Știri
Știri din categoria Externe
Islanda ar putea grăbi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor legate de relația cu Statele Unite. Potrivit Deutsche Welle, care citează Politico, guvernul de la Reykjavik analizează organizarea votului chiar în luna august, mult mai devreme decât termenul inițial stabilit pentru 2027.
Două surse citate de Politico au declarat că Parlamentul islandez ar putea anunța data referendumului în următoarele săptămâni. Ministrul de Externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir a confirmat, într-o declarație pentru Reuters, că își dorește accelerarea procesului, invocând „un mediu geopolitic complet diferit”.
Printre factorii care ar fi determinat reanalizarea calendarului se numără:
Islanda, o țară cu aproximativ 400.000 de locuitori, este membră NATO, dar nu are armată proprie și depinde de SUA pentru securitate. În același timp, este deja integrată profund în structurile europene prin apartenența la Spațiul Economic European și la spațiul Schengen.
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare globale. Negocierile au început în 2010, însă au fost suspendate în 2013 de un guvern de centru-dreapta, iar în 2015 Reykjavik a solicitat retragerea oficială a candidaturii.
Sondajele recente arată că islandezii susțin în general ideea organizării unui referendum, dar rămân divizați în privința aderării efective. Totuși, evenimentele din ultimii ani par să fi relansat dezbaterea.
Partidul Alianța Social-Democrată, câștigător al alegerilor din 2024, a promis organizarea unui referendum până în 2027, însă unul dintre partenerii de coaliție se opune aderării.
Oficialii europeni au intensificat contactele cu Reykjavik. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Islanda anul trecut, iar premierul Kristrun Frostadottir a fost primit la Bruxelles. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru Politico că dezbaterea privind extinderea este tot mai mult legată de securitate și apartenență într-o lume marcată de competiție între blocuri de putere.
Un oficial european citat de Politico a estimat că, dacă Islanda ar relua negocierile, procesul ar putea fi relativ rapid, eventual într-un an, deși subiecte sensibile precum pescuitul și vânătoarea de balene ar putea genera negocieri dificile.
Accelerarea referendumului ar marca o schimbare strategică importantă pentru Islanda, într-un moment în care securitatea europeană și relațiile transatlantice sunt în plină reconfigurare.
Recomandate
Rusia mută presiunea pe Europa, invocând riscuri nucleare , într-un nou mesaj politic prin care cere statelor europene să oprească sprijinul pentru Kiev, potrivit Agerpres . Ministerul rus de Externe l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că ar provoca un „război nuclear”, prin declarații și acțiuni care, în versiunea Moscovei, ar escalada conflictul. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a susținut că „Kievul bombardează centrala nucleară Zaporojie ” și că Zelenski ar cere nu doar aderarea la NATO, ci și arme nucleare pentru securitatea Ucrainei. „El continuă să provoace un conflict nuclear cu astfel de declarații.” Mesajul către UE: opriți finanțarea Ucrainei În aceeași intervenție, Zaharova a avertizat că Europa de Vest ar putea deveni „prima victimă” a consecințelor acestui „șantaj nuclear” și a cerut europenilor să-l „oprească” pe liderul ucrainean, în loc să „continue să finanțeze eforturile de război ale Kievului”. „Zelenski nu vrea pace. Acest lucru este evident.” Contextul negocierilor: cereri de armistițiu, precondiții ale Kremlinului Agerpres notează că Zelenski a cerut recent, în mai multe rânduri, reluarea negocierilor cu Moscova pentru un armistițiu urmat de pace. În același timp, Kremlinul ar insista asupra unor precondiții, inclusiv cedarea de către Kiev a unor noi teritorii ucrainene înainte de orice oprire a luptelor. Replica la Berlin: „declarații lipsite de sens” Zaharova a respins și comentariile cancelarului german Friedrich Merz, care a spus că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pacea. Potrivit acesteia, nici Germania, nici Uniunea Europeană nu ar fi implicate în procesul de negocieri. „Toate declarațiile conducerii lor pe această temă sunt lipsite de sens pentru noi.” Bulgaria și Turcia, invocate în legătură cu Marea Neagră În declarațiile sale, Zaharova a menționat și Bulgaria și Turcia, afirmând că, în calitate de membre NATO, ar purta responsabilitatea pentru consecințele asupra mediului ale atacurilor ucrainene asupra portului petrolier Tuapse. Ea s-a referit la atacuri cu drone asupra unui terminal din oraș, despre care a spus că au provocat incendii grave și o deversare de petrol în Marea Neagră. [...]
