Știri
Știri din categoria Externe
Garda Revoluționară Iraniană a anunțat că are „control deplin” asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit surselor, care indică o declarație atribuită IRGC (Corpul Gardienilor Revoluției Islamice) privind situația din teren.
Informațiile disponibile cu privire la această afirmație sunt destul de limitate la acest moment, fără a exista detalii verificabile despre locul exact, momentul anunțului, natura operațiunii sau instituțiile implicate, dincolo de menționarea IRGC. Astfel, suntem departe de punctul în care putem trage concluzii cu privire la impactul „controlului deplin” și este dificil să stabilim, cel puțin teoretic, care sunt pașii următori.
Pentru mediul economic și de afaceri, astfel de declarații contează în primul rând pentru că acestea au potențialul de a influența percepția de risc geopolitic cu privire la regiune, acest lucru având efecte indirecte asupra piețelor (în special în sectoarele energie și transport).
Pentru moment nu poate fi realizată o evaluare concretă a impactului acestui „control deplin” și nici nu putem ști pașii următori.
Recomandate
NATO condamnă vizarea Turciei de către Iran potrivit Digi24 . Reacția vine după ce o rachetă balistică lansată miercuri din Iran, detectată ca îndreptându-se către spațiul aerian turc, a fost doborâtă de unități de apărare aeriană și antirachetă ale Alianței dislocate în estul Mediteranei. Reacția NATO după interceptarea rachetei Alianța a transmis, prin purtătorul de cuvânt, că își menține postura de descurajare și apărare „puternică în toate domeniile”, inclusiv pe componenta de apărare aeriană și antirachetă. „Condamnăm vizarea Turciei de către Iran. Postura noastră de descurajare și apărare rămâne puternică în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește apărarea aeriană și antirachetă. NATO sprijină ferm toți aliații, inclusiv Turcia, în timp ce Iranul continuă atacurile sale nediscriminatorii în întreaga regiune.” Mesajul NATO plasează incidentul în registrul apărării colective și al sprijinului pentru un stat aliat, într-un moment în care tensiunile regionale sunt în creștere. Ce spune Ministerul Apărării din Turcia despre incident Ministerul Apărării Naționale din Turcia a anunțat, într-un comunicat, că racheta balistică a fost detectată ca fiind lansată din Iran și că ar fi traversat spațiile aeriene ale Irakului și Siriei înainte să se îndrepte către spațiul aerian turc. Potrivit aceleiași informări, racheta a fost „neutralizată” de unitățile de apărare aeriană și antirachetă ale NATO dislocate în estul Mediteranei. De ce contează și ce elemente sunt confirmate public Din informațiile publicate până acum, incidentul are relevanță directă pentru securitatea unui aliat NATO și pentru funcționarea sistemelor de apărare aeriană și antirachetă ale Alianței în proximitatea flancului sud-estic. Pe baza detaliilor din comunicările citate, sunt confirmate public următoarele elemente: a existat o rachetă balistică detectată ca fiind lansată din Iran; traiectoria indicată a inclus traversarea spațiilor aeriene ale Irakului și Siriei; ținta indicată a fost spațiul aerian al Turciei; racheta a fost neutralizată de unități NATO dislocate în estul Mediteranei. În materialul citat nu sunt oferite detalii suplimentare despre tipul rachetei, locul exact al interceptării sau eventuale pagube, iar NATO și autoritățile turce nu anunță, în acest stadiu, măsuri suplimentare care ar urma să fie luate. [...]
