Știri
Știri din categoria Apărare
Un F-35 al Forțelor Aeriene SUA a transmis codul internațional de urgență 7700 și și-a schimbat ruta în timpul unui zbor deasupra Golfului Oman și Strâmtorii Hormuz, un episod care ridică semne de întrebare privind continuitatea operațiunilor aeriene americane într-un coridor strategic, în condițiile în care armata SUA nu a oferit deocamdată explicații, potrivit Focus.
Incidentul ar fi implicat un F-35A Lightning II, iar aeronava ar fi început să emită în jurul orei 8:12 (ora locală, conform relatării) codul de transponder 7700, folosit la nivel internațional pentru o „urgență generală” în zbor. Conform datelor de zbor citate, avionul se afla la aproximativ 10.500 de picioare (circa 3.200 de metri) altitudine.
Publicația notează că aeronava, identificată cu indicativul 13-5067, se afla deasupra Emiratelor Arabe Unite când a fost semnalată urgența, informație atribuită de „turkiyetoday” unor surse iraniene. Tot din profilul de zbor ar reieși că jetul s-a abătut rapid de la ruta inițială, ceea ce ar indica o problemă serioasă care a impus decizii rapide în cockpit.
Nu există, însă, o confirmare oficială privind cauza, desfășurarea sau starea aeronavei.
Potrivit unor surse militare anonime citate, avionul ar fi aterizat în siguranță la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, descrisă ca un nod important pentru SUA și adaptată operării avioanelor moderne. „Airlive” este citat cu informația că la această bază există infrastructură specializată pentru mentenanța F-35.
Până la acest moment, Forțele Aeriene ale SUA nu au publicat detalii despre incident, iar „turkiyetoday” menționează că nu există o declarație a armatei americane. Nici informații despre echipaj nu sunt disponibile; materialul indică doar că, „după stadiul actual”, acesta ar fi rămas nevătămat.
Focus plasează episodul pe fondul unor evoluții recente din regiune: în pofida unei încetări a focului, pe 7 și 8 mai 2026 ar fi avut loc atacuri reciproce în Strâmtoarea Hormuz, iar SUA ar fi lovit instalații militare iraniene după atacuri iraniene asupra navelor americane cu rachete, drone și ambarcațiuni rapide.
În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de urmărit dacă armata SUA va comunica rezultatele unei eventuale investigații tehnice și dacă incidentul va avea implicații asupra modului de operare în această zonă sensibilă.
Recomandate
NATO își recalibrează planurile de apărare după reducerea contribuției SUA , iar aliații europeni au reușit „în mare măsură” să acopere golurile apărute, potrivit news.ro . Miza este una operațională: capacități concrete (avioane, drone, nave) care intră în „Modelul de Forțe” al Alianței pentru scenarii de criză și care vor fi discutate la summitul NATO de la Ankara , din 7-8 iulie. Comandantul suprem al NATO (SACEUR), generalul american Alexus Grynkewich , a transmis că, „în doar câteva săptămâni”, europenii au compensat majoritatea lacunelor apărute după ce SUA au redus fondul de capacități militare angajate în cadrul Alianței. Pentru domeniile rămase descoperite, NATO analizează „capacități alternative cu efect echivalent”, a mai spus Grynkewich într-o declarație furnizată agenției Reuters. Ce a redus SUA și unde rămâne principala vulnerabilitate Decizia Washingtonului, comunicată aliaților în luna mai, urmărește să reducă treptat ceea ce Grynkewich a numit o „co-dependență nesănătoasă” față de forțele americane, pe fondul riscului de conflicte simultane în mai multe teatre de operațiuni. Potrivit unei surse NATO citate de Reuters, NATO ar urma să anunțe la summitul de la Ankara că europenii au acoperit „aproape toate” lacunele lăsate de SUA. Totuși, principala lacună rămasă este la bombardiere strategice : SUA ar pune la dispoziție un singur avion în loc de două , conform aceleiași surse. Reduceri punctuale: de la avioane de vânătoare la nave SUA nu au publicat detaliile, însă, conform unor cifre furnizate Reuters de o sursă militară, reducerile includ: Avioane de vânătoare F-15 și F-15E: scădere cu o treime, la 99 ; Drone MQ-4 și MQ-9 Reaper: reducere la jumătate, la 12 ; Avioane de realimentare KC-135 și KC-46: de la 79 la 63 ; Bombardiere strategice: 1 (în loc de 2); Portavioane: 1 (în loc de 2); Avioane de patrulare maritimă: de la 26 la 15 ; Distrugătoare: de la 17 la 9 ; Submarin echipat cu rachete de croazieră: eliminat din angajamente. De ce contează pentru Europa și ce urmează Schimbarea mută presiunea pe europeni să asigure rapid capacități critice pentru planurile de apărare ale NATO, într-un moment în care Alianța este descrisă ca fiind sub „o presiune fără precedent”, pe fondul îngrijorărilor că Washingtonul ar putea pune în aplicare amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump privind retragerea. Următorul test este summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), unde Alianța va discuta ajustările și modul în care sunt acoperite deficiențele rămase, inclusiv în zona bombardierelor strategice. [...]
