Știri
Știri din categoria Externe
Iranul respinge afirmațiile Pentagonului despre rănirea liderului suprem Mojtaba Khamenei, iar autoritățile de la Teheran susțin că acesta își exercită în continuare atribuțiile fără probleme, într-un context de tensiuni militare crescute în Orientul Mijlociu. Potrivit AGERPRES, ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a respins declarațiile făcute de șeful Pentagonului, Pete Hegseth, care afirmase că liderul suprem Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit și posibil desfigurat.
Într-un interviu acordat televiziunii americane MS Now, Araqchi a susținut că nu există nicio problemă privind starea liderului iranian și că acesta și-a transmis deja mesajele publice recente și își continuă activitatea conform Constituției. Oficialul a insistat că sistemul politic al Republicii Islamice este stabil și nu depinde de o singură persoană.
Ministrul iranian a minimizat credibilitatea afirmațiilor venite din partea oficialilor americani, sugerând că acestea fac parte dintr-o serie de declarații neconfirmate lansate în ultimele zile. El a menționat că anterior s-a spus inclusiv că liderii iranieni s-ar afla în buncăre, deși aceștia au fost văzuți în mod public.
În cadrul aceluiași interviu, Araqchi a abordat și relațiile strategice ale Iranului cu alte mari puteri. El a confirmat că Rusia și China sunt considerate parteneri strategici ai Teheranului și că între aceste state există o cooperare strânsă, inclusiv în domeniul militar, însă a evitat să ofere detalii suplimentare despre natura exactă a acestei colaborări.
În același timp, șeful diplomației iraniene a susținut că Iranul nu a declanșat conflictul militar în curs și că acțiunile sale reprezintă doar o reacție defensivă. Potrivit acestuia, războiul ar fi fost „impus” Iranului printr-o agresiune pe care o consideră neprovocată și ilegală.
Declarațiile vin într-un moment în care conflictul din regiune se intensifică, iar informațiile despre liderii politici și militari ai părților implicate sunt adesea contradictorii, alimentând tensiunile dintre Iran și Statele Unite.
Recomandate
Ministrul de externe al Iranului îl ironizează pe Donald Trump , după ce liderul american a cerut mai multor state să se alăture unei operațiuni pentru menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol. Potrivit Mediafax , șeful diplomației iraniene, Abbas Araqchi , a afirmat că Statele Unite sunt nevoite să „se milogească” de alte state, inclusiv de China, pentru a asigura securitatea acestei căi maritime strategice. Declarația vine după ce Donald Trump a transmis mai multe mesaje publice în care a anunțat că Washingtonul trimite nave de război pentru a menține navigația liberă prin strâmtoare și a cerut altor state să participe la această operațiune. Printre țările invitate să se alăture inițiativei se numără China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Marea Britanie. Reacția dură a Teheranului Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Abbas Araqchi a criticat dur strategia americană din regiune și a susținut că sistemul de securitate promovat de SUA în Orientul Mijlociu s-a dovedit ineficient. Oficialul iranian a declarat că: „umbrela de securitate” creată de Washington ar fi devenit „plină de găuri”; această strategie nu ar fi prevenit tensiunile, ci dimpotrivă ar fi alimentat crizele din regiune; Statele Unite ar fi ajuns în situația de a solicita sprijin internațional pentru a menține deschisă strâmtoarea. Araqchi a făcut apel și la statele din regiune să îndepărteze forțele militare străine de pe teritoriile lor, susținând că principalele preocupări ale acestora ar fi legate de apărarea Israelului. Strâmtoarea Ormuz, punct strategic global Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului, fiind tranzitată zilnic de o parte semnificativă din exporturile mondiale de energie. Orice blocaj în această zonă ar putea avea efecte majore asupra piețelor energetice și asupra economiei globale. În mesajele sale publice, Donald Trump a insistat că menținerea deschisă a strâmtorii trebuie să fie un efort comun al statelor care depind de această rută pentru aprovizionarea cu petrol. Președintele american a sugerat că aceste țări ar trebui să contribuie direct la securizarea traficului maritim, în timp ce Statele Unite ar urma să ofere sprijin militar și coordonare. Schimbul de declarații dintre Washington și Teheran reflectă tensiunile tot mai mari din regiune, în contextul conflictelor și operațiunilor militare recente din Orientul Mijlociu. [...]
