Știri
Știri din categoria Externe
Armata SUA spune că Strâmtoarea Ormuz nu este închisă, contrazicând afirmațiile venite din Iran după ultimele lovituri americane, într-un moment în care orice semnal privind blocarea pasajului ar putea amplifica riscurile pentru transportul maritim și fluxurile energetice, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Informația publicată de Agerpres este limitată, articolul integral fiind disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii despre natura dezmințirii, contextul operațional sau eventuale măsuri de securitate anunțate.
În același flux de știri, Agerpres mai menționează separat că armata iraniană ar fi anunțat că va viza orice navă care tranzitează Strâmtoarea Ormuz și că marina iraniană ar fi informat că a lovit două vase care încercau să treacă prin acest pasaj strategic, informații atribuite AFP în materialul respectiv.
Recomandate
China cere oprirea imediată a operațiunilor militare și o încetare a focului „completă și durabilă” , după reluarea atacurilor reciproce dintre SUA și Iran și după confirmarea închiderii totale a Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 . Mesajul Beijingului are relevanță economică directă prin riscul de blocaj pe o rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Într-o conferință de presă, Lin Jian , purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a spus că Beijingul este „grav preocupat” de evoluții și a cerut părților să revină la dialog și negocieri. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agențiilor France Presse și Agerpres. „China îndeamnă cu fermitate părţile implicate să înceteze imediat operaţiunile militare şi să revină la dialog şi negocieri.” Strâmtoarea Ormuz, închisă „până la noi ordine” Autoritatea maritimă iraniană a confirmat „închiderea totală” a Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută strategică pentru transportul de hidrocarburi. Potrivit Autorității Strâmtorii din Golful Persic (PGSA), decizia este justificată de „tensiunile provocate de agresiunea forțelor americane în regiune”, iar măsura rămâne în vigoare „până la noi ordine”. Digi24 notează că Iranul blochează strâmtoarea de la începutul conflictului, pe 28 februarie, însă până acum forțele armate iraniene permiteau zilnic trecerea a aproximativ 20 de nave. Contextul escaladării și poziționarea Beijingului Reacția Chinei vine după ce SUA și Iran s-au atacat reciproc în noaptea de marți spre miercuri, în pofida unui armistițiu intrat în vigoare pe 8 aprilie, după mai bine de cinci săptămâni de bombardamente. Ca represalii la ultimele lovituri americane, Gărzile Revoluției au anunțat lansarea de drone asupra unor baze militare din Kuweit și Bahrain; mass-media iraniene au relatat anterior despre un atac asupra cartierului general al Flotei a 5-a americane din Bahrain. Beijingul afirmă că menține „o comunicare strânsă” cu părțile implicate, inclusiv cu Iranul, și că intenționează să continue să joace „un rol activ” în restabilirea păcii. China este descrisă drept un partener economic și diplomatic important pentru Iran. [...]
