Știri
Știri din categoria Externe
O posibilă implicare a unor proxy-uri iraniene în atacuri armate din Canada ridică miza de securitate pentru obiective diplomatice și comunități evreiești în America de Nord, după ce un oficial al Kata’ib Hezbollah ar fi indicat, într-o discuție cu un ofițer sub acoperire, că „oamenii” lui au fost în spatele a două atacuri, potrivit The Jerusalem Post.
Informația apare într-o plângere penală depusă în cazul lui Mohammad Baqer Saad Dawood Al-Saadi, descris ca oficial de rang înalt al Kata’ib Hezbollah, după ce Departamentul de Justiție al SUA a anunțat arestarea sa vineri. În document, Al-Saadi ar fi spus unui ofițer sub acoperire că gruparea sa a fost implicată în două atacuri din Canada, vizând un consulat și o sinagogă.
Ofițerul sub acoperire ar fi considerat că atacul asupra consulatului se referă la incidentul din 10 martie, când a avut loc un schimb de focuri asupra consulatului SUA din Toronto. Potrivit Toronto Police Service, nu au existat răniți, însă clădirea a fost avariată.
În același timp, în martie au avut loc trei atacuri armate separate asupra unor sinagogi din zona Toronto:
Un bărbat de 18 ani a fost inculpat pentru ultimele două incidente pe 6 mai, potrivit Toronto Police Service și York Regional Police. Poliția din Toronto nu a oferit imediat un comentariu dacă implicarea Iranului fusese o pistă de anchetă înainte de anunțul de vineri, mai notează publicația.
Plângerea penală îl leagă pe Al-Saadi de „20 de atacuri și planuri” în America de Nord și Europa, multe sub numele Harakat Ashab al-Yamin al-Islamia (HAYI). El ar fi fost arestat, extrădat și pus sub acuzare vineri pentru atacuri asupra intereselor SUA în Europa și pentru un plan care viza trei obiective evreiești din SUA.
Kata’ib Hezbollah este descrisă ca fiind „pe scară largă” considerată un proxy al regimului iranian și al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). În acest stadiu, articolul vorbește despre acuzații dintr-un document penal și despre evaluarea unui ofițer sub acoperire, fără a indica o confirmare publică independentă a implicării Iranului în atacurile din Canada.
Recomandate
Republica Moldova ar putea închide capitolele de negociere cu UE până în 2028 , dacă își păstrează ritmul de reforme și evită „accidentele politice”, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare: finalizarea negocierilor presupune alinierea legislației și a instituțiilor la standardele europene, cu efect direct asupra mediului economic și administrativ. Declarația îi aparține fostului negociator-șef al României cu Uniunea Europeană, prof. dr. Vasile Pușcaș , care spune că, în scenariul menținerii actualului ritm, Chișinăul ar putea „finaliza toate capitolele de negociere” până în 2028 și ar putea urmări obiectivul de a ajunge în 2030. El afirmă, totodată, că procesul de aderare al Republicii Moldova se menține pe agenda UE și a statelor membre, pe baza semnalelor primite de la Bruxelles și din capitalele europene. Ce contează pentru parcursul de aderare: transpunere legislativă și aplicarea politicilor Pușcaș indică drept elemente-cheie efortul de „transpunere legislativă” (preluarea în legislația națională a regulilor UE) și reforma instituțiilor. În plus, el punctează că Republica Moldova „a început chiar să aplice politicile europene”, un pas care, în logica negocierilor, contează nu doar formal, ci și practic, prin capacitatea de implementare. Atuuri și vulnerabilități: sprijin politic intern vs. riscuri geopolitice Fostul negociator-șef al României enumeră câteva avantaje pe care le vede în cazul Republicii Moldova: o „susținere cvasigenerală” pentru aderare, cu excepția unor grupări politice; determinarea Guvernului și existența unei strategii și a unui program de pregătire; respectarea programului „într-o pondere de peste 90%”, comparativ cu alte state, în special din Balcani; o echipă de negociere tânără și determinată. Pe partea de riscuri, el menționează un mediu internațional „complex” și predispus la schimbări bruște, războiul din zonă și presiunile din vecinătatea estică, despre care spune că nu privește favorabil procesul de aderare și ar încerca să îl frâneze. În lipsa unor date suplimentare în material despre calendarul procedural al UE, termenul din 2028 rămâne o evaluare condiționată de ritmul reformelor și de stabilitatea politică internă, nu o țintă garantată. [...]
Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]
Atacurile cu drone au vizat infrastructură energetică și o fabrică de apărare din Rusia, cu potențial impact asupra exporturilor de produse petroliere și asupra lanțului industrial militar , potrivit Kyiv Post , care relatează despre lovituri în Krasnodar Krai și Rostov Oblast și despre perturbări temporare ale traficului aerian în Moscova și Sankt Petersburg. Oficiali ruși au spus că drone ucrainene au lovit peste noapte mai multe ținte considerate strategice: rafinăria Ilsky (Krasnodar Krai), un terminal petrolier, un depozit de produse petroliere și o mare unitate din industria de apărare din Rostov Oblast. În Taganrog, localnici au raportat explozii pe parcursul nopții, iar martori au indicat izbucnirea unui incendiu în zona portuară. Ce ținte au fost raportate și ce se știe despre pagube Primele informații au indicat că incendiul ar fi cuprins terminalul petrolier Kurgannaftoprodukt (fostul Yugtranzitservis), folosit pentru descărcarea și încărcarea produselor petroliere pe nave maritime. Petro Andryushchenko, șeful Centrului pentru Studiul Ocupației, a raportat și un incendiu în apropierea V.M. Petlyakov Taganrog Aviation College, instituție care pregătește specialiști pentru industriile ruse de aviație și inginerie. La ora 7:27, guvernatorul regiunii Rostov, Yury Slyusar , a confirmat pe Telegram un atac „la scară largă” și a precizat că aproximativ „trei duzini și jumătate” de drone au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. El a menționat consecințe la sol, inclusiv incendierea unei clădiri administrative în satul Kagalnik și incendii la două facilități de stocare a produselor petroliere în Azov, fără victime raportate. „În timpul respingerii atacului, aproximativ trei duzini și jumătate de vehicule aeriene fără pilot (UAV) au fost distruse în Taganrog și Azov, precum și în districtele Azov și Matveyevo-Kurgan. Din păcate, au existat consecințe la sol.” Slyusar nu a identificat facilitățile afectate, însă canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a susținut că o analiză de geolocalizare ar indica drept ținte depozitul petrolier Azov și fie Azov Optical-Mechanical Plant, fie depozitul Donterminal. De ce contează: energie pentru export și capacități militare Kyiv Post notează că Azov Optical-Mechanical Plant produce sisteme optico-electronice, radar și de ghidaj de precizie folosite în avioane, vehicule blindate, nave de război și rachete rusești. Unitatea este parte a Tactical Missiles Corporation și ar mai fi fost vizată de drone ucrainene în iulie 2025. Separat, rafinăria Ilsky din Krasnodar Krai a fost, de asemenea, atacată, potrivit Exilenova+. Autoritățile regionale au confirmat ulterior lovitura, afirmând că resturi de drone au declanșat un incendiu la instalație; guvernatorul nu comentase până la momentul publicării, conform articolului. Au fost raportate și resturi căzute peste o altă întreprindere și o locuință privată în satul Severskaya din apropiere. Rafinăria Ilsky produce în principal produse petroliere pentru export și procesează până la 6,6 milioane de tone metrice de țiței anual, rezultând benzină, motorină și păcură, fiind una dintre facilitățile energetice-cheie din sudul Rusiei, potrivit sursei. Publicația menționează, citând outletul rus independent Astra, că rafinăria ar fi fost atacată de cinci ori în acest an și de cel puțin 17 ori de la începutul invaziei la scară largă; Ucraina ar fi vizat rafinăria și pe 2 iunie. Efecte operaționale: evacuări locale și restricții de zbor Agenția rusă de stat TASS a relatat că autoritățile au început evacuarea rezidenților din zona afectată din Taganrog. Totodată, atacurile cu drone au perturbat traficul aerian în Moscova și Sankt Petersburg: primarul Moscovei, Sergei Sobyanin, a spus că apărarea antiaeriană a început interceptările la scurt timp după ora 22:00 (joi), iar până la 7:48 (vineri) ar fi fost doborâte 16 drone îndreptate spre capitală. Operațiunile pe aeroportul Domodedovo au fost suspendate temporar, iar canale rusești de pe Telegram au raportat restricții similare la aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg. Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a interceptat 376 de drone ucrainene peste noapte în mai multe regiuni, inclusiv Belgorod, Bryansk, Kursk, Rostov, Tver și Moscova, Krasnodar Krai și Crimeea ocupată. Ucraina nu a comentat oficial atacurile raportate până la momentul publicării, potrivit Kyiv Post. [...]
