Știri
Știri din categoria Externe
Islanda ar putea grăbi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor legate de relația cu Statele Unite. Potrivit Deutsche Welle, care citează Politico, guvernul de la Reykjavik analizează organizarea votului chiar în luna august, mult mai devreme decât termenul inițial stabilit pentru 2027.
Două surse citate de Politico au declarat că Parlamentul islandez ar putea anunța data referendumului în următoarele săptămâni. Ministrul de Externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir a confirmat, într-o declarație pentru Reuters, că își dorește accelerarea procesului, invocând „un mediu geopolitic complet diferit”.
Printre factorii care ar fi determinat reanalizarea calendarului se numără:
Islanda, o țară cu aproximativ 400.000 de locuitori, este membră NATO, dar nu are armată proprie și depinde de SUA pentru securitate. În același timp, este deja integrată profund în structurile europene prin apartenența la Spațiul Economic European și la spațiul Schengen.
Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare globale. Negocierile au început în 2010, însă au fost suspendate în 2013 de un guvern de centru-dreapta, iar în 2015 Reykjavik a solicitat retragerea oficială a candidaturii.
Sondajele recente arată că islandezii susțin în general ideea organizării unui referendum, dar rămân divizați în privința aderării efective. Totuși, evenimentele din ultimii ani par să fi relansat dezbaterea.
Partidul Alianța Social-Democrată, câștigător al alegerilor din 2024, a promis organizarea unui referendum până în 2027, însă unul dintre partenerii de coaliție se opune aderării.
Oficialii europeni au intensificat contactele cu Reykjavik. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat Islanda anul trecut, iar premierul Kristrun Frostadottir a fost primit la Bruxelles. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru Politico că dezbaterea privind extinderea este tot mai mult legată de securitate și apartenență într-o lume marcată de competiție între blocuri de putere.
Un oficial european citat de Politico a estimat că, dacă Islanda ar relua negocierile, procesul ar putea fi relativ rapid, eventual într-un an, deși subiecte sensibile precum pescuitul și vânătoarea de balene ar putea genera negocieri dificile.
Accelerarea referendumului ar marca o schimbare strategică importantă pentru Islanda, într-un moment în care securitatea europeană și relațiile transatlantice sunt în plină reconfigurare.
Recomandate
Parlamentul European a blocat temporar ratificarea acordului comercial UE–SUA , după ce noile tarife anunțate de președintele Donald Trump au generat îngrijorări că Washingtonul încalcă înțelegerea transatlantică semnată vara trecută. Potrivit POLITICO , decizia a fost luată luni de principalii eurodeputați din Comisia pentru Comerț Internațional, în contextul unei escaladări a tensiunilor comerciale. Suspendarea procedurii vine după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele pe care se baza acordul încheiat anul trecut la Turnberry, în Scoția. Ulterior, Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale globale de 15% printr-o nouă bază legală, măsură care, în opinia Bruxellesului, ar putea încălca prevederile acordului și ale declarației comune ulterioare, ce stabilea un plafon „all-inclusive” de maximum 15% pentru majoritatea bunurilor. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional din Parlamentul European, Bernd Lange, a confirmat amânarea votului, afirmând că „business as usual nu este o opțiune”. Eurodeputați din mai multe grupuri politice au susținut înghețarea procedurii până la clarificarea situației. Conform Euronews România , reprezentanți ai Verzilor, ai grupului Renew și ai Partidului Popular European au susținut suspendarea temporară a implementării acordului, invocând incertitudinea juridică și politică generată de noile tarife. Puncte sensibile ale acordului Acordul comercial includea mai multe garanții negociate intens: un mecanism de revizuire la șase luni pentru reducerea tarifelor la produsele ce conțin oțel; posibilitatea revocării acordului în cazul unor amenințări la adresa integrității teritoriale a UE; eliminarea unor taxe vamale pentru bunurile industriale americane. Bruxellesul consideră că aplicarea noilor tarife peste nivelul convenit ar reprezenta o încălcare directă a înțelegerii. Următorii pași Comisia Europeană, care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre, a cerut clarificări din partea administrației americane. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat că respectarea integrală a acordului este „esențială”. Pentru ca acordul să intre în vigoare pe deplin, Parlamentul European trebuie să adopte o poziție oficială, urmată de negocieri finale cu Comisia și Consiliul UE. Până atunci, procesul rămâne blocat. Decizia reflectă o deteriorare a climatului transatlantic și ar putea avea consecințe asupra relațiilor comerciale dintre cele două economii, într-un moment în care stabilitatea acordurilor internaționale este pusă sub presiune. [...]
