza Hajibabaei , a declarat, conform agenției Tasnim, că „primele venituri provenind din taxe de trecere a Strâmtorii Ormuz au fost depuse în contul Băncii Centrale”. Declarația a fost preluată și de alte instituții media, fără detalii suplimentare privind sumele sau mecanismul de colectare. Contextul rămâne tensionat, în pofida încetării focului intrate în vigoare la 8 aprilie între Statele Unite și Iran. În timp ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene, notează Agerpres. Trafic restricționat și incertitudini legislative După 28 februarie, Iranul ar fi autorizat trecerea doar a unui număr foarte mic de nave prin strâmtoare. Pe 30 martie, presa de stat iraniană a indicat că o comisie de securitate din parlament a aprobat proiectul privind taxele, însă nu este clar dacă propunerea a fost supusă unui vot în plen. Presiune diplomatică și măsuri de securitate pentru navigație Președintele american Donald Trump pune presiune pe Teheran pentru redeschiderea strâmtorii, în timp ce Iranul condiționează revenirea la negocieri de încetarea blocadei americane. Separat, Regatul Unit a găzduit în această săptămână o reuniune privind un proiect de misiune condusă de Londra și Paris pentru protejarea navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]
Lipsa unui calendar pentru încheierea războiului și menținerea blocadei navale cresc riscul ca tensiunile din Golf să se prelungească, cu efect direct asupra fluxurilor de petrol și asupra traficului maritim, potrivit CNN . Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu există un „termen limită” pentru încheierea războiului cu Iranul, pentru încetarea focului sau pentru răspunsul Teheranului la solicitarea sa privind o propunere de pace. În paralel, președintele Iranului a spus că blocada americană asupra porturilor iraniene este un obstacol major pentru negocieri, iar negociatorul-șef al Iranului a susținut că aceeași blocadă împiedică redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Blocada afectează exporturile, dar nu le oprește O firmă de analiză a transporturilor maritime, Kpler , estimează că blocada „a perturbat” mecanismul de export de petrol al Iranului, dar „nu l-a rupt”. Conform datelor Kpler citate de CNN, fluxul de țiței din Iran către China a fost de 985.000 de barili pe zi în prima jumătate a lunii aprilie și, de atunci, „nu a fost întrerupt”. În același timp, la terminalul iranian de export de la Jask — descris ca o rută care ocolește Strâmtoarea Hormuz — Kpler indică un nivel record de 5,8 milioane de barili în stocare, iar petrolierele pot ieși în Golful Oman fără a trece prin strâmtoare. Escaladare operațională pe mare: nave redirecționate și sechestrări Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele americane au redirecționat 31 de nave să se întoarcă în port sau să își schimbe ruta, majoritatea fiind petroliere, în cadrul blocadei. Tot CENTCOM a comunicat că SUA au confiscat o navă sub pavilion iranian în Golful Oman și au urcat la bordul unei nave sancționate în Oceanul Indian. Separat, CNN relatează că Iranul a difuzat un material video despre presupuse capturi de nave în Strâmtoarea Hormuz, însă analiști citați de publicație spun că imaginile ar putea să nu surprindă momentul real al capturii și să fi fost, cel puțin parțial, reconstituite. Context regional: negocieri Israel–Liban, pe fondul unui armistițiu fragil SUA urmează să găzduiască o a doua rundă de discuții între Israel și Liban, în condițiile unui armistițiu de 10 zile în Liban, descris ca fragil și marcat de acuzații de încălcare. Potrivit agenției de stat libaneze National News Agency (NNA), armata israeliană ar fi incendiat case în sudul Libanului; CNN precizează că a cerut un punct de vedere Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF). Armata israeliană a mai transmis că a interceptat o dronă lansată din sudul Libanului. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne operațională: cât timp blocada și disputa privind Hormuz persistă fără un orizont de încheiere, rutele și volumele de export se pot adapta, dar riscul de întreruperi și costuri suplimentare de transport rămâne ridicat. [...]
Iran a sechestrat două nave în Strâmtoarea Hormuz , iar blocajul naval american menține traficul maritim sub presiune , într-un context în care încetarea focului rămâne neclară și negocierile de pace nu au fost reluate, potrivit Reuters . Miza economică este directă: Hormuz este un punct de strangulare pentru energia globală, pe unde trecea înainte de război o cincime din comerțul mondial cu petrol, iar prețul Brent s-a menținut peste 100 de dolari/baril (aprox. 460 lei) în tranzacțiile din Asia, după ce a revenit la niveluri de trei cifre cu o zi înainte, pentru prima dată în două săptămâni. Ce s-a întâmplat în Hormuz Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a anunțat că a sechestrat două nave și le-a escortat către țărmurile Iranului, conform declarațiilor companiilor de shipping și agenției semi-oficiale iraniene Tasnim. Navele sunt Epaminondas (sub pavilion Liberia) și MSC Francesca (sub pavilion Panama). Gărzile Revoluționare au acuzat cele două nave că au operat fără permisele necesare și că au intervenit asupra sistemelor de navigație. Separat, surse de securitate maritimă au indicat că o a treia navă portcontainer, tot sub pavilion Liberia, a fost trasă asupra în aceeași zonă, fără a fi avariată, și și-a reluat ulterior voiajul. Contextul include și un incident raportat anterior de Reuters despre nave lovite de focuri de armă în zonă, în materialul despre două nave . Blocada navală a SUA și efectele operaționale În paralel, armata SUA a transmis că a direcționat până acum peste 30 de nave să se întoarcă din drum sau să revină în port, ca parte a blocadei navale împotriva Iranului. Dincolo de Golf, SUA ar fi interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele Asiei și le-ar fi redirecționat din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lankăi, potrivit unor surse citate de Reuters. Casa Albă a susținut, prin purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt, că sechestrarea navelor nu ar încălca încetarea focului deoarece nu ar fi vorba despre nave americane sau israeliene, dar a calificat acțiunea drept „piraterie”. Încetarea focului: fără termen nou și condiții divergente Președintele SUA, Donald Trump , a anunțat că renunță pe termen nedefinit la reluarea atacurilor și că SUA ar extinde încetarea focului până la discutarea unei propuneri iraniene în negocieri. Totuși, oficiali iranieni nu au indicat că ar fi acceptat o prelungire a armistițiului, iar statutul încetării focului vechi de două săptămâni, care ar fi trebuit să expire la începutul săptămânii, a rămas neclar. Președintele Parlamentului iranian și negociator-șef, Mohammad Baqer Qalibaf, a condiționat un armistițiu „deplin” de ridicarea blocadei navale americane asupra comerțului maritim al Iranului, pe care Teheranul o consideră un act de război. În același timp, Iranul a transmis că redeschiderea Strâmtorii Hormuz este imposibilă în condițiile menținerii blocadei. Pakistanul a acționat ca mediator, dar nu există un nou termen-limită pentru propunerea și discuțiile invocate de Trump, iar o rundă de discuții programată provizoriu la Islamabad nu a mai avut loc, conform Reuters. De ce contează pentru economie Menținerea traficului la un nivel foarte redus prin Hormuz și escaladarea incidentelor maritime cresc riscul de perturbări logistice și de costuri mai mari pentru energie și transport, într-un moment în care conflictul intră într-o fază de „așteptare”, fără o reluare vizibilă a negocierilor și fără o clarificare a încetării focului. [...]