Amenințarea lui Trump de a lovi Iranul și de a „prelua” infrastructură petrolieră ridică riscul unui șoc pe piața energiei , într-un moment în care Teheranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile globale de țiței. Informațiile apar într-o relatare Digi24 , care citează The Times of Israel. Trump a scris pe Truth Social că Statele Unite vor „lovi foarte puternic în această seară” obiective militare ale Iranului și a sugerat că negocierile pentru un acord între cele două țări „nu decurg bine”. În aceeași postare, el afirmă că SUA ar urma să preia Insula Kharg și „alte puncte de infrastructură petrolieră” și să preia „controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze”, comparând situația cu Venezuela. „La un moment dat, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom prelua Insula Kharg și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela, ceea ce funcționează excelent atât pentru Venezuela, cât și pentru Statele Unite ale Americii.” De ce contează: Ormuz, blocada și riscul de perturbare a fluxurilor de petrol Materialul plasează declarațiile în contextul escaladării din Orientul Mijlociu, cu elemente care cresc riscul de întreruperi logistice și de ofertă pe piața petrolului: Iranul anunță închiderea totală a Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” , decizie atribuită autorității PGSA, structură înființată de Gărzile Revoluției pentru gestionarea traficului în strâmtoare. SUA afirmă că au imobilizat un al treilea petrolier care ar fi încălcat blocada porturilor iraniene, după ce ar fi încercat să transporte petrol iranian; potrivit Washingtonului, este a treia navă din această săptămână și a noua de la începutul blocadei. Gărzile Revoluției iraniene anunță lansări de rachete balistice asupra unui centru de comandă american din Iordania și asupra unor baze din Kuweit și Bahrain. Armata americană a lansat noi „lovituri defensive” care ar fi vizat instalații de supraveghere militară, sisteme de comunicații și situri de apărare aeriană iraniene; presa iraniană a relatat explozii în mai multe localități din sudul țării. Ce este încă neclar The Times of Israel, citat de Digi24, notează că nu este clar dacă amenințarea lui Trump reprezintă o intenție imediată de acțiune militară sau o tactică de presiune pentru obținerea de concesii la negocieri. Publicația amintește că Trump a mai amenințat în repetate rânduri cu o forță militară masivă împotriva Iranului, pentru ca apoi să se retragă în ultimul moment, invocând progrese în negocieri. Separat, Trump a acuzat public Teheranul că tergiversează discuțiile, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a reproșat Iranului că „joacă de-a șoarecele și pisica” în cadrul negocierilor. [...]
Escaladarea militară în Golful Persic ridică riscul de perturbări în zona Strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a revendicat atacuri de represalii asupra a 18 „ținte semnificative”, inclusiv obiective militare americane din Bahrain și Kuweit, relatează Mediafax . Potrivit agenției iraniene IRNA, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că a lovit mai multe baze militare, între care o instalație aeriană din Bahrain și două obiective din Kuweit. Informațiile nu au fost confirmate independent până acum, iar amploarea atacurilor și eventualele pagube rămân neclare. Tensiunile se suprapun peste o nouă serie de atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, pentru a doua zi la rând, conform aceleiași surse. Alertă în Bahrain, incertitudine în Kuweit La scurt timp după anunțul Iranului, în Bahrain au fost activate sirenele de alertă. Ministerul de Interne a îndemnat populația să rămână calmă și să se îndrepte către adăposturi. „Sirena a fost activată. Cetățenii și rezidenții sunt rugați să rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur” În Kuweit, autoritățile nu au raportat activarea sirenelor de alarmă în ultimele ore, mai notează Mediafax. Ce contează pentru economie Pentru piețe și companii, miza imediată este riscul ca escaladarea să afecteze operațiunile și securitatea în regiunea Golfului, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Ormuz, un punct-cheie pentru transportul de energie. Deocamdată, lipsa confirmărilor independente privind atacurile și pagubele menține un grad ridicat de incertitudine asupra evoluțiilor pe termen scurt. [...]