Presa internațională susține că liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei , ar fi fost transportat în secret la Moscova pentru o intervenție chirurgicală , după ce ar fi fost rănit grav în timpul atacurilor aeriene din conflictul cu Statele Unite și Israel. Informația provine dintr-un articol publicat de tabloidul britanic The Sun , care citează surse neconfirmate din presa arabă. Potrivit publicației kuweitiene Al-Jarida, citată de articol, liderul iranian ar fi fost scos din țară în secret și transportat la Moscova cu un avion militar rusesc , după ce președintele rus Vladimir Putin ar fi oferit personal ajutor medical. Intervenția chirurgicală ar fi avut loc într-o locație de maximă securitate din Rusia, descrisă drept unul dintre palatele prezidențiale. Răni grave și speculații privind starea de sănătate Sursele citate susțin că Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit în timpul primelor bombardamente din conflictul declanșat la finalul lunii februarie. Presa menționează că liderul iranian ar fi suferit leziuni severe la picioare și organe interne , iar unele informații indică faptul că ar fi fost internat anterior în stare critică într-un spital universitar din Teheran. În același timp, în spațiul public circulă numeroase zvonuri privind starea sa reală , inclusiv speculații că ar fi în comă sau chiar că ar fi murit. Aceste afirmații nu au fost confirmate oficial. Reacțiile oficiale și incertitudinea informațiilor Autoritățile iraniene resping aceste speculații și susțin că liderul suprem se află în viață și controlează situația din țară. Ministrul iranian de externe a declarat că Mojtaba Khamenei este „în stare bună de sănătate” și continuă să conducă statul. În același timp, oficiali occidentali și lideri politici au alimentat incertitudinea. Președintele american Donald Trump a declarat că nu există dovezi clare privind situația liderului iranian, afirmând: „Nu știu dacă este chiar în viață”. În lipsa unor imagini recente sau apariții publice ale lui Mojtaba Khamenei, zvonurile privind starea sa de sănătate continuă să circule, iar situația rămâne neclară. Contextul conflictului regional Speculațiile privind starea liderului iranian apar în contextul unui conflict militar intens în Orientul Mijlociu, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Bombardamentele au provocat distrugeri în Teheran și în alte zone ale țării, iar tensiunile au dus la atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și asupra unor state din Golful Persic. Criza a generat îngrijorări la nivel internațional și a influențat inclusiv piețele energetice. [...]
Iranul susține că a atacat trei baze militare americane din Orientul Mijlociu , în timp ce conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel a intrat în a treia săptămână fără semne de calmare. Informația a fost anunțată de Gardienii Revoluției (IRGC) și relatată de Daily Sabah , însă afirmațiile nu au fost confirmate independent până în acest moment. Potrivit declarațiilor citate de presă, operațiunea ar face parte din al 52-lea val al „Operațiunii True Promise 4” , pe care Teheranul o prezintă drept răspuns la atacurile aeriene lansate anterior de Statele Unite și Israel asupra unor obiective nucleare și militare iraniene. Baze americane vizate Conform agenției iraniene Fars, citată de presa internațională, IRGC ar fi lovit trei obiective militare americane din regiune: Baza militară Țara Ce susține Iranul Al-Harir Irak (Erbil) Atac asupra unui „centru de concentrare a forțelor americane” Ali al Salem Kuweit Baza ar fi fost lovită cu rachete și drone Arifjan Kuweit Distrusă, potrivit declarațiilor iraniene Autoritățile americane nu au confirmat distrugerea acestor baze. În același comunicat, IRGC a lansat și amenințări directe la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu , afirmând că îl va „urmări și elimina”. Biroul premierului israelian a respins declarația, calificând-o drept „fake news”. Escaladare în statele din Golf Tensiunile s-au extins și asupra statelor din Golf. Arabia Saudită a anunțat că a interceptat 6 rachete balistice și peste 30 de drone deasupra regiunii Riyadh și a bazei aeriene