Orașul Oleșkî , aflat sub ocupație rusă, a rămas fără livrări de alimente și medicamente de peste o lună , pe fondul blocadei și al intensificării atacurilor, ceea ce adâncește rapid criza umanitară și ridică din nou problema obligațiilor legale ale unei puteri ocupante, potrivit Kyiv Post . În localitate nu a mai intrat și nu a mai ieșit niciun vehicul din 26 mai, a declarat Tetiana Hasanenko, șefa Administrației Militare a Orașului Oleșkî, citată de publicația ucraineană Vgoru. Conform aceleiași surse, aproximativ 2.000 de oameni au rămas în oraș, iar circa 6.000 de persoane – inclusiv cel puțin 150 de copii – trăiesc în comunitatea ocupată mai largă. Oleșkî se află în regiunea Herson, pe malul stâng al Niprului, la aproximativ 5 km sud-est de orașul Herson, vizavi de poziții ucrainene, într-o zonă de linie a frontului. Orașul este sub ocupație rusă din primele zile ale invaziei la scară largă, începută în februarie 2022. Blocada taie accesul la bunuri de bază și servicii medicale Cu rutele de aprovizionare blocate, locuitorii și-ar fi epuizat majoritatea stocurilor și ar supraviețui prin troc, schimbând între ei ce mai au. La piața locală ar mai exista doar cantități mici de legume și resturi de produse din gospodării, iar alimentele de bază, precum cartofii și ouăle, ar fi devenit rare și foarte scumpe. Criza este agravată de lipsa medicamentelor: singura farmacie, aflată la spital, ar fi rămas fără medicamente esențiale. În plus, electricitatea ar fi fost întreruptă, iar combustibilul pentru generatoare nu ar fi disponibil, ceea ce îngreunează tratarea civililor răniți. Înmormântări blocate și acces financiar aproape imposibil Potrivit Tetianei Hasanenko, situația ar fi complicată și de imposibilitatea de a îngropa o parte dintre cei uciși în atacuri. Ea susține că morga spitalului a fost distrusă de bombardamente, iar corpurile ar fi depozitate într-un subsol. Totodată, autoritățile de ocupație ruse ar interzice înhumarea persoanelor ucise în lovituri cu drone până la efectuarea unor examinări medico-legale într-un alt oraș ocupat – o cerință pe care localnicii o consideră imposibil de îndeplinit în condițiile actuale. În același timp, locuitorii nu își pot accesa conturile bancare, deoarece retragerile de numerar ar presupune părăsirea orașului, lucru descris ca aproape imposibil din cauza bombardamentelor, atacurilor cu drone și minelor terestre, care ar detona frecvent în timpul incendiilor. Oficiali locali au mai spus că trupe ruse ar continua să se adăpostească în locuințe și subsoluri civile, uneori deghizate în haine civile, inclusiv haine de femei, iar reprezentanții administrației de ocupație ar fi dispărut în mare parte din oraș. Ce spune ONU despre obligațiile puterii ocupante Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a reamintit că dreptul internațional umanitar obligă puterea ocupantă să asigure furnizarea de alimente și produse medicale populației civile și să faciliteze ajutorul umanitar atunci când resursele locale sunt insuficiente. Misiunea ONU a declarat că a documentat în 2026 cel puțin 29 de civili uciși și 54 răniți în Oleșkî și în localitatea ocupată învecinată Hola Prîstan, multe dintre cazuri fiind verificate de Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Potrivit misiunii, majoritatea victimelor civile au fost provocate de atacuri cu drone cu rază scurtă, însă nu a putut atribui responsabilitatea pentru loviturile individuale. ONU a mai precizat că Ucraina și Rusia au discutat posibilitatea unei încetări localizate a focului pentru evacuarea civililor, dar nu s-a ajuns la un acord. Oleșkî a fost grav afectat și de inundațiile produse după distrugerea barajului Kahovka , în iunie 2023, iar Ombudsmanul Ucrainei, Dmîtro Lubineț, a descris anterior situația din oraș ca pe o „catastrofă umanitară” generată de ocupație și de ignorarea vieților civile. [...]