UE pregătește un pachet de avantaje economice „pre-aderare” pentru Ucraina , ca soluție de etapă într-un proces de aderare care rămâne lent și vulnerabil la blocaje politice, potrivit Mediafax , care citează surse diplomatice preluate de POLITICO. Miza imediată este apropierea Ucrainei de piața și mecanismele UE fără a forța o „aderare accelerată” respinsă de statele membre. Pachetul aflat în discuție ar include, potrivit a patru diplomați citați de POLITICO, acces mai larg la piață și participare mai profundă la programele și instituțiile UE , pentru a oferi Kievului beneficii politice și economice înainte de aderarea propriu-zisă. De ce se schimbă abordarea: „aderarea accelerată” a fost respinsă Ideea avantajelor „pre-aderare” a prins contur după o cină tensionată în martie, când capitalele UE au respins propunerile Comisiei Europene privind „extinderea inversă” – o formulă care ar fi permis Ucrainei să adere înainte de finalizarea unor reforme majore. Un diplomat citat de POLITICO spune că, din acel moment, statele membre au indicat că aderarea pe termen scurt ar fi „foarte dificil” de obținut. În paralel, procesul de aderare este descris ca fiind încetinit și de veto-ul Ungariei , în contextul în care pentru aderarea deplină este necesar acordul tuturor celor 27 de state membre. Ce ar putea primi Ucraina înainte de aderare Oficialii UE caută formule care să permită Ucrainei intrarea treptată în anumite componente ale pieței și ale arhitecturii instituționale europene. Printre opțiunile menționate în material: acces mai larg în anumite segmente ale piețelor UE; acces la programe de finanțare; implicare în instituțiile politice ale UE înainte de aderare; posibilitatea unui statut de „stat aderent”, ca semnal că Ucraina este pe traiectoria corectă și trebuie să continue reformele. Franța și Germania sunt menționate printre țările care lucrează la acest tip de pachet, în condițiile în care susțin Ucraina, dar nu și ideea unei aderări accelerate. Ce cere Kievul: piața unică, acorduri pentru comerț și dialoguri industriale Ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, a declarat pentru POLITICO că prioritatea rămâne aderarea deplină, dar că Ucraina se așteaptă și la măsuri rapide care să aplice integrarea „chiar acum”. „Prioritatea Ucrainei rămâne aderarea deplină la UE. Dar ne așteptăm, de asemenea, la măsuri concrete și rapide care să pună în aplicare integrarea chiar acum.” În același context, Chentsov a indicat că Ucraina urmărește acces etapizat la piața unică, condiționat de progresul reformelor, participare mai profundă la programele și instituțiile UE și progrese rapide pentru acorduri precum ACAA, pentru facilitarea comerțului. Kievul mai vrea includerea companiilor ucrainene în dialogurile industriale strategice ale Comisiei privind sectoare-cheie, argumentând că astfel de măsuri ar putea consolida încrederea investitorilor. Ce urmează în negocieri și unde rămâne riscul politic Vicepremierul ucrainean Taras Kachka a declarat săptămâna trecută pentru POLITICO că se așteaptă ca „grupurile” de negocieri oficiale să se deschidă în „săptămânile următoare”, în condițiile în care Ungaria, prin Viktor Orbán, s-a opus de mai multe ori. Materialul notează că înfrângerea electorală a lui Orbán în alegerile din aprilie ar fi înlăturat un obstacol major pentru progresul Ucrainei. În ansamblu, pachetul „pre-aderare” ar funcționa ca o soluție de tranziție: oferă beneficii economice și de integrare înainte de momentul politic dificil al aderării, care rămâne condiționat de unanimitatea statelor membre și de ritmul reformelor din Ucraina. [...]