Prince Sultan, potrivit Arab News . Emiratele Arabe Unite au raportat interceptarea a 9 rachete și 33 de drone , exploziile auzite în Dubai fiind atribuite sistemelor de apărare antiaeriană. Pentru prima dată de la începutul conflictului, Iranul a amenințat și infrastructura economică a statelor vecine , cerând evacuarea unor porturi majore din Emiratele Arabe Unite și susținând – fără dovezi – că acestea ar fi fost folosite de SUA pentru atacuri asupra insulei petroliere iraniene Kharg. Rachete lansate și asupra Israelului Sirenele de raid aerian au răsunat și în Tel Aviv și zona centrală a Israelului , după lansarea unor rachete balistice iraniene. Sistemele de apărare Arrow și David’s Sling au interceptat majoritatea proiectilelor, însă două persoane în vârstă au fost rănite ușor în orașul Holon, potrivit presei israeliene. Bilanțul conflictului Războiul a început pe 28 februarie , când Statele Unite și Israelul au atacat instalații nucleare și militare iraniene. De atunci: peste 1.300 de persoane au murit în Iran , potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii; 12 persoane au murit în Israel în urma atacurilor cu rachete; 13 militari americani și-au pierdut viața; cel puțin 26 de persoane au murit în statele din Golf . Conflictul continuă să se extindă regional, iar schimburile de atacuri dintre Iran și aliații occidentali ridică temeri privind un război mai amplu în Orientul Mijlociu . [...]
Donald Trump afirmă că „multe țări” vor trimite nave de război alături de SUA pentru a menține Strâmtoarea Hormuz deschisă, potrivit Biziday . Președintele american nu a indicat ce state ar participa efectiv și nici un calendar pentru o astfel de acțiune, spunând doar că speră ca „China, Franța, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie și alte state afectate de blocada Iranului” să trimită nave în zonă. Mesajul a fost publicat pe rețeaua sa de socializare și leagă eventualul demers naval de „încercarea Iranului de a închide Strâmtoarea Hormuz”, o rută maritimă esențială pentru transporturile de petrol și gaze din Golf. În aceeași postare, Trump a susținut că a „distrus deja 100% din capacitatea militară a Iranului”, dar a adăugat că Teheranul ar putea totuși să provoace incidente punctuale, prin drone, mine sau rachete cu rază scurtă, de-a lungul căii navigabile. Totodată, el a afirmat că, „între timp”, Statele Unite „vor bombarda țărmul” și vor îndepărta „încontinuu” bărcile și navele iraniene, susținând că Strâmtoarea Hormuz va fi „în curând” deschisă, sigură și liberă, fără a oferi detalii suplimentare despre modul de implementare sau despre sprijinul concret al altor state. [...]
Iranul spune că uraniul îmbogățit a rămas sub instalațiile nucleare bombardate , potrivit unor declarații ale ministrului de externe Abbas Araghchi , citate de presa internațională și relatate de MSNBC . Oficialul iranian afirmă că materialul nuclear se află încă sub dărâmăturile complexelor lovite recent de Statele Unite și Israel, în cadrul bombardamentelor asupra unor situri nucleare iraniene. Într-un interviu acordat postului american, Araghchi a precizat că Iranul deținea aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% , o cantitate confirmată anterior și în rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Potrivit evaluărilor tehnice citate frecvent în astfel de rapoarte, dacă acest material ar fi îmbogățit până la nivel militar, ar putea produce material fisionabil suficient pentru aproximativ zece arme nucleare. Ministrul iranian a insistat însă că Teheranul nu urmărea dezvoltarea unei arme nucleare. El a afirmat că, înaintea atacurilor militare din februarie 2026, Iranul ar fi fost dispus să accepte compromisuri în negocierile cu Statele Unite. Printre opțiunile discutate s-ar fi numărat diluarea uraniului îmbogățit de la 60% la circa 20% sau chiar mai puțin , proces care ar fi urmat să fie monitorizat de inspectorii AIEA. Situri nucleare lovite și incertitudini privind materialul Soarta stocului de uraniu a devenit un subiect central după bombardamentele din 28 februarie 2026 , când instalațiile nucleare de la Natanz, Isfahan și Fordow au fost vizate de lovituri aeriene atribuite Statelor Unite și Israelului. