Știri
Știri din categoria Apărare
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, susține că noul lider suprem al Iranului este rănit și „probabil desfigurat”, în timp ce Statele Unite și Israelul intensifică loviturile asupra infrastructurii militare iraniene. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă la Pentagon și este relatată de BBC, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Oficialul american a afirmat că liderul iranian Mojtaba Khamenei s-ar afla ascuns și că regimul de la Teheran ar fi pierdut o mare parte din capacitățile sale militare. Potrivit lui Hegseth, operațiunile militare ale SUA și Israelului vizează distrugerea stocurilor de rachete și a infrastructurii necesare pentru producerea de armament.
În briefingul susținut la Pentagon, oficialii americani au anunțat intensificarea atacurilor aeriene asupra Iranului. Armata SUA estimează că:
Comandantul militar american Dan Caine a spus că ziua de vineri ar putea fi una dintre cele mai intense din punct de vedere al loviturilor aeriene.
Un punct critic al conflictului rămâne Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global. Iranul a amenințat că va continua să blocheze acest coridor strategic.
Secretarul american al Apărării a afirmat că Washingtonul „se ocupă” de situație și că obiectivul este menținerea fluxului de energie către piețele internaționale.
Conflictul are efecte și în alte zone ale regiunii:
În paralel, decizia Statelor Unite de a relaxa unele sancțiuni asupra petrolului rusesc a provocat critici din partea liderilor europeni și ucraineni. Aceștia avertizează că măsura ar putea aduce Moscovei miliarde de dolari suplimentari, bani care ar putea fi folosiți pentru finanțarea războiului din Ucraina.
În acest context, conflictul dintre SUA, Israel și Iran continuă să influențeze atât situația militară din Orientul Mijlociu, cât și piețele globale de energie.
Recomandate
Iranul a început să amplaseze mine navale în Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Statele Unite își intensifică bombardamentele asupra infrastructurii militare iraniene, în cadrul unei campanii militare aflate deja în a 11-a zi, potrivit Stars and Stripes . Pentagonul avertizează că orice încercare de blocare completă a rutei maritime, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, va fi întâmpinată cu „forță copleșitoare”. SUA intensifică bombardamentele Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a anunțat că ziua de 10 martie 2026 urma să fie una dintre cele mai intense din actuala campanie militară. Potrivit oficialilor americani, raidurile aeriene și maritime vizează în special infrastructura militară și navală a Iranului. Generalul Dan Caine , șeful Statului Major Întrunit al SUA, a precizat că de la începutul operațiunii „Epic Fury”, lansată pe 28 februarie, forțele americane au lovit peste 5.000 de ținte militare . Conform datelor prezentate de Pentagon: atacurile iraniene cu rachete balistice au scăzut cu aproximativ 90% ; lansările de drone de atac au scăzut cu circa 83% ; peste 50 de nave iraniene au fost distruse, inclusiv o navă purtătoare de drone. Forțele americane urmăresc acum navele și depozitele implicate în operațiunile de amplasare a minelor maritime , pentru a preveni blocarea strâmtorii. Mine în Strâmtoarea Hormuz Potrivit unor informații citate de CNN , Iranul a început deja să instaleze mine în zonă, însă operațiunile sunt încă limitate, fiind vorba de câteva zeci de dispozitive. Totuși, serviciile de informații americane estimează că Iranul păstrează 80–90% din navele mici și echipamentele de minare , ceea ce înseamnă că ar putea amplasa sute de mine suplimentare dacă decide să escaladeze conflictul. Mesaje contradictorii de la Casa Albă Declarațiile Pentagonului vin după ce președintele Donald Trump a transmis evaluări diferite despre evoluția războiului. Într-o discuție cu CBS News, acesta a afirmat că „războiul este aproape încheiat”, dar ulterior a spus că Statele Unite „au câștigat în multe privințe, dar nu suficient”. Secretarul Apărării a refuzat să ofere un termen pentru încheierea operațiunilor, afirmând că bombardamentele vor continua până când președintele va decide că obiectivele militare au fost atinse. Victime și impact global Conflictul a provocat deja pierderi semnificative în regiune. Potrivit datelor citate de presa internațională: peste 1.200 de persoane au murit în Iran ; aproape 500 de victime au fost raportate în Liban ; 12 persoane au murit în Israel ; 7 militari americani și-au pierdut viața. În paralel, traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz a fost grav afectat, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la petrol și la reducerea operațiunilor unor producători din Golf din cauza blocării transporturilor. [...]