Încrederea polonezilor în garanțiile de securitate oferite de SUA a scăzut la doar 15% , potrivit ministrului de Externe Radosław Sikorski , care avertizează că Europa trebuie să compenseze eventualul recul al implicării americane. Într-un interviu acordat revistei DER SPIEGEL , oficialul polonez a declarat că , deși percepția generală asupra SUA rămâne favorabilă, încrederea în angajamentele de securitate ale Washingtonului s-a diminuat drastic. Declarația vine pe fondul tensiunilor dintre Europa și administrația Donald Trump, într-un moment în care Polonia era considerată unul dintre cei mai pro-americani aliați din Uniunea Europeană. Sondaje care indică o schimbare majoră Datele recente confirmă tendința: Un sondaj SW Research pentru Rzeczpospolita arată că 53,2% dintre polonezi nu mai consideră SUA un aliat sigur, față de 29,9% care au opinia contrară. Pew Research (iunie 2025) indica o scădere a încrederii în președintele SUA de la 75% la 35%, una dintre cele mai abrupte din Europa. Alte cercetări, citate de Notes from Poland , arată că peste jumătate dintre respondenți nu îl mai consideră pe Trump garant al securității Poloniei. Motivele declinului Analiștii leagă scăderea încrederii de pozițiile administrației Trump față de NATO și de aliații europeni, inclusiv criticile privind contribuțiile militare și tarifele comerciale impuse unor state europene. În acest context, premierul Donald Tusk a respins participarea Poloniei la inițiativa „Board of Peace”, subliniind că Varșovia este un aliat loial, dar nu „vasal” . Analistul Jakub Graca consideră că aceste poziții subminează ordinea internațională favorabilă unui stat de dimensiuni medii precum Polonia. Polarizare internă Opiniile diferă semnificativ în funcție de opțiunile politice. Susținătorii partidului conservator PiS sunt mai favorabili lui Trump, în timp ce electoratul guvernului liberal condus de Tusk manifestă un nivel scăzut de încredere. De asemenea, bărbații și tinerii sub 25 de ani tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra SUA. Implicații strategice Sikorski a subliniat necesitatea consolidării cooperării europene, inclusiv a relației cu Germania, într-un context în care Franța și Germania nu sunt percepute ca suficiente pentru a conduce singure securitatea continentală. Polonia rămâne ancorată în NATO, dar semnalele din opinia publică indică o reorientare graduală spre o mai mare autonomie strategică europeană. [...]
Christine Lagarde avertizează că noile taxe vamale anunțate de Donald Trump pot destabiliza relația comercială UE–SUA , după ce Washingtonul a ridicat la 15% nivelul unei taxe vamale aplicate comerțului internațional. Conform TVR Info , președinta Băncii Centrale Europene a spus la CBS că este „extrem de important” să existe claritate privind regulile viitoare ale comerțului, comparând situația cu nevoia de a ști „regulile de circulație” înainte să pornești la drum. Lagarde a atras atenția că aceste măsuri riscă să „perturbe echilibrul” negociat anterior între Uniunea Europeană și Statele Unite, inclusiv înțelegerile care prevedeau excluderi și excepții. În opinia sa, dacă se schimbă din nou regulile după ce firmele au continuat să facă schimburi comerciale în baza acordurilor precedente, apar inevitabil perturbări în mediul de afaceri și noi turbulențe economice. Pe fondul acestor anunțuri, oficialii UE urmează să se reunească luni într-o întâlnire de urgență pentru a analiza răspunsul la noile taxe. Eurodeputatul german Bernd Lange a anunțat, într-o postare, că va cere suspendarea lucrărilor legislative până când există o evaluare juridică și angajamente clare din partea SUA. În același context, Lagarde a subliniat că și consumatorii americani au resimțit „povara” taxelor vamale. Întrebată despre speculațiile privind o posibilă plecare înainte de finalul mandatului, ea a spus că „scenariul de bază” rămâne ducerea mandatului până la termen, în octombrie 2027. Potrivit sursei, majorarea la 15% a venit după ce Curtea Supremă a SUA a decis că anumite „taxe reciproce” decretate în 2025 sunt ilegale. Ulterior, Trump a semnat un ordin executiv care fixa nivelul la 10% pentru comerțul internațional al SUA, dar a revenit a doua zi și a urcat taxa la 15%. [...]
Uniunea Europeană nu poate adopta al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza veto-ului Ungariei , decizie care a provocat reacții dure din partea mai multor miniștri de externe europeni. Potrivit HotNews.ro , șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a confirmat că Budapesta își menține poziția și că nu există, deocamdată, semne că ar reveni asupra ei. Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni care vizează sectorul bancar și energetic al Rusiei, inclusiv interzicerea unor servicii maritime pentru navele care transportă petrol rusesc. Adoptarea era planificată înainte de 24 februarie, data care marchează patru ani de la invazia Ucrainei. Budapesta a anunțat că blochează atât sancțiunile, cât și un împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , motivând că Kievul nu permite reluarea tranzitului de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba. Premierul Viktor Orban și ministrul de externe Péter Szijjártó au condiționat ridicarea veto-ului de redeschiderea acestui flux. Reacțiile la Bruxelles au fost ferme. Ministrul german de externe Johann Wadephul s-a declarat „stupefiat”, iar omologii săi din Polonia și Lituania au vorbit despre lipsă de solidaritate și „frustrare” față de poziția Ungariei. România susține adoptarea noului pachet de sancțiuni. Ministra de externe Oana Țoiu a declarat că este necesară creșterea presiunii asupra Rusiei și că UE trebuie să se asigure că Moscova nu își sporește profiturile din război. Ea a subliniat că, deși fiecare stat are propria poziție, Uniunea Europeană a depășit situații similare în trecut și va rămâne fermă. Blocajul actual evidențiază din nou dependența deciziilor în politica externă a UE de unanimitatea statelor membre, într-un moment simbolic pentru coeziunea europeană. [...]