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi , a declarat la începutul lunii martie că o parte importantă a materialului nuclear ar putea fi încă depozitată într-un complex subteran din Isfahan. Potrivit estimărilor prezentate public: peste 200 kg de uraniu îmbogățit ar fi depozitate într-o instalație subterană; complexul pare să fi rezistat bombardamentelor aeriene ; accesul la material ar putea fi posibil printr-un tunel sau punct de intrare îngust . Serviciile de informații americane susțin că Iranul ar putea încerca să recupereze uraniul, însă afirmă că zona este monitorizată și orice transport al materialului ar putea fi detectat. AIEA nu mai are acces la situri Un element care complică evaluarea situației este faptul că AIEA nu a mai avut acces la instalațiile bombardate după atacuri. În lipsa inspecțiilor directe, agenția ONU nu poate confirma în mod independent starea exactă a materialului nuclear sau locația sa. Această lipsă de verificare sporește incertitudinea în rândul comunității internaționale, deoarece uraniul îmbogățit rămâne unul dintre elementele centrale ale programului nuclear iranian. Negocierile nucleare, blocate În paralel, dialogul diplomatic dintre Iran și Statele Unite a fost suspendat. Abbas Araghchi a declarat că negocierile sunt, pentru moment, „închise”, după operațiunea militară lansată pe 28 februarie. Oficialul iranian susține că, în timpul discuțiilor anterioare, partea americană ar fi transmis că nu intenționează să atace Iranul. Loviturile aeriene ar fi schimbat însă complet contextul diplomatic. În aceste condiții, propunerile discutate anterior – inclusiv diluarea stocului de uraniu îmbogățit – sunt considerate de autoritățile iraniene depășite de evoluțiile militare, ceea ce face incertă reluarea negocierilor privind programul nuclear al Iranului. [...]
Războiul dintre Israel, SUA și Iran continuă să escaladeze, cu atacuri, interceptări și temeri legate de apărarea antirachetă. A 16-a zi de conflict a adus noi atacuri în Orientul Mijlociu , inclusiv lovituri asupra unor ținte din Iran, lansări de rachete către statele din Golf și incidente în Irak, unde ambasada SUA din Bagdad a fost din nou vizată. În același timp, oficiali israelieni au avertizat că stocurile de interceptori pentru sistemele de apărare antirachetă au ajuns la niveluri critice , după săptămâni de atacuri cu rachete și drone din partea Iranului și a aliaților săi. Conform unor informații citate de presa americană, Washingtonul știa de luni de zile că Israelul ar putea avea probleme în menținerea capacității de interceptare într-un conflict prelungit. În paralel, tensiunile se extind în întreaga regiune. Arabia Saudită și Qatar au anunțat că au interceptat mai multe drone și rachete balistice lansate de Iran , iar explozii au fost auzite inclusiv în Bahrain. În Dubai , autoritățile au explicat zgomotele puternice din zona Marina drept rezultatul unor interceptări ale apărării aeriene. Conflictul are și consecințe în Irak. Ambasada Statelor Unite din Bagdad a fost ținta unui atac cu drone, la scurt timp după lovituri aeriene atribuite Washingtonului împotriva unei grupări armate pro-iraniene. Într-un cartier din capitala irakiană, o rachetă a lovit o locuință folosită de Brigăzile Hezbollah, iar trei combatanți au murit. Printre victime s-ar afla și un comandant al grupării. Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a respins ideea unui armistițiu propus de Iran , afirmând că „condițiile nu sunt încă suficient de bune”. În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a cerut altor state să evite acțiuni care ar putea extinde conflictul. Tot în această perioadă, Iranul a prezentat un nou tip de muniție folosit în conflict, racheta balistică Sejil , cu o rază de acțiune estimată între 2.000 și 2.500 de kilometri. Armata israeliană estimează că ofensiva ar putea continua cel puțin încă trei săptămâni , susținând că există „mii de ținte” rămase de lovit în Iran. În paralel, guvernul de la Ierusalim a aprobat un pachet de aproximativ 827 de milioane de dolari pentru achiziții militare urgente, menite să refacă stocurile de armament și muniții. [...]