Marina Olandei testează în Marea Nordului o flotă de nave și drone fără echipaj, cu obiectivul de a reduce presiunea pe personal și de a crește eficiența operațională , potrivit Focus . Exercițiul marchează o schimbare de model: de la sisteme operate „unu la unu” (un operator pentru o dronă sau o ambarcațiune) la controlul mai multor platforme de către o singură persoană. De ce contează: mai multă „putere” cu același număr de oameni Conform relatării din publicația olandeză Reformatorisch Dagblad, citată de Focus, noile sisteme pot fi coordonate astfel încât software-ul să execute misiunea aproape autonom, după ce primește sarcina. Un comandant, al cărui nume de familie nu este menționat din motive de securitate, spune că această abordare permite obținerea unui efect mai mare cu același număr de angajați. „Acum putem controla mai multe sisteme cu un singur operator. Astfel obținem, cu același număr de angajați, un efect mai mare.” Producție rapidă: ambarcațiuni realizate în 264 de ore prin imprimare 3D Un alt element cu impact operațional este viteza de producție. Potrivit aceleiași surse, unele dintre ambarcațiunile autonome au fost realizate în doar 264 de ore folosind un proces de imprimare 3D, iar performanța lor este descrisă ca fiind fiabilă. „Trebuie doar să spunem: «Mergeți acolo», și ele merg singure acolo. Nu este necesar un control separat.” Rolul declarat: reducerea riscului în misiuni periculoase, nu înlocuirea militarilor Sistemele fără echipaj nu sunt prezentate ca un substitut pentru marinari, ci ca un sprijin, în special în situații în care misiunile pot deveni letale. Portalul Defensie.nl, citat în material, indică faptul că dronele și ambarcațiunile ar putea prelua sarcini în zone cu risc ridicat pentru a proteja vieți. În cadrul testelor au fost folosite mai multe tipuri de drone, atât deasupra apei, cât și sub apă. Ce urmează: exercițiul MUST ar urma să devină anual Marina Olandei ar fi organizat prima ediție a exercițiului MUST (Maritime Uncrewed Sea Trials), iar planul este ca acesta să aibă loc anual, potrivit informațiilor prezentate în material. În context, Focus include și date orientative despre forțele armate olandeze: aproximativ 42.000–45.000 de militari activi, circa 8.500 de rezerviști și aproximativ 25.000–27.000 de angajați civili (în total, în jur de 80.000 de persoane, incluzând personalul civil). [...]
