Știri
Știri din categoria Externe
Serviciile secrete germane avertizează că Iranul își poate extinde operațiunile teroriste în Europa prin recrutări ieftine pe rețele sociale, potrivit Mediafax, care citează o anchetă Euractiv și poziția agenției germane de informații interne, Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV). Miza pentru statele europene este una operațională: un volum mare de atacuri mici poate consuma rapid resursele de prevenție și investigație.
BfV susține că Teheranul ar putea intensifica astfel de acțiuni pe teritoriul european după ce presiunea militară din conflictul cu Israelul și Statele Unite se va diminua. Țintele menționate includ instituții evreiești, disidenți iranieni din diaspora și persoane considerate de regimul de la Teheran drept „trădătoare”.
Conform anchetei Euractiv, din martie 2026 ar opera o rețea de recrutare numită HAYI, care ar contacta tineri infractori, uneori minori, pe Snapchat sau Telegram. Aceștia ar fi plătiți cu sume reduse pentru a executa atacuri precum explozii rudimentare sau incendieri nocturne.
Cercetătorul Adrian Shtuni, citat de Euractiv, afirmă că au fost documentate 17 atacuri atribuite acestei rețele în Europa. El descrie efectul tactic al folosirii unor „agenți” ieftini și ușor de înlocuit:
„Prin desfășurarea de agenți tineri, ieftini și de unică folosință, se pot genera amenințări dificil de prevăzut, costisitoare de contracarat și chiar mai greu de combătut prin metode convenționale.”
Logica operațională descrisă în material este că atacurile individuale pot fi relativ mici, însă frecvența lor ar putea „sufoca” serviciile de securitate, obligate să gestioneze simultan protecția unor obiective (sinagogi, școli, centre comunitare), investigații și monitorizarea activității online.
Separat, ancheta Euractiv indică și un fenomen în Germania: zeci de persoane cu reședința în această țară ar fi călătorit în Iran pentru antrenamente militare sau pentru a sprijini regimul. Sunt menționați doi bărbați din Hamburg filmați la un punct de control al miliției Basij, înarmați cu puști de asalt, care ar fi apărut ulterior în materiale de propagandă pro-regim. BfV spune că urmărește aceste cazuri și că serviciile iraniene ar fi dispuse să folosească „metode echivalente cu terorismul de stat”, de la supraveghere până la comploturi de atac.
Materialul mai arată că autoritățile americane au anunțat arestarea lui Mohammad Baqer Al-Saadi, descris de FBI drept principal coordonator al operațiunilor HAYI în Europa. Potrivit Departamentului de Justiție al SUA, acesta ar fi orchestrat 18 atacuri teroriste în Europa în trei luni și ar fi planificat operațiuni similare în SUA; ar fi fost reținut în timp ce călătorea prin Turcia.
Pentru perioada următoare, scenariul considerat „cel mai plauzibil” de analiștii citați de Euractiv este o abordare combinată: atacuri ieftine și repetate de tip HAYI, alături de operațiuni mai sofisticate, realizate de persoane întoarse după antrenamente în Iran sau de „celule adormite” reactivate.