Progresele în drone și rachete ieftine reduc avantajul militar al marilor puteri , iar asta schimbă calculele de securitate și apărare, inclusiv pentru economiile care depind de rute comerciale și de stabilitatea energetică, potrivit unei analize preluate de Digi24 din The Wall Street Journal . Ideea centrală este că „puterea face dreptate” nu mai funcționează ca în războaiele convenționale: state mai mici sau de rang mediu pot bloca obiective strategice ale unor armate mult mai bine finanțate, folosind tehnologii mai accesibile (drone, rachete de precizie) și mizând pe reziliență internă. În acest context, „tipul de război” bazat pe invazie și ocupație devine tot mai greu de dus până la capăt, chiar și pentru actorii majori. Exemplele care arată limitele „forței brute” În cazul Iranului, textul arată că, deși SUA au consumat o parte importantă din muniția cu rază lungă și au eliminat o parte din conducerea iraniană, nu au obținut o victorie strategică. Teheranul continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz , regimul rămâne la putere și își păstrează capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și statelor din Golf, inclusiv printr-un schimb de salve menționat ca având loc „săptămâna aceasta”. În Ucraina, analiza notează că, deși Donald Trump a întrerupt ajutorul american „în urmă cu mai bine de un an” și a făcut presiuni asupra Kievului să cedeze Donețk, Ucraina nu s-a prăbușit: a menținut linia frontului și a intensificat loviturile asupra teritoriului rus. De ce contează: costuri mai mari, rezultate mai incerte Mesajul comun al acestor conflicte este că superioritatea bugetară și tehnologică nu se mai traduce automat în control rapid al terenului și în schimbări de regim. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, sintetizează această schimbare într-o declarație citată de publicație: „Tipul de război cu care eram obișnuiți, tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere în Ucraina – acela de a invada și ocupa o națiune – nu mai este de conceput.” Șeful Statului Major al Apărării din Țările de Jos, generalul Onno Eichelsheim, argumentează că, dacă un obiectiv nu este atins foarte rapid, se ajunge la impas, din care ieșirea devine dificilă. În același registru, textul subliniază că SUA nici nu au încercat operațiuni terestre în Iran, tocmai din cauza costurilor umane anticipate. Efecte în lanț: Taiwan și reconfigurarea alianțelor China urmărește aceste tendințe în timp ce cântărește opțiunea Taiwanului, iar analiza include și o observație a colonelului în rezervă Zhou Bo, potrivit căreia China produce multe drone, dar nu are experiență reală de utilizare militară comparabilă cu statele care le-au folosit pe câmpul de luptă. Separat, textul indică faptul că puterile de rang mediu (Canada, state europene și democrații asiatice) au început să-și consolideze legăturile militare, economice și de securitate, inclusiv pentru a compensa dependențele față de SUA și China. În această logică, cooperarea între state „de mijloc” devine un instrument de reducere a vulnerabilităților într-o ordine internațională mai fragmentată și mai greu de controlat prin forță. [...]
Noile lovituri ale SUA în Iran cresc riscul de prelungire a crizei energetice din Golf , într-un moment în care oficiali americani avertizează deja că petrolul ar putea rămâne scump cel puțin până în iulie, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Antena 3 . Armata americană a anunțat că a lansat „atacuri suplimentare de autoapărare” împotriva mai multor ținte din Iran, la indicațiile „Comandantului Suprem”, într-o postare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) pe platforma X. Potrivit mesajului, loviturile au început la ora 17:15 ET (00:15, ora României) și sunt prezentate drept răspuns la „agresiunea nejustificată și continuă a Iranului”. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că SUA vor bombarda „instalații-cheie” din Iran și a indicat că operațiunile ar putea continua și în zilele următoare, în funcție de evoluția situației și de perspectiva unui acord. Declarațiile vin după ce Donald Trump afirmase că Iranul „a întârziat prea mult negocierile” și că SUA îl vor „ataca foarte dur”. Petrolul și Strâmtoarea Ormuz: miza economică imediată În același flux de informații, este citat un avertisment al Departamentului de Energie al SUA, preluat de CNN, potrivit căruia prețurile petrolului ar urma să rămână ridicate cel puțin până în iulie, deoarece Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată. Administrația pentru Informații Energetice (EIA) estimează o medie de aproximativ 105 dolari/baril pentru Brent în iunie și iulie, peste nivelurile „actuale” menționate de circa 91 dolari și peste nivelul de dinainte de război, de aproximativ 70 dolari. EIA își bazează previziunile pe așteptarea că livrările de petrol „vor rămâne limitate”, iar producția și stocurile vor scădea în următoarele săptămâni. Riposta Iranului și extinderea tensiunilor în regiune Mass-media oficială iraniană a relatat lansări de rachete asupra unor ținte și baze asociate cu SUA în regiune, inclusiv o lovitură asupra bazei Al-Harir din Erbil, în nordul Irakului. Totodată, au fost raportate explozii în apropierea localităților Minab și Sirik, în sudul Iranului, în zona Strâmtorii Ormuz, potrivit CNN. Presa iraniană a mai transmis că au fost activate sisteme de apărare antiaeriană în Asaluyeh, un centru energetic important cu rafinării și complexe petrochimice, dar a adăugat că „până în prezent” nu a avut loc un atac inamic asupra acestuia. Separat, Corpul Gardienilor Revoluției (IRGC) a susținut că a lansat rachete și drone către ținte americane din regiune. În Golf, bazele americane din Kuweit, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Qatar au fost puse în alertă maximă, conform informațiilor din material. Ce urmează, pe datele disponibile Din informațiile prezentate, escaladarea militară se suprapune peste o presiune deja vizibilă pe piața petrolului, alimentată de blocajul Strâmtorii Ormuz. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata operațiunilor și despre stadiul negocierilor, rămâne de urmărit dacă loviturile anunțate de CENTCOM se transformă într-o campanie prelungită și dacă apar efecte directe asupra infrastructurii energetice din regiune, dincolo de alertele și activările de apărare raportate până acum. [...]