Europa riscă un gol de securitate dacă retragerea SUA se accelerează , iar miza imediată pentru NATO este să evite „breșe periculoase” până când statele europene își pot construi capabilități proprii, potrivit Adevărul . Tema va domina discuțiile liderilor alianței, în condițiile în care Washingtonul își reduce rolul militar pe continent, iar Rusia își intensifică activitățile de recunoaștere și presiune în proximitatea infrastructurii militare occidentale. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , spune că procesul „se întâmplă deja” și cere o „tranziție ordonată”, argumentând că inclusiv SUA ar trebui să evite o retragere dezordonată care ar lăsa vulnerabilități pe care Europa nu le poate acoperi rapid. Deși bugetele de apărare cresc, guvernele europene admit că înlocuirea unor active-cheie furnizate de americani nu se poate face pe termen scurt. Simulări de criză: viteza deciziei politice, punctul slab O simulare publică privind un atac rusesc asupra Lituaniei a testat reacția Germaniei într-un scenariu în care sprijinul american este incert. Exercițiul, realizat de publicația germană WELT împreună cu Centrul German de Wargaming de la Universitatea „Helmut Schmidt” a Forțelor Armate Germane, a indicat că, la final, Rusia își atinsese obiectivul militar imediat, în timp ce Berlinul a rămas concentrat mai ales pe gestionarea crizei, nu pe schimbarea cursului ei. Concluzia implicită: provocarea majoră ține de rapiditatea și natura deciziilor politice. „Variabila americană”: semnale de retragere și tensiuni în alianță În scenariul simulării, o administrație americană hotărâtă să evite un nou război în Europa refuză inițial să discute activarea clauzei de apărare colectivă după intrarea trupelor ruse în Lituania. În paralel, articolul notează evoluții recente: revizuirea posturii militare a SUA în Europa, intenția de a retrage anumite capabilități din modelul de forțe al NATO și încetarea desfășurării rotaționale a peste 1.000 de soldați americani în Lituania, fără o înlocuire imediată. În acest context, Alexander Gabuev (Carnegie Russia Eurasia Center), care a jucat rolul președintelui rus în simulare, spune că incertitudinea privind rolul viitor al SUA în securitatea europeană a devenit „mult mai pronunțată”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a reacționat public, afirmând că alianța este „bine pregătită” să răspundă oricărui atac asupra unui stat membru. Propunerea „europenizării NATO” și critica lipsei de planificare Generalul britanic Sir Richard Shirreff, fost adjunct al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (DSACEUR), susține că SUA nu mai sunt un pilon de încredere pentru apărarea Europei și cere începerea unui proces de reconstrucție care să reducă dependența de sprijinul american. El propune o tranziție controlată, cu menținerea legăturilor strânse cu SUA, dar cu un plan de retragere treptată a forțelor americane, pentru a câștiga timp în dezvoltarea capabilităților europene. Shirreff indică drept „resurse esențiale” greu de înlocuit rapid: informațiile prin satelit, apărarea aeriană, logistica strategică și sistemele de comandă. În același timp, el critică diferența dintre recunoașterea problemei și acțiunea concretă, afirmând tranșant că guvernele europene „cu siguranță nu planifică nimic”, deși ar trebui, și pune sub semnul întrebării promisiunile de creștere a bugetelor până în 2035 în lipsa „cifrelor, bugetelor reale și planului concret”. Rusia și „flota fantomă”: recunoaștere cu drone și presiune maritimă Pe fundalul acestor discuții, un raport al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS) avertizează că Moscova a folosit nave din așa-numita „flotă fantomă” pentru a lansa sute de drone deasupra Marii Britanii și a Europei, într-o campanie de 18 luni care a vizat aeroporturi, baze militare și situri nucleare din 12 state NATO și Irlanda. Printre ținte sunt menționate baze din Anglia (RAF Fairford, Feltwell, Lakenheath și Mildenhall), iar raportul sugerează că ar fi putut fi utilizate drone de recunoaștere precum Orlan-10 sau Merlin-VR. Documentul descrie miza acestor zboruri: cartografierea și testarea apărării aeriene occidentale, dar și semănarea de „panică, confuzie și dezbinare” în rândul aliaților. În logica doctrinei ruse, astfel de incursiuni ar funcționa ca „recunoaștere prin luptă”, pentru identificarea vulnerabilităților înaintea unui conflict de mare intensitate. Raportul este plasat și în contextul sechestrării unor nave asociate „flotei fantomă” în Europa, urmată de amenințări din partea Moscovei, inclusiv sugestii că tancurile petroliere ar putea fi dotate cu încărcături explozive pentru a descuraja capturarea lor. [...]