Donald Trump a decis să trimită 5.000 de pușcași marini în zona Strâmtorii Ormuz , pe fondul tensiunilor crescânde și a blocajului în aprovizionarea mondială cu petrol, informează Adevărul . Această desfășurare de forțe vine în contextul în care administrația Trump ia în considerare măsuri suplimentare, inclusiv confiscarea insulei Kharg din Iran, un punct strategic pentru exporturile de combustibil ale regimului iranian. Secretarul Apărării, Pete Hegseth , a aprobat cererea Comandamentului Central al SUA de a desfășura o unitate a Infanteriei Marine, care include mai multe nave de război și 5.000 de soldați. Nava USS Tripoli , o navă de asalt amfibie, se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a se alătura altor trupe americane deja prezente în regiune, potrivit sursei citate. Războiul din regiune s-a intensificat, numărul victimelor americane ajungând la 13 soldați. În plus, prețurile la benzină în Statele Unite au crescut la 3,60 dolari pe galon. În acest context, șeful serviciilor de securitate iraniene, Ali Larijani, a provocat administrația Trump, susținând că Iranul este „matur și hotărât”. „Nu este o prioritate, dar este una dintre multele opțiuni, iar eu îmi pot schimba părerea în câteva secunde”, a declarat Trump pentru Fox News Radio, referindu-se la posibilitatea trimiterii de trupe terestre în Iran. În același timp, Pentagonul a confirmat o coliziune fatală între două avioane militare în Irak , soldată cu moartea a șase militari americani. Aceștia erau membri ai unui echipaj de realimentare care s-a prăbușit în vestul Irakului. Lista cu victimele recente include: Nicole Amor, 39 de ani Cody Khork, 35 de ani Declan Coady, 20 de ani Robert Marzan, 54 de ani Jeffrey O'Brien, 45 de ani Noah Tietjens, 42 de ani Hegseth a criticat dur presa pentru relatările despre război, insistând că armata americană deține superioritatea aeriană și navală asupra Iranului. El a subliniat că SUA sunt pregătite să „învingă, să distrugă și să neutralizeze” armata iraniană. Cu toate acestea, Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transportul petrolului, rămâne sub presiune. [...]
Toți cei șase membri ai echipajului unui avion militar american de realimentare au murit , după ce aeronava s-a prăbușit în vestul Irakului în timpul unei misiuni de luptă legate de operațiunile militare împotriva Iranului. Informația a fost confirmată de Comandamentul Central al SUA (Centcom), potrivit BBC . Aeronava implicată este un KC-135 Stratotanker , un avion folosit pentru realimentarea în aer a altor aparate de luptă, esențial pentru misiuni militare pe distanțe lungi. Accidentul s-a produs joi, iar inițial au fost găsite patru dintre victime. Ulterior, operațiunile de căutare au confirmat că toți cei șase membri ai echipajului au murit . Accident în timpul unei misiuni militare Potrivit armatei americane, avionul era implicat în operațiunile militare desfășurate în contextul conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Incidentul a implicat două aeronave, însă cea de-a doua a reușit să aterizeze în siguranță . Autoritățile americane au precizat că: prăbușirea nu a fost provocată de foc inamic ; nici foc prietenesc nu este considerat responsabil; circumstanțele exacte ale accidentului sunt încă investigate. Numele victimelor nu au fost făcute publice imediat, pentru a permite notificarea familiilor. Rolul aeronavei KC-135 KC-135 Stratotanker este unul dintre cele mai vechi și importante avioane din flota de realimentare a forțelor aeriene americane. Modelul a fost construit de Boeing în anii 1950 și 1960 și este utilizat pentru: realimentarea avioanelor de luptă în aer; extinderea razei de acțiune a bombardierelor și aeronavelor militare; susținerea operațiunilor aeriene pe distanțe mari. Un echipaj tipic include pilot, copilot și operatorul sistemului de realimentare. Pierderi în conflictul actual Prăbușirea aeronavei ridică bilanțul oficial al militarilor americani morți în conflictul actual din Orientul Mijlociu la 13 persoane . Armata SUA a pierdut cel puțin patru aeronave de la începutul războiului. În paralel, Israelul a anunțat noi lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran, inclusiv în zona capitalei Teheran, în timp ce tensiunile regionale continuă să afecteze piețele energetice și securitatea transportului maritim din Golf. [...]