Escaladarea militară dintre SUA și Iran riscă să blocheze negocierile pentru transformarea armistițiului într-o pace durabilă , după ce Teheranul a transmis că își „reevaluează” participarea la discuții, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul unui schimb de atacuri peste noapte între cele două țări, care a reaprins tensiunile în regiune și a readus în prim-plan riscul de perturbare a transportului maritim și a aprovizionării cu energie. Statele Unite au lovit Iranul în primele ore ale zilei de miercuri, ca represalii pentru ceea ce Washingtonul a spus că ar fi doborârea de către Iran a unui elicopter al armatei americane în apropierea strâmtorii Ormuz. Iranul a răspuns cu atacuri aeriene, susținând că a lovit baze americane din Kuweit, Bahrain și Iordania. Negocierile, în impas, pe fondul atacurilor și al mesajelor contradictorii Potrivit relatării preluate de Digi24 de la The Guardian, atacurile reciproce reprezintă cea mai gravă escaladare de la instaurarea armistițiului de la începutul lunii aprilie. Negocierile menite să transforme armistițiul într-un acord de pace sunt descrise ca fiind în impas de câteva săptămâni, pe fondul unor episoade periodice de violență și acuzații reciproce de încălcare a încetării focului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmail Baqaei, a spus că atacurile SUA pun în pericol discuțiile și a acuzat Washingtonul de subminarea eforturilor diplomatice prin atacuri și mesaje contradictorii. El a afirmat, totodată, că Israelul afectează procesul diplomatic prin încălcarea continuă a încetării focului în Liban. „În urma evenimentelor din noaptea trecută, trebuie să reevaluăm situația… Orice proces diplomatic necesită un mediu minim de stabilitate”, a declarat Baqaei. Strâmtoarea Ormuz rămâne miza cu efect economic global În material se arată că accesul la strâmtoarea Ormuz – punct strategic pentru aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol – rămâne restricționat de Iran, în timp ce Statele Unite mențin un blocaj asupra porturilor iraniene. Întreruperea transportului maritim și a aprovizionării cu energie a produs deja efecte în lanț la nivel global, inclusiv creșteri de prețuri la alimente, energie și alte bunuri. Pozițiile părților: sancțiuni, active blocate și programul nuclear În paralel cu escaladarea, un oficial american anonim a sugerat, pentru Politico, că un acord ar putea fi atins în curând, susținând că „aspectul militar” și cel „legat de negocieri” pot evolua simultan. În același timp, diferențele rămân semnificative: Iranul urmărește ridicarea sancțiunilor internaționale, deblocarea unor active în valoare de miliarde de dolari și controlul asupra strâmtorii Ormuz. Donald Trump a spus că un viitor acord trebuie să împiedice Iranul să dezvolte o armă nucleară, în timp ce Iranul neagă că ar urmări obținerea uneia. Ce urmează Din informațiile prezentate, perspectiva negocierilor depinde de capacitatea părților de a limita escaladarea militară fără a abandona complet canalul diplomatic. În lipsa unei stabilizări, riscul imediat rămâne extinderea conflictului în statele vecine și menținerea presiunii asupra rutelor energetice și a comerțului maritim din regiune. [...]