MApN cere un canal tehnic permanent cu Ucraina după incidentul cu drone navale din 5 iunie din Portul Constanța , pentru a primi alerte mai rapide și a reduce riscurile operaționale în zona portuară și pe rutele comerciale din Marea Neagră, potrivit Euronews . Ministerul Apărării Naționale anunță că Ucraina a confirmat pierderea comunicațiilor cu patru drone navale (USV – vehicule de suprafață fără echipaj) Sargan-3000 în după-amiaza zilei de 4 iunie, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 km de țărmul românesc. Din acel moment, forțele ucrainene nu ar mai fi avut control asupra traiectoriilor și nu ar fi reușit reluarea comunicării, iar cauza probabilă invocată este „războiul electronic”. Ce s-a schimbat după incident: proceduri și cerințe noi către Ucraina În urma exploziei din Portul Constanța, MApN spune că a solicitat părții ucrainene: deschiderea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale Ucrainene și Forțele Navale Române; stabilirea unor proceduri operative de informare reciprocă, „în timp util”, privind riscurile din Marea Neagră; programarea dronelor navale lansate în Marea Neagră să se autodetoneze într-o zonă sigură , în afara zonelor de interes ale României, dacă ajung acolo „din orice motiv”. Autoritățile ucrainene ar fi descris incidentul drept unul izolat, pe fondul acțiunilor de război electronic ale Federației Ruse. Când a fost informată România și ce a urmat în port Potrivit cronologiei prezentate de MApN, Forțele Navale ale Ucrainei au informat Forțele Navale Române în dimineața de 5 iunie, la ora 9.54, despre pericolul reprezentat de drone în cazul autodetonării și au transmis intervalul programat pentru autodetonare. MApN afirmă că, din cauza pierderii comunicațiilor, Ucraina nu a mai putut anula comanda de autodetonare. În aceeași zi, la ora 06.20, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române semnalase prezența unui obiect plutitor în apropierea Danei 78, iar structurile românești au alertat instituțiile relevante și echipele EOD (neutralizare muniții). La ora 10.27 s-a produs explozia la Dana 78, fără victime, iar ulterior au fost raportate încă trei explozii în afara portului și în larg. La ora 14.35, operațiunile au fost sistate, cele patru drone fiind confirmate distruse. Context: schimb de întrebări și discuții la nivel ministerial MApN precizează că Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la 14 întrebări adresate de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , legate de incident. Miruță a declarat la Euronews România că a discutat cu oficialii ucraineni despre raportul privind drona care a explodat în port, la începutul lunii iunie. [...]
Rusia își extinde recrutarea pentru apărarea antidrone a Moscovei , inclusiv prin anunțuri pe platforme civile de joburi, într-un semnal că presiunea operațională a atacurilor ucrainene împinge autoritățile să caute rapid personal, chiar și fără experiență, potrivit HotNews . Cel mai mare site de locuri de muncă din Rusia, HeadHunter , caută operatori de drone pentru „protecția spațiului aerian deasupra Moscovei”, fără condiția unei experiențe anterioare, relatează Reuters, citată de HotNews. Anunțul vizează o unitate de voluntari numită „ Forța de rezervă de luptă a armatei ”, cu misiunea de „a asigura securitatea capitalei folosind soluții tehnice moderne și sisteme de supraveghere”. Ce presupune rolul și ce cerințe sunt menționate Descrierea postului include activități precum pregătirea și operarea dronelor înainte de zbor, misiuni de recunoaștere și „realizarea zborurilor pentru colectarea de seturi de date, ziua și noaptea”. Anunțul mai susține că angajații vor lucra cu „echipamente de înaltă tehnologie concepute pentru a proteja mediul urban”. Cerințele sunt prezentate ca fiind minime: „competențe tehnice de bază” și dorința de a progresa în domeniu. Salariul oferit și contextul de securitate Salariul pornește de la 150.000 de ruble (1.950 de dolari, aprox. 8.900 lei) pe lună, sub media din Moscova, care depășește 200.000 de ruble, potrivit aceleiași surse. Reuters notează că nu a putut stabili când a fost publicat inițial anunțul, dar acesta a fost actualizat la 1 iulie. În iunie, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra Moscovei, inclusiv două atacuri în trei zile asupra unei mari rafinării de petrol aflate în interiorul șoselei de centură a orașului (context detaliat de HotNews aici ). Kremlinul a declarat că autoritățile iau măsuri pentru consolidarea apărării împotriva acestor atacuri. Separat, în această săptămână, Rusia a lansat „cel mai sângeros atac din acest an” asupra Kievului, cu cel puțin 30 de morți și aproximativ 100 de răniți, potrivit HotNews ( detalii ). [...]
