Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a spus că Iranul a permis trecerea a 10 petroliere prin Strâmtoarea Hormuz, prezentând gestul drept un semn de bunăvoință în contextul negocierilor, potrivit Reuters. Declarațiile au fost făcute joi, 26 martie, în timpul unei ședințe de Cabinet la Casa Albă.
Trump a detaliat ce numise anterior un „cadou” din partea Iranului, afirmând că inițial ar fi fost vorba despre opt nave, dar că, în final, au tranzitat 10. El a mai spus că petrolierele ar fi fost sub pavilion pakistanez, fără să ofere alte elemente verificabile despre nave sau despre condițiile tranzitului.
„Au spus, ca să vă arătăm că suntem reali și solizi și că suntem acolo, o să vă lăsăm să