Iranul a lansat peste 500 de rachete și 2.000 de drone , într-o serie de atacuri de represalii care au vizat Israelul, instalații militare americane și state arabe din Golf, extinzând puternic conflictul declanșat după loviturile coordonate SUA–Israel asupra teritoriului iranian din 28 februarie. Conform declarațiilor șefului Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), generalul Dan Caine, atacurile au inclus peste 500 de rachete balistice și peste 2.000 de drone, pe care acesta le-a descris drept „imprecise” și a acuzat Iranul că ar fi vizat „nediscriminatoriu” civili. Țintele ar fi fost răspândite în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Bahrain, Kuweit și chiar baza Royal Air Force de la Akrotiri, în Cipru, unde ar fi lovit drone despre care se crede că au fost lansate de Hezbollah. Potrivit Al Jazeera , cel puțin trei persoane au fost ucise în Emiratele Arabe Unite, iar Qatar a raportat 16 răniți, Kuweit 32, Oman cinci și Bahrain patru. În același context, ar fi fost afectate aeroportul din Dubai și obiective din Manama și Kuweit, iar ambasada SUA din Riad ar fi fost lovită de drone; trei ambasade americane s-au închis ulterior, mai notează sursa. CENTCOM a confirmat că șase militari americani au fost uciși în cadrul operațiunii denumite de Pentagon „Operation Epic Fury”. Patru ar fi murit în Kuweit după ce un proiectil a trecut de sistemele de apărare aeriană și a lovit un centru tactic de operațiuni fortificat, iar alte două rămășițe au fost recuperate ulterior dintr-o facilitate lovită în valul inițial de atacuri; cel puțin 18 militari ar fi fost răniți grav. În SUA, unii parlamentari democrați au ridicat semne de întrebare privind ritmul consumului de muniții, senatorul Mark Kelly avertizând că stocurile pentru apărare aeriană nu sunt „nelimitate”, în condițiile în care Iranul ar dispune de rezerve mari de drone și rachete balistice cu rază medie. Pe plan economic, blocajul de facto al Strâmtorii Hormuz a amplificat tensiunile pe piețele energetice. Time notează că Gardienii Revoluției ar fi revendicat „control complet” asupra căii navigabile, prin care trece aproximativ o cincime din producția globală de petrol, iar cotația Brent a urcat cu circa 10%, spre aproximativ 83 de dolari/baril, de la puțin peste 73 de dolari înaintea conflictului. Maersk a suspendat traversările prin strâmtoare, iar zeci de petroliere au rămas în așteptare în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite și Omanului; analiștii avertizează că prețurile ar putea depăși 100 de dolari/baril dacă întreruperea se prelungește, în timp ce președintele Donald Trump a spus că SUA ar urma să ofere asigurare pentru transportul maritim din Golf și să escorteze petrolierele prin zonă. [...]
După ce președintele american Donald Trump a amenințat cu întreruperea relațiilor comerciale cu Spania, Madridul a acceptat să coopereze cu operațiunile militare desfășurate de Statele Unite și Israel în Iran. Conform Al Jazeera, Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, a declarat că autoritățile spaniole ar fi „înțeles” mesajul transmis de liderul SUA: „În ceea ce priveşte Spania, cred că au auzit mesajul preşedintelui foarte clar ieri”, a spus Leavitt. „Din câte ştiu, în ultimele ore au fost de acord să coopereze cu armata Statelor Unite, iar militarii americani sunt în contact şi coordonează acţiunile cu omologii lor din Spania.” Aceste declarații vin ca urmare a afirmațiilor înaintate de președintele Donald Trump prin care transmitea că intenționează să „întrerupă relațiile comerciale cu Spania”. Acest lucru s-a întâmplat la o zi după ce ministrul de externe spaniol, Jose Manuel Albares, a declarat că Madridul nu dorește să permită utilizarea bazelor militare operate în comun cu SUA din sudulm Spaniei pentru atacuri ce nu sunt acoperite în Carta ONU. Deocamdată nu există un punct de vedere din partea autorităților spaniole cu privire la această afirmație venită de la Casa Albă, după cum sugerează sursa citată. [...]
Surse diplomatice occidentale susțin că Qatarul a lovit ținte în Iran în ultimele 24 de ore, ca represalii la atacuri recente cu drone și rachete asupra statului din Golf, relatează The Jerusalem Post . Doha a negat însă că s-ar fi alăturat „campaniei care vizează Iranul”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari , a transmis pe X că Qatarul „își exercită dreptul la autoapărare și descurajează atacurile iraniene” împotriva țării, fără ca autoritățile să anunțe public vreo lovitură pe teritoriul iranian. Potrivit postului israelian N12 , acțiunea ar fi venit după ce Qatarul a anunțat că a dejucat o tentativă de atac asupra Aeroportului Internațional Hamad din Doha. Al-Ansari a spus că Doha nu a primit o avertizare prealabilă din partea Iranului înaintea lansărilor de rachete și a afirmat că „atacuri ca acestea nu vor trece fără un răspuns”, în contextul în care, susține el, țintele ar fi depășit zona obiectivelor militare. N12 a mai relatat că nu există detalii publice despre ținte, tipul loviturii sau amploarea operațiunii atribuite Qatarului, iar înregistrări video difuzate de post ar arăta resturi căzând în Doha după o interceptare în spațiul aerian qatarez. Iranul nu a avut o reacție imediată, potrivit articolului. Episodul a afectat și traficul aerian: Qatarul ar fi raportat că tentativa de atac a dus la perturbări care au lăsat peste 8.000 de pasageri în tranzit blocați în Doha, autoritățile cazându-i la hotel. În paralel, Ministerul de Externe qatarez a condamnat atacul iranian asupra ambasadelor SUA din Arabia Saudită și Kuweit, pe care l-a descris drept o „încălcare flagrantă” a convențiilor și legilor internaționale, exprimând solidaritate cu cele două state. Contextul este unul de escaladare regională, pe fondul unei confruntări mai largi după campania SUA-Israel împotriva Iranului și atacuri iraniene cu rachete și drone în statele din Golf, inclusiv tentative asupra infrastructurii civile din Qatar. [...]