NATO pregătește un angajament financiar major pentru Ucraina, cu 70 de miliarde de euro în 2026 , într-o declarație ce urmează să fie validată la summitul de la Ankara , potrivit HotNews . Documentul, aprobat deja de ambasadorii celor 32 de state membre și analizat de Reuters, leagă explicit sprijinul militar de reafirmarea apărării colective prin Articolul 5, într-un moment în care Donald Trump a pus public sub semnul întrebării relația SUA cu Alianța. Summitul NATO are loc pe 7 și 8 iulie, la Ankara, iar textul declarației mai are nevoie de aprobarea finală a liderilor. În forma actuală, documentul reia formula centrală a Tratatului de la Washington: „un atac asupra unuia dintre noi este un atac asupra tuturor”. 70 de miliarde de euro pentru 2026 și „niveluri cel puțin echivalente” în 2027 Potrivit declarației, statele NATO ar urma să se angajeze la: 70 de miliarde de euro sub formă de asistență militară pentru Ucraina în 2026 ; „niveluri cel puțin echivalente” de sprijin militar în 2027 . Miza operațională este dublă: asigurarea continuității livrărilor și planificarea pe termen mai lung a sprijinului, într-un cadru politic comun, nu doar prin inițiative bilaterale. Articolul 5 și semnalul către piețe: SUA rămâne, deocamdată, în linia NATO Textul a fost aprobat de ambasadorii tuturor celor 32 de membri, inclusiv SUA, ceea ce sugerează — cel puțin în acest moment — o disponibilitate a președintelui american de a tempera mesajele anterioare despre o posibilă ieșire din alianță. Contextul rămâne însă tensionat: Trump a criticat frecvent aliații pentru nivelul cheltuielilor de apărare și pentru dependența de protecția americană. Joi, înainte de adoptarea textului la nivel de ambasadori, el a numit „ridicolă” relația „unilaterală” a SUA cu NATO, într-un mesaj pe Truth Social, susținând că relația nu este „reciprocă”. Cheltuieli de apărare și presiunea pentru 5% din PIB până în 2035 Declarația menționează și că membrii europeni ai NATO și Canada își respectă angajamentul asumat la summitul de anul trecut de la Haga privind creșterea cheltuielilor pentru apărare. În paralel, sub presiunea lui Trump, cele 32 de state au convenit anul trecut să aloce până în 2035 cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate. În document, Rusia este descrisă drept „o amenințare pe termen lung” la adresa securității și stabilității euro-atlantice. Iran și Strâmtoarea Ormuz, introduse explicit în declarație Textul include și o formulare potrivit căreia aliații „reiterează faptul că Iranul nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară” și cer Teheranului să respecte libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz — o prevedere prezentată în material ca fiind pe placul lui Donald Trump. Ce urmează Documentul este deja agreat la nivel de ambasadori, dar decizia finală aparține liderilor la summitul din 7–8 iulie. Validarea angajamentului financiar pentru Ucraina și limbajul despre Articolul 5 vor fi urmărite îndeaproape, în special pe fondul semnalelor contradictorii venite dinspre Washington privind rolul SUA în arhitectura de securitate europeană. [...]