China a redevenit principalul partener comercial al Germaniei în 2025 , depășind SUA, cu un volum total al schimburilor de 251 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Oficiul Federal de Statistică și citate de The Guardian . Informația vine în contextul primei vizite oficiale a cancelarului Friedrich Merz la Beijing de la preluarea mandatului. Schimburile comerciale dintre Germania și China au crescut cu 2,2% față de 2024, în timp ce comerțul cu SUA a scăzut cu 5%, până la 240 miliarde de euro. Potrivit sursei, tarifele impuse de administrația Trump ar putea fi un factor în reducerea relațiilor comerciale germano-americane. Dezechilibru major în relația cu China Germania a importat bunuri din China în valoare de aproximativ 170,6 miliarde de euro , în timp ce exporturile către China au fost de 81,3 miliarde de euro , ceea ce arată un deficit comercial semnificativ în favoarea Beijingului. În acest context, Merz va avea întâlniri la Beijing cu premierul Li Qiang și cu președintele Xi Jinping . Agenda include și teme sensibile precum războiul din Ucraina, drepturile omului și relațiile comerciale. Industria auto, dependentă de piața chineză Relația economică este complicată de dependența industriei auto germane de piața chineză. Volkswagen a descris China drept „a doua piață de origine”, iar BMW și Mercedes-Benz își bazează o parte importantă a vânzărilor pe cererea din această țară. Directorul executiv al BMW, Oliver Zipse, se află printre cei aproximativ 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri care îl însoțesc pe Merz. El a declarat pentru Reuters că „provocările globale complexe pot fi rezolvate doar prin cooperare”. Presiunea UE pentru „derisking” Uniunea Europeană încearcă în paralel să reducă dependența strategică de China, mai ales în domeniul materiilor prime critice. Beijingul domină aprovizionarea cu pământuri rare, minerale critice procesate și litiu, esențial pentru bateriile vehiculelor electrice, precum și magneți permanenți utilizați inclusiv în industria militară. UE a introdus în 2024 tarife pentru vehiculele electrice importate din China, însă impactul asupra vânzărilor a fost limitat. Germania a votat împotriva acestor măsuri, iar recent modelul Cupra Tavascan, produs în China de Volkswagen, a fost exceptat de la taxele UE în schimbul unor angajamente privind prețul minim. În timp ce Bruxellesul vorbește despre reducerea riscurilor („derisking”), Berlinul trebuie să echilibreze presiunea politică cu nevoia de a proteja un sector auto care reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori ai țării. [...]
Iranul a declarat forțele navale și aeriene ale statelor UE drept entități teroriste , într-o reacție oficială la decizia Uniunii Europene de a include Garda Revoluționară pe lista organizațiilor teroriste, relatează Anadolu Agency . Anunțul a fost făcut sâmbătă, 21 februarie, la Teheran. Ministerul iranian de Externe a precizat că măsura este una de reciprocitate, calificând decizia statelor membre UE privind desemnarea Gărzii Revoluționare Islamice drept „ilegală și nejustificată”. Potrivit comunicatului, toate forțele navale și aeriene ale țărilor Uniunii Europene sunt considerate de acum „organizații teroriste” de către autoritățile iraniene. La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a anunțat joi includerea oficială a Gărzii Revoluționare pe lista teroristă a UE, ceea ce atrage înghețarea fondurilor și a activelor deținute în statele membre, precum și interdicția pentru operatorii europeni de a pune la dispoziție resurse financiare sau economice. În total, 13 persoane și 23 de grupuri sau entități se află în prezent sub regimul de sancțiuni. Teheranul susține că decizia europeană încalcă principiile Cartei ONU și dreptul internațional, argumentând că Garda Revoluționară este o componentă oficială a forțelor armate iraniene. În paralel, parlamentul iranian anunțase anterior că armatele statelor UE sunt considerate organizații teroriste, după aprobarea măsurii de către forul suprem de securitate. Escaladarea vine pe fondul tensiunilor crescute dintre Iran și mai multe state europene, amplificate de protestele interne din Iran și de criticile liderilor europeni privind reprimarea acestora. În regiune, situația rămâne tensionată și din cauza consolidării prezenței militare americane și a exercițiilor desfășurate de Garda Revoluționară în Golful Persic. [...]