Trump spune că i-a propus lui Putin un armistițiu , într-o convorbire telefonică ce a atins atât războiul din Ucraina, cât și criza cu Iranul, potrivit Euronews . Miza practică a discuției, din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, este potențialul – încă incert – de reducere a riscului geopolitic care alimentează volatilitatea la energie și în lanțurile de aprovizionare. Convorbirea a durat „mai bine de o oră și jumătate”, conform lui Iuri Ușakov, consilier al președintelui rus, citat de agenția rusă TASS . Ușakov a spus că Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea pentru un armistițiu de Ziua Victoriei, iar Donald Trump ar fi susținut inițiativa, în contextul semnificației istorice a sărbătorii. Ce a spus Trump despre Ucraina și Iran Donald Trump a afirmat că discuția a vizat în principal Ucraina, dar și Iranul, și că i-a sugerat lui Putin să încheie războiul. În același timp, Trump a indicat că Putin ar fi arătat interes să se implice pe tema uraniului îmbogățit, însă președintele american a spus că ar prefera ca acesta să se concentreze pe oprirea războiului din Ucraina. În declarațiile citate de Euronews, Trump a reiterat poziția SUA privind Iranul, spunând că nu va permite Teheranului să obțină arma nucleară și că nici Putin „nu vrea” acest lucru. Totodată, Trump a susținut că i-a propus liderului rus „un fel de armistițiu” și că „ar putea face asta”. „I-am sugerat un fel de armistițiu și cred că ar putea face asta.” Fricțiuni cu NATO , în contextul dosarelor Ucraina și Iran Trump s-a declarat din nou dezamăgit de NATO, afirmând că alianța nu a ajutat SUA în Orientul Mijlociu. El a spus că, deși NATO este „foarte implicată” în Ucraina, nu a reușit să facă lucrurile „așa cum ne-am fi dorit”, iar în privința Iranului „nu ne-au fost alături”. Separat, Euronews notează că Trump a transmis miercuri, pe Truth Social , un mesaj dur la adresa Iranului, pe fondul blocajului de câteva zile al discuțiilor dintre Washington și Teheran, trimițând la un articol anterior: Euronews . Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile, nu rezultă existența unui acord concret sau a unui calendar pentru un armistițiu; sunt prezentate declarații și intenții, inclusiv prin intermediul consilierului prezidențial rus. În lipsa unor pași operaționali confirmați, impactul imediat rămâne mai degrabă la nivel de semnal politic, cu potențial de influență asupra percepției de risc în regiune. [...]