Recomandate
Donald Trump a introdus un termen de „două, trei zile” pentru negocieri cu Iranul , înaintea unei posibile reluări a loviturilor SUA , ceea ce menține riscul unei escaladări rapide în Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra piețelor de energie și a costurilor de transport. Potrivit Digi24 , Trump a spus că era „la o oră distanță” de a ordona un atac asupra Iranului, dar a ales să amâne decizia pentru a lăsa loc negocierilor. În declarații făcute pe șantierul sălii de bal de la Casa Albă, președintele SUA a afirmat că „totul era pregătit” pentru a da ordinul și că navele militare erau încărcate cu rachete și alte arme, „gata de acțiune”. În același timp, Trump a precizat că „nu a decis încă” să ordone noi lovituri împotriva Iranului. Fereastra scurtă de decizie și riscul de escaladare Trump a indicat că Teheranul mai are „două, trei zile” pentru ca negocierile să înregistreze progrese, menționând ca repere posibile „vineri, sâmbătă, duminică” sau chiar „până la începutul săptămânii viitoare”. În lipsa unui acord, a spus că armata americană ar putea fi nevoită să lanseze „o altă lovitură puternică” asupra Iranului. În același context, Trump a susținut că Iranul „imploră să încheie un acord” și a legat urgența de obiectivul de a împiedica Iranul să obțină „o nouă armă nucleară”. „Păi, adică, spun două sau trei zile, poate vineri, sâmbătă, duminică, ceva, poate la începutul săptămânii viitoare, o perioadă limitată de timp, pentru că nu putem să-i lăsăm să aibă o nouă armă nucleară.” Presiune diplomatică din Golf și mesaj către China Trump a reiterat că partenerii din Golf i-ar fi cerut să nu atace Iranul, pentru a prioritiza calea diplomatică. Separat, el a afirmat că președintele chinez Xi Jinping i-ar fi făcut o „promisiune frumoasă” – să „nu trimită nicio armă” în Iran – și a spus că îl crede „pe cuvânt”. Digi24 notează că luna trecută Beijingul a respins drept „informații nefondate” acuzațiile potrivit cărora China ar fi intenționat să trimită arme în Iran. Ce urmează Din informațiile prezentate, următoarele zile sunt decisive: Trump a lăsat deschisă atât opțiunea reluării loviturilor, cât și continuarea negocierilor, fără a anunța un calendar ferm sau condiții concrete pentru un acord. [...]
Administrația Trump mizează pe un acord cu Iranul care să reducă riscul unor noi lovituri și să stabilizeze fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz , în condițiile în care vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că în negocieri s-au făcut „multe progrese”, potrivit Reuters . Vance a declarat, la un briefing la Casa Albă, că atât Statele Unite, cât și Iranul „nu vor să vadă reluarea campaniei militare” și că Washingtonul consideră că Teheranul „vrea să încheie un acord”. Miza economică: Strâmtoarea Hormuz și riscul pentru piețele de energie În relatarea Reuters, președintele Donald Trump este descris ca fiind sub presiune să ajungă la un acord care ar redeschide Strâmtoarea Hormuz, o rută-cheie pentru aprovizionarea globală cu petrol și alte materii prime. Un astfel de deznodământ ar reduce riscul de întreruperi logistice și de volatilitate a prețurilor la energie, cu efecte în lanț asupra inflației și costurilor pentru companii. Trump a mai spus anterior că speră ca un acord să fie aproape de finalizarea conflictului, dar a amenințat și cu reluarea loviturilor militare asupra Iranului dacă nu se ajunge la o înțelegere. Linia roșie a Washingtonului: Iranul să nu obțină armă nucleară Vance a afirmat că a discutat recent cu Trump, care a insistat că „problema centrală” pentru SUA este ca Iranul să nu poată avea niciodată o armă nucleară. Vicepreședintele a argumentat că, în caz contrar, statele din zona Golfului ar putea căuta propriile arme, iar proliferarea s-ar extinde și în alte regiuni. Totodată, SUA urmăresc un proces prin care Iranul să lucreze cu Washingtonul pentru a se asigura că nu își va reconstrui capacitatea de a produce arme nucleare în anii următori, acesta fiind obiectivul negocierilor, potrivit declarațiilor lui Vance. Ce nu este pe masă, deocamdată: transferul uraniului îmbogățit către Rusia Întrebat dacă Rusia ar putea prelua uraniul îmbogățit al Iranului, Vance a spus că „acesta nu este în prezent planul guvernului SUA” și că iranienii nu au ridicat subiectul. [...]