Șapte lovituri aeriene rusești asupra Kramatorsk au ucis patru civili și au rănit 13, accentuând riscul operațional pentru un oraș-cheie din Donetsk aflat încă sub controlul Kievului , potrivit Kyiv Post . Atacurile au vizat vineri orașul Kramatorsk și localitatea apropiată Bilenke, iar autoritățile locale au indicat că a fost a doua lovitură asupra orașului în aceeași zi. Kramatorsk este unul dintre cele mai mari orașe din regiunea Donețk rămase sub control ucrainean și este frecvent țintit de atacuri cu rachete și lovituri aeriene. Ce s-a întâmplat și care sunt victimele Loviturile au avut loc între orele 15:01 și 15:20 (ora locală), conform procuraturii regionale din Donețk, și au afectat blocuri de locuințe și case. Bilanțul comunicat: patru morți și 13 răniți. Printre cei uciși se află doi frați adolescenți – o tânără de 18 ani și fratele ei de 14 ani. Cei 13 răniți au vârste cuprinse între 35 și 75 de ani. Cu ce ar fi fost lovite zonele civile Constatările preliminare ale procuraturii indică folosirea unor bombe aeriene ghidate FAB-250, echipate cu kituri de planare UMPK (dispozitive care permit muniției să planeze și să fie ghidată către țintă). Țintele au fost descrise drept zone civile. Ce urmează din punct de vedere juridic Procurorii regionali au anunțat deschiderea unei anchete prealabile în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei, articol care vizează presupuse încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului. Atacul a urmat unei lovituri anterioare în aceeași zi, când oficialii locali raportaseră pagube într-un cartier rezidențial și la locuințe private, cu victime, dar fără decese confirmate; a doua serie de lovituri a ridicat semnificativ bilanțul, potrivit informațiilor citate de publicație. [...]
Donald Trump a demis conducerea Comisiei de Asistență Electorală, iar agenția riscă să rămână blocată operațional cu luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie 2026 , întrucât deciziile sale necesită votul a cel puțin trei comisari, potrivit Antena 3 . Comisia de Asistență Electorală (EAC) este o agenție federală creată în 2002, cu rol în certificarea echipamentelor de vot și în distribuirea a „sute de milioane de dolari” sub formă de ajutor electoral federal. Mișcarea are loc în contextul pregătirilor pentru alegerile de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional EAC este condusă de patru comisari. La începutul anului, doi republicani din conducere au demisionat, conform USA Today. Ceilalți doi membri, numiți de Partidul Democrat, au fost informați joi, prin e-mail, că sunt demiși. Mesajul transmis de la Casa Albă precizează: „În numele președintelui Donald J. Trump, vă scriu pentru a vă informa că mandatul dumneavoastră de comisar al Comisiei de Asistență Electorală încetează cu efect imediat.” Consecința imediată indicată în material este una de funcționare: orice acțiune a EAC necesită aprobarea a trei dintre cei patru oficiali, iar găsirea înlocuitorilor „ar putea dura luni”, ceea ce poate întârzia decizii legate de certificări și de alocarea fondurilor federale pentru alegeri. Contextul conflictului și reacțiile politice Trump s-a aflat „de mai mult timp” în conflict cu EAC, după ce a presat agenția să includă pe formularele de înregistrare a alegătorilor o cerință privind dovada cetățeniei; demersul a fost însă „în mare parte blocat de instanțe”, potrivit informațiilor citate. Democrații au criticat demiterile. Secretarul de stat din Arizona, Adrian Fontes, le-a numit „iresponsabile și periculoase”, cu potențial de a produce haos. Senatorul Mark Warner (Virginia) a cerut o explicație imediată din partea administrației, iar Michael Waldman, director executiv al Centrului Brennan pentru Justiție , a spus că demiterile sunt „deosebit de îngrijorătoare” în contextul acuzațiilor privind tentative de influențare a alegerilor. Casa Albă a justificat decizia prin dreptul președintelui „de a demite persoane care nu sunt pe deplin aliniate” cu misiunea de a asigura securitatea alegerilor și numărarea „fiecărui vot legal”. Ce urmează Potrivit materialului, miza imediată este capacitatea EAC de a lua decizii în perioada premergătoare alegerilor intermediare: fără comisari suficienți pentru a atinge pragul de trei voturi, activitatea agenției poate rămâne blocată până la numirea și instalarea unor înlocuitori, proces care ar putea dura luni. [...]