Companiile chineze își consolidează discret prezența economică în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia , într-o mișcare care poate schimba pe termen mediu rutele logistice și accesul la resurse în proximitatea Europei de Est, potrivit unei analize publicate de Digi24 , bazată pe o investigație The Insider. În teren, influența se vede în infrastructură și servicii: aproximativ 6.000 de stații de bază pentru rețele mobile din zonele ocupate folosesc echipamente chinezești, iar circa 80 de sucursale bancare din Donbas oferă tranzacții în yuani. În paralel, sunt semnalate contacte comerciale și instituționale: întreprinderi din Luhansk ar urma să participe la un târg de primăvară la Harbin, iar o delegație rusă din regiunea Herson a vizitat China pentru a „pune bazele unei cooperări pe termen lung”. Investiții „cu risc de sancțiuni”, împinse spre zona privată Deși Beijingul nu a recunoscut oficial anexarea Crimeei sau a regiunilor Donețk și Luhansk, articolul descrie o extindere „încet, dar sigur” a influenței chineze în teritoriile ocupate. Un element-cheie este modul de operare: marile companii de stat ar evita expunerea directă, în timp ce firme private și mijlocii primesc undă verde pentru proiecte comune, potrivit unei investigații a publicației ucrainene Realnaia Gazeta, citată în material. Un exemplu este cariera de piatră Karan (regiunea Donețk), redeschisă după ocuparea zonei, unde două fabrici din China ar urma să coopereze la activități, potrivit declarațiilor fostului prim-ministru al așa-numitei „Republici Populare Donețk”, Evgheni Solnțev. Materialele ar fi folosite pe șantiere din teritoriile ocupate devastate de război. Crimeea, nod logistic și proiecte cu potențial militar Materialul amintește că interesul investitorilor chinezi pentru Crimeea datează dinaintea anexării: în 2013, guvernul ucrainean a semnat un memorandum de cooperare economică cu o companie chineză specializată în construcția de canale maritime, deținută de Wang Jing. Proiectul viza porturi în Crimeea, inclusiv Sevastopol, iar prima fază a investiției era estimată la 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 miliarde lei). După 2022, cooperarea ruso-chineză ar fi intrat într-o nouă etapă. În noiembrie 2023, Rusia și China discutau despre construirea unui tunel pe sub Strâmtoarea Kerci , potrivit unui raport apărut atunci în Washington Post, menționat de Digi24. Un astfel de proiect ar avea și relevanță militară, în contextul atacurilor repetate asupra podului care leagă Crimeea de Rusia. Separat, serviciile de informații ucrainene ar fi indicat că autoritățile de ocupație din Crimeea urmăresc să atragă investiții din China pentru extinderea portului Kerch și a unei baze militare din apropierea lacului Donuzlav. De ce contează: resurse și coridor eurasiatic spre Europa de Est Dincolo de proiectele punctuale, articolul plasează evoluțiile într-o logică mai amplă: China ar urmări construirea unui coridor logistic eurasiatic care să treacă prin Donbas, iar Crimeea ar avea un rol-cheie în regiunea Mării Negre. Un alt pariu este accesul la „minerale critice” (resurse necesare în industrii precum electronica și apărarea). Potrivit estimărilor ucrainene citate, jumătate din zăcămintele de pământuri rare ale Ucrainei se află în zonele ocupate de ruși, iar resursele ar putea ajunge, în timp, la dezvoltatori chinezi, în condițiile în care Rusiei i-ar lipsi tehnologia și fondurile pentru exploatare pe cont propriu. În concluzie, prezența chineză este descrisă ca fiind încă la început, dar tot mai „sistematică”, inclusiv ca test de rezistență la sancțiuni: companiile private ar „cerceta” piața înaintea unei eventuale intrări a marilor corporații de stat. [...]
Donald Trump spune că ar putea urma o încetare a focului în Ucraina după discuția cu Vladimir Putin și susține că liderul rus ar fi fost pregătit „mai demult” pentru un acord, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis din Biroul Oval , indică o posibilă accelerare a demersurilor diplomatice, cu implicații directe asupra riscului geopolitic din regiune. Trump a spus că discuția cu Putin s-a concentrat „în principal pe Ucraina”, dar a atins și situația din Iran. În acest context, președintele SUA a afirmat că liderul rus „nu vrea” ca Iranul să aibă o armă nucleară. Semnalul de negociere: încetare a focului „ar putea anunța ceva” Trump a declarat că i-a sugerat lui Putin o posibilă încetare a focului și a lăsat să se înțeleagă că Moscova ar putea face un anunț în acest sens. „Am sugerat, într-o oarecare măsură, o încetare a focului. Și cred că ar putea face asta. Ar putea anunța ceva în acest sens.” Totodată, Trump a relatat că Putin „ar dori să ajute” în negocierile legate de Iran, însă i-ar fi transmis că prioritatea este oprirea războiului din Ucraina. „I-am spus: înainte să mă ajuți, vreau să-ți închei războiul.” „Calendar similar” pentru Ucraina și Iran Întrebat care dintre cele două conflicte s-ar putea încheia mai repede, Trump a spus că nu știe, dar că ambele ar putea urma „un calendar similar”, fără să ofere un termen sau un plan concret. Declarația controversată: Ucraina ar fi „înfrântă militar” În aceeași intervenție, Trump a susținut că Ucraina este „înfrântă militar” și a invocat situația flotei navale ucrainene. „Uitați-vă: marina lor – aveau 159 de nave. Fiecare navă este acum sub apă. De obicei, asta spune totul.” Trump a mai afirmat că Putin ar fi fost „gata să facă un acord mai demult”, dar că „unii oameni i-au îngreunat acest lucru”, fără a preciza la cine se referă. [...]