Amenințarea Iranului de a deschide „noi fronturi” ridică riscul reluării conflictului și prelungește incertitudinea economică din regiune , într-un moment în care negocierile cu SUA rămân blocate, potrivit HotNews . Armata iraniană a transmis marți că ar reacționa prin extinderea confruntării dacă Washingtonul reia atacurile împotriva Iranului, suspendate după intrarea în vigoare a armistițiului din 8 aprilie. Într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akraminia, a avertizat că, în cazul unei „noi agresiuni”, Teheranul va „deschide noi fronturi”, declarație citată de agenția oficială Isna, conform relatării France Presse preluate de Agerpres. Context: Trump spune că a anulat un atac, dar păstrează opțiunea militară Președintele american Donald Trump a anunțat luni că a anulat „în ultimul moment” un nou atac împotriva Iranului, care ar fi urmat să aibă loc marți, și a invocat solicitarea liderilor din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care ar considera posibil un acord cu Teheranul. Detaliile planului nu fuseseră menționate anterior, iar Trump a vorbit despre el într-un mesaj pe Truth Social. În același timp, Trump a susținut că există „șanse foarte mari” de a se ajunge la un acord, dar a avertizat că SUA sunt pregătite să lanseze „un atac total și la scară largă” „în orice moment” dacă nu se găsește o înțelegere acceptabilă. Potrivit lui, acordul ar trebui să garanteze că Iranul nu va obține arma nucleară. Negocierile după armistițiu: o rundă fără rezultat și poziții „foarte îndepărtate” După armistițiul intrat în vigoare pe 8 aprilie, încheind aproape 40 de zile de lovituri, au început negocieri pentru un acord, însă pozițiile rămân „foarte îndepărtate”, în special pe dosarul nuclear. A avut loc o singură rundă de discuții între reprezentanți americani și iranieni, pe 11 aprilie, la Islamabad , care s-a încheiat fără rezultat. Diplomația iraniană a anunțat luni dimineață că a răspuns la o nouă propunere a SUA, menită să depășească impasul și să pună capăt „în mod durabil” războiului din Orientul Mijlociu. Teheranul și-a reiterat cererile, inclusiv deblocarea activelor iraniene înghețate în străinătate și ridicarea sancțiunilor internaționale care, potrivit sursei, „sufocă” economia iraniană. Ce reclamă fiecare parte, potrivit presei iraniene Șeful comandamentului forțelor armate iraniene, Ali Abdollahi, a avertizat SUA și aliații lor împotriva unor noi „erori strategice și de calcul”. Presa iraniană a criticat „condițiile excesive” ale ultimei oferte americane. Potrivit agenției Fars, Washingtonul ar cere Iranului: să mențină o singură instalație nucleară în activitate; să transfere către SUA stocul de uraniu puternic îmbogățit. Aceeași sursă susține că Washingtonul ar fi refuzat inclusiv deblocarea a „cel puțin 25%” din active sau plata unor despăgubiri pentru daunele suferite de Iran în timpul războiului. De ce contează: risc de escaladare și presiune pe stabilitatea regională Mesajul Teheranului indică faptul că o eventuală reluare a atacurilor ar putea extinde conflictul dincolo de parametrii actuali, ceea ce menține ridicată incertitudinea în Orientul Mijlociu. În paralel, faptul că negocierile au produs până acum un singur contact direct fără rezultat sugerează că o soluție diplomatică rămâne fragilă, în pofida semnalelor optimiste transmise de la Washington. [...]