Serviciile occidentale susțin că Rusia oferă Iranului sfaturi tactice despre utilizarea dronelor , bazate pe experiența acumulată în războiul din Ucraina, pentru a lovi ținte americane și ale statelor din Golf în Orientul Mijlociu. Informația provine de la o sursă din serviciile de informații occidentale citată de CNN . Potrivit acesteia, sprijinul oferit de Moscova nu mai este doar unul general, ci include recomandări concrete privind tacticile de atac cu drone . Printre metodele utilizate de Rusia în Ucraina se numără lansarea simultană a mai multor drone, zborul în formații și schimbarea frecventă a direcției pentru a evita sistemele de apărare antiaeriană. În Ucraina, aceste tactici au fost aplicate la scară largă. În unele nopți, forțele ucrainene au fost nevoite să se apere de peste 1.000 de drone lansate într-un singur val . Dronele Shahed, în centrul tacticilor Dronele utilizate sunt din seria Shahed , proiectate inițial de Iran, dar produse în masă de Rusia pentru războiul din Ucraina. Potrivit oficialilor occidentali, aceste aparate s-au dovedit surprinzător de eficiente în a pătrunde apărarea aeriană a unor state din regiunea Golfului. Anterior, s-a relatat că Rusia a oferit Iranului sprijin general pentru identificarea țintelor , inclusiv imagini provenite din rețeaua sa de sateliți militari. Furnizarea de tactici specifice de atac ar reprezenta însă un nivel mai avansat de cooperare militară. Kremlinul a negat în trecut că ar împărtăși informații militare cu Iranul. De asemenea, trimisul special american Steve Witkoff a declarat că Statele Unite au luat act de aceste dezmințiri. Reacția Ucrainei și evoluția conflictului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Rusia sprijină activ Iranul în domeniul dronelor și ar putea oferi în viitor ajutor și pentru rachete sau sisteme de apărare antiaeriană . În același timp, Ucraina a trimis specialiști în interceptarea dronelor în statele din Golful Persic, pentru a împărtăși experiența acumulată în combaterea dronelor Shahed. Kievul a dezvoltat inclusiv drone interceptoare de mici dimensiuni , cu un cost de aproximativ 5.000 de dolari , comparativ cu aproximativ 30.000 de dolari pentru o dronă Shahed . Oficialii occidentali și-au exprimat îngrijorarea și în legătură cu alte tactici utilizate de Iran în regiune, inclusiv mine maritime în Strâmtoarea Hormuz , drone navale și atacuri cu ambarcațiuni rapide asupra navelor militare. Context geopolitic Potrivit analizelor citate de CNN, conflictul din Orientul Mijlociu ar putea oferi Rusiei oportunități geopolitice. Președintele rus Vladimir Putin a discutat recent la telefon cu Donald Trump despre situația din regiune și despre războiul din Ucraina. În același timp, oficialii occidentali consideră că și China ar putea oferi sprijin Iranului , deși Beijingul s-a limitat până acum la condamnarea publică a atacurilor SUA și Israelului. [...]