Conflictul dintre SUA, Israel și Iran escaladează rapid , cu bombardamente masive asupra Iranului și Libanului, atacuri asupra unor obiective americane din regiune și peste o mie de civili uciși de la începutul confruntărilor, potrivit informațiilor publicate de TVR Info . Președintele american Donald Trump susține că forțele aeriene și navale ale Iranului au fost „distruse” în urma operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel. Operațiunile militare continuă în a cincea zi a conflictului, după ce Israelul a lansat un nou val de lovituri asupra unor obiective militare din Iran. Atacurile ar fi vizat inclusiv structuri asociate cu conducerea politică și religioasă a țării, printre ele și un complex legat de organismul responsabil cu alegerea viitorului lider suprem iranian. Atacuri și riposte în mai multe state din regiune Conflictul s-a extins în mai multe puncte din Orientul Mijlociu, fiind raportate atacuri și asupra unor obiective americane sau ale aliaților Washingtonului. Printre cele mai importante incidente: o dronă a lovit zona consulatului SUA din Dubai , provocând un incendiu într-o parcare din apropierea clădirii; o rachetă balistică a lovit baza aeriană americană Al Udeid din Qatar , fără victime; instalații petroliere și infrastructură din Emiratele Arabe Unite au fost vizate de drone; Arabia Saudită a anunțat că a interceptat două rachete de croazieră și nouă drone . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că reprezentanțele diplomatice americane sunt vizate de „atacuri directe”. Bombardamente în Iran și Liban Forțele israeliene continuă bombardamentele asupra unor poziții considerate asociate Iranului sau Hezbollah. În Liban, loviturile aeriene au vizat mai multe zone din apropierea Beirutului și orașul Baalbek. Potrivit autorităților libaneze: cel puțin cinci persoane au murit și 15 au fost rănite într-un atac asupra unei clădiri rezidențiale; alte lovituri aeriene au provocat victime în localități din apropierea capitalei libaneze. Armata israeliană a emis avertismente pentru civilii din sudul Beirutului să evacueze zonele unde sunt suspectate facilități ale Hezbollah. Operațiunea militară a SUA Statele Unite participă la operațiunea militară denumită „Furia epică”, în cadrul căreia au fost mobilizați zeci de mii de militari și o forță navală majoră. Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), operațiunea implică: peste 50.000 de militari americani ; aproximativ 200 de avioane de luptă ; două portavioane și bombardiere strategice B-2, B-1 și B-52. Oficialii americani susțin că au lovit peste 2.000 de ținte în Iran , inclusiv instalații de rachete, sisteme de apărare aeriană și infrastructură militară. Bilanțul victimelor și efectele regionale Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului citate de presa internațională, cel puțin 1.097 de civili au fost uciși în Iran de la începutul conflictului. În paralel: mai multe țări își evacuează cetățenii din regiune; SUA au închis temporar unele ambasade; companiile aeriene au anulat zeci de zboruri către state din Orientul Mijlociu. Tensiunile au afectat și traficul maritim din Golful Persic, iar Donald Trump a anunțat că marina americană ar putea escorta petrolierele prin Strâmtoarea Hormuz , dacă situația o va impune. [...]
România a convocat reprezentantul diplomatic al Iranului la București pentru a transmite un protest oficial , în contextul tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu, potrivit TVR Info . Însărcinatul cu afaceri al Iranului în România, Javad Karimi, a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe din dispoziția ministrului Oana Țoiu. În cadrul discuției, partea română a transmis îngrijorări profunde față de acțiunile Republicii Islamice Iran în actualul context de securitate din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu. Potrivit MAE, autoritățile române au exprimat un protest ferm față de atacurile militare atribuite Teheranului asupra unor state din regiune, precum și față de evoluțiile recente din Cipru. Mesajul transmis de România Diplomația română a subliniat că aceste acțiuni au un impact negativ major asupra stabilității regionale și asupra securității maritime. Potrivit comunicatului MAE: România condamnă atacurile militare considerate nediscriminatorii asupra unor state din Orientul Mijlociu; Bucureștiul își exprimă solidaritatea cu țările afectate ; autoritățile române cer dezescaladarea urgentă a tensiunilor și protejarea populației civile. De asemenea, oficialii români au subliniat prioritatea acordată siguranței cetățenilor români aflați în zona conflictului . Apel privind programul nuclear iranian În cadrul întrevederii, România a reiterat poziția sa și a partenerilor europeni privind necesitatea ca Iranul să acționeze responsabil în privința programelor sale militare. Autoritățile române au cerut Teheranului: să dea dovadă de responsabilitate în gestionarea programului nuclear ; să limiteze activitățile legate de rachetele balistice ; să evite acțiunile care pot destabiliza regiunea. Convocarea diplomatului iranian la MAE vine într-un moment de tensiuni majore în Orientul Mijlociu, marcate de confruntări militare și de creșterea presiunii diplomatice asupra Iranului. [...]