Iranul își întărește controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-un nou organism de supraveghere , într-un moment în care traficul maritim prin această rută strategică rămâne puternic perturbat, cu efecte potențiale asupra transportului maritim global, potrivit news.ro . Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat luni înființarea unei noi autorități pentru gestionarea Strâmtorii Ormuz, pe care Teheranul spune că a „închis-o efectiv” și pentru care intenționează să perceapă taxe de trecere navelor. Măsura semnalează o abordare mai strictă asupra unei căi navigabile esențiale, pe fondul conflictului Iranului cu Statele Unite și Israelul, relatează France24, citată de news.ro. Ce se știe despre noua autoritate Pe platforma X, Consiliul Suprem de Securitate Națională a distribuit o postare a Autorității Strâmtorii Golfului Persic (PGSA), care susține că va furniza „informații în timp real privind operațiunile din #Hormuz_Strait și ultimele evoluții”. Aceeași postare a fost redistribuită și de contul marinei Gărzii Revoluționare. Totuși, rolul exact al noului organism nu era clar imediat. La începutul lunii, Press TV (post iranian de limbă engleză) a descris inițiativa drept un „sistem de exercitare a suveranității asupra Strâmtorii Ormuz” și a afirmat că navelor care tranzitează strâmtoarea li se trimit „reglementări” de la adresa de e-mail [email protected] . Context: trafic blocat și armistițiu „fragil” Iranul a blocat în mare parte traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz de la izbucnirea războiului cu Statele Unite și Israelul, pe 28 februarie. Un armistițiu „fragil” este în vigoare din 8 aprilie, conform informațiilor citate. În acest context, anunțul privind gestionarea strâmtorii și referirile la taxe și restricții indică o posibilă schimbare de regim operațional pentru navele care tranzitează zona, cu implicații pentru rutele și costurile transportului maritim. În lipsa unor detalii oficiale suplimentare, rămâne neclar cum vor fi aplicate concret noile reguli și ce mecanisme de control vor fi folosite. [...]
Kremlinul își concentrează aparatul de influență asupra Armeniei înainte de alegeri , într-o mișcare care poate aduce presiuni economice și instabilitate politică într-o țară aflată pe un curs de apropiere de UE și SUA, potrivit Libertatea . Miza, conform informațiilor prezentate, este înfrângerea partidului „Contractul Civil” al premierului Nikol Pașinian la alegerile parlamentare, după ce Kremlinul ar fi înregistrat eșecuri în încercări similare în Republica Moldova și Ungaria. Publicația rusă din exil The Insider susține că a identificat cine coordonează „dosarul armean” la Moscova și numele unor persoane trimise la Erevan pentru implementarea „obiectivelor”. Presiune politică, cu avertismente economice Un element cu impact direct pentru economie este rolul atribuit vicepremierului rus Aleksei Overciuk, prezentat drept responsabil de „afacerea armeană” în Guvernul Rusiei. Acesta ar amenința Armenia „aproape zilnic” cu „probleme economice majore” dacă își continuă apropierea de Uniunea Europeană și Statele Unite, potrivit materialului citat. În paralel, sunt descrise canale de influență care combină mesajele politice cu pârghii instituționale și rețele locale, într-un context în care Armenia încearcă să-și repoziționeze politica externă. Cine ar coordona operațiunea, potrivit The Insider The Insider indică faptul că o campanie anti-Pașinian ar fi coordonată de o structură nouă din Administrația Prezidențială rusă: Direcția Prezidențială pentru Parteneriat Strategic și Cooperare (PSPC). Aceasta ar fi înlocuit o direcție mai veche, după demiterea lui Dmitri Kozak, pe fondul nereușitei de a impune politicieni proruși în Republica Moldova. În arhitectura descrisă în articol apar mai multe niveluri: Coordonare la nivel prezidențial: PSPC, condusă de Vadim Titov, prezentat ca protejat al lui Serghei Kirienko. Supervizare pe linia „Armenia”: Valeri Cernîșov și adjunctul său Dmitri Avanesov, ambii descriși ca reprezentanți ai serviciilor de spionaj, care ar fi vizitat de mai multe ori Erevan și s-ar fi întâlnit cu aliați locali. Componentă guvernamentală și diplomatică: Aleksei Overciuk (vicepremier) și Mihail Kalughin (MAE rus), despre care se afirmă că a fost asociat în trecut cu acuzații de activități de informații și cu