Administrația Trump condiționează ridicarea blocadei navale asupra Iranului de un acord nuclear , potrivit Axios , care relatează că președintele SUA a respins o propunere iraniană de a redeschide mai întâi Strâmtoarea Hormuz și de a amâna discuțiile nucleare pentru o etapă ulterioară. Miza imediată este una operațională și economică: menținerea presiunii asupra exporturilor iraniene de petrol și, implicit, asupra fluxurilor dintr-un punct-cheie al comerțului energetic global. Trump a spus că vede blocada drept un instrument de constrângere „mai eficient” decât bombardamentele și că nu intenționează să o ridice înainte ca Iranul să accepte un acord care să răspundă îngrijorărilor SUA privind programul nuclear. Într-un interviu telefonic cu publicația, el a susținut că Iranul ar urmări o înțelegere pentru a obține ridicarea blocadei. „Blocada este oarecum mai eficientă decât bombardamentele. Se sufocă precum un porc îndopat. Și va fi mai rău pentru ei. Nu pot avea o armă nucleară.” Presiune militară în fundal, fără ordin de atac „deocamdată” În spatele negocierilor, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) ar fi pregătit un plan pentru un val „scurt și puternic” de lovituri asupra Iranului, în încercarea de a sparge blocajul din negocieri, potrivit a trei surse citate de Axios. După astfel de lovituri — care „probabil” ar include ținte de infrastructură — SUA ar urma să preseze Teheranul să revină la masa negocierilor și să arate mai multă flexibilitate. Totuși, aceleași surse afirmă că, până marți seara, Trump nu ar fi ordonat acțiuni militare „cinetice” (adică lovituri efective). Președintele a refuzat să discute planuri militare în interviul de miercuri, care a durat aproximativ 15 minute. Argumentul economic: exporturile de petrol, ținta principală a blocadei Trump a afirmat că, din cauza blocadei, Iranul nu poate exporta petrol, iar capacitățile de stocare și conductele ar fi „aproape să explodeze”. Axios notează însă că unii analiști pun sub semnul întrebării ideea că Iranul s-ar afla în pericol imediat din acest motiv. Reacția Teheranului: avertisment privind un răspuns „fără precedent” De cealaltă parte, o sursă de rang înalt din zona de securitate iraniană, citată de presa de stat în limba engleză PRESS TV , a declarat miercuri că blocada navală americană „va fi în curând întâmpinată cu acțiuni practice și fără precedent”. Aceeași sursă a susținut că forțele armate iraniene au dat dovadă de reținere pentru a lăsa loc diplomației, dar că „răbdarea are limite” dacă blocada continuă. Ce urmează Trump a spus că negocierile cu Iranul continuă și că iranienii „au avansat mult”, dar a condiționat orice acord de acceptarea explicită a ideii că Iranul nu va avea arme nucleare. În același timp, el a indicat că blocada rămâne principalul instrument de presiune, cu posibilitatea escaladării militare dacă Iranul nu cedează. Axios precizează că vor fi publicate și alte fragmente din interviu. [...]