În CSAT se discută solicitarea SUA de a disloca avioane de luptă și militari la baza Mihail Kogălniceanu , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit HotNews.ro , ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost convocată miercuri, 11 martie 2026, de președintele Nicușor Dan și a început la ora 09:30 la Palatul Cotroceni. Pe agenda reuniunii se află mai multe subiecte legate de evoluțiile din Orientul Mijlociu și posibilele implicații pentru România. Printre acestea se numără evaluarea efectelor asupra pieței petroliere din România, dar și analiza unei posibile dislocări temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare ale Statelor Unite . Solicitarea Washingtonului Conform informațiilor apărute în spațiul public, Pentagonul ar fi discutat cu autoritățile române despre trimiterea unor avioane de luptă și a unor militari suplimentari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Potrivit relatărilor din presă, infrastructura ar putea fi folosită pentru operațiuni logistice sau de realimentare a aeronavelor implicate în acțiuni militare în Orientul Mijlociu, în contextul confruntării dintre SUA-Israel și Iran. Până în prezent, Departamentul Apărării al SUA și Departamentul de Stat nu au confirmat oficial o solicitare formală în acest sens. Alte informații citate în presă arată că discuțiile se află încă într-un stadiu incipient, iar o eventuală cerere oficială ar trebui analizată de Ministerul Apărării și ulterior aprobată de CSAT. Cum funcționează cadrul legal Fostul ministru al Apărării Mihai Fifor a explicat că România are deja un acord de cooperare militară cu Statele Unite , semnat în 2005 și ratificat prin Legea 268 din 2006. Acest acord permite: staționarea și rotația trupelor americane în România utilizarea unor baze militare românești desfășurarea de exerciții și operațiuni comune În astfel de situații, CSAT analizează solicitarea partenerului strategic și decide dacă Parlamentul trebuie informat , fără a fi necesar un vot de aprobare. Baza Mihail Kogălniceanu Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante facilități militare din România și găzduiește cea mai mare prezență militară americană din țară. În prezent: aproximativ 700 de militari americani sunt staționați acolo baza este utilizată atât pentru operațiuni aeriene, cât și pentru desfășurarea trupelor terestre infrastructura urmează să fie modernizată printr-un program estimat la aproape 2,5 miliarde de lei până în 2030 Instalația militară a fost folosită și în 2025 de către forțele aeriene în contextul tensiunilor dintre Israel și Iran. Reacții politice Liderul AUR, George Simion , a susținut că România ar putea fi atrasă în conflictul din Orientul Mijlociu și a acuzat guvernul că pregătește decizii rapide în Parlament după ședința CSAT. Autoritățile nu au confirmat însă existența unui astfel de scenariu. Președintele Nicușor Dan declara în urmă cu o săptămână, în timpul unei vizite în Polonia, că nu va convoca CSAT în legătură cu situația din Orientul Mijlociu atât timp cât nu există un pericol direct pentru România . Evoluțiile recente din regiune au determinat însă convocarea reuniunii de miercuri. [...]
Boeing a semnat un contract de aproximativ 289 de milioane de dolari pentru a furniza Israelului până la 5.000 de bombe inteligente , potrivit informațiilor citate de Bloomberg și preluate în presa internațională. Acordul prevede livrarea bombelor de tip Small Diameter Bomb (SDB), muniții ghidate de precizie utilizate frecvent în operațiuni aeriene. Contract direct între Boeing și guvernul israelian Acordul este structurat ca vânzare comercială directă între compania americană Boeing și guvernul Israelului. Livrările ar urma să înceapă în termen de aproximativ 36 de luni , conform surselor citate de Bloomberg. Contractul nu este legat direct de actuala campanie militară comună a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, începută pe 28 februarie 2026 , însă vine într-un context de intensificare a achizițiilor de armament în regiune. Ce sunt bombele Small Diameter Bomb Munițiile comandate sunt GBU-39/B Small Diameter Bomb , bombe ghidate prin GPS, cu o greutate de aproximativ 250 de livre (circa 113 kilograme) . Principalele caracteristici ale acestui tip de armament: pot lovi ținte aflate la peste 40 de mile (aprox. 65 km) distanță; sunt proiectate pentru lovituri de precizie ; dimensiunea redusă permite aeronavelor să transporte mai multe bombe într-o singură misiune ; sunt folosite frecvent în operațiuni aeriene israeliene. Între 2021 și 2023 , Statele Unite au livrat Israelului aproape 3.000 de bombe de acest tip , potrivit datelor citate de presa americană. Alte vânzări de armament aprobate recent Acordul cu Boeing face parte dintr-un val mai amplu de livrări de armament către Israel. Potrivit Reuters , administrația americană a aprobat recent o vânzare de muniții de aproximativ 650 de milioane de dolari , folosind o procedură de urgență care a ocolit procesul standard de revizuire al Congresului. Pachetul include, printre altele: 12.000 de corpuri de bombe BLU-110 de 1.000 de livre , evaluate la aproximativ 151,8 milioane de dolari ; alte muniții suplimentare în valoare de aproximativ 298 de milioane de dolari , vândute prin contracte comerciale directe. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat procedura de urgență afirmând că „există o situație de urgență care necesită aprobarea imediată a vânzării”. Impact și pentru industria aeronautică Analiștii din industria aviatică avertizează că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu ar putea afecta și sectorul comercial. Regiunea reprezintă aproximativ 14% din comenzile de avioane comerciale ale Boeing și aproape 9% din comenzile Airbus . Astfel, instabilitatea prelungită ar putea influența atât livrările viitoare, cât și comenzile plasate de companiile aeriene din statele din Golf. [...]