episoade legate de amestecul Moscovei în alegeri din SUA. „Putere soft” și rețele de influență Materialul descrie și o componentă de „putere soft” (influență prin cultură, educație, organizații și comunicare publică), prin: Fondul Gorceakov, NIIRC, Institutul Rus pentru Studii Strategice (RISS) și „pseudo-experți” finanțați de Kremlin, conform relatării; Rossotrudnicestvo, prin Ambasada Rusiei la Erevan și „Casa Rusă”, cu activități orientate spre tineri; numirea lui Igor Ceaika la conducerea Rossotrudnicestvo, menționat ca aflat din 2022 pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. Dimensiunea operațională: acuzații privind activitatea serviciilor Articolul mai susține, citând The Insider, că la Erevan ar opera persoane cu acoperire diplomatică, inclusiv un reprezentant comercial descris drept șef al stației SVR în Armenia, precum și un detașament FSB care ar monitoriza atât conducerea armeană, cât și rușii refugiați în Armenia pentru a evita mobilizarea. În același context este menționată și supravegherea Centralei Nucleare Metsamor, situată la 26 km de Erevan, prin reprezentantul Rosatom în Armenia, despre care se afirmă că ar fi, de fapt, ofițer GRU sub acoperire. Ce urmează și de ce contează Din perspectiva riscurilor, relatarea indică o intensificare a presiunilor rusești înaintea alegerilor parlamentare din Armenia, cu potențiale consecințe în plan economic (prin amenințări cu „probleme economice majore”) și instituțional (prin operațiuni de influență și spionaj descrise de sursa citată). O parte dintre detalii rămân, însă, la nivel de afirmații atribuite The Insider și unor „surse dintr-un serviciu de informații”, fără elemente independente de verificare prezentate în textul disponibil. [...]
Ordinul European de Merit , acordat în premieră, poziționează Republica Moldova ca proiect politic susținut la nivelul UE , după ce președinta Maia Sandu a primit distincția în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, potrivit Antena 3 . Sandu, vizibil emoționată, a dedicat premiul cetățenilor moldoveni și a legat recunoașterea de efortul de integrare europeană și de presiunile venite dinspre Rusia. În discursul susținut la Strasbourg, Maia Sandu a spus că „meritul” aparține oamenilor din Republica Moldova, invocând trei decenii de eforturi pentru „viitorul european”, inclusiv o tranziție economică dificilă, proteste atunci când democrația a fost în pericol și opoziție față de tentativele oligarhilor de a „captura statul”, precum și voturi repetate „pentru Europa”, în pofida „amenințărilor și șantajului rusesc”. „Dacă este să măsurăm meritul, atunci această distincție aparține oamenilor din Moldova. Ei sunt cei care au câștigat-o.” Ce este Ordinul European de Merit și de ce contează Ordinul European de Merit este o distincție instituită cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Declarației Schuman, documentul care a pus bazele proiectului european. Este prezentat ca prima distincție europeană de acest tip acordată de instituțiile UE, menită să completeze decorațiile naționale prin recunoașterea contribuțiilor la „consolidarea Europei în ansamblu”. Ordinul are trei clase, în ordine crescătoare: membru al Ordinului; membru de onoare al Ordinului; membru distins al Ordinului. Numirile pot fi propuse de președinții Parlamentului European, Consiliului European și Comisiei Europene, de șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Consiliului European și de președinții parlamentelor naționale. Decizia este luată de un comitet de selecție numit de Biroul Parlamentului European, cu mandat de patru ani. Cine a mai fost printre laureați Treisprezece dintre primii douăzeci de laureați au participat la ceremonia din hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Printre numele menționate se numără: Angela Merkel și Lech Wałęsa, numiți membri distinși ai Ordinului; Volodimir Zelenski, al treilea membru distins, absent de la ceremonie, potrivit Agerpres; Jean-Claude Trichet, Javier Solana, Jerzy Buzek, Aníbal Cavaco Silva și cardinalul Pietro Parolin, între cei numiți membri de onoare. Lista membrilor Ordinului include și nume din afara sferei politice, precum bucătarul-șef José Andrés (fondator al ONG-ului World Central Kitchen), baschetbalistul Giannis Antetokounmpo și membrii trupei U2 (Bono, The Edge, Adam Clayton și Larry Mullen Jr.). [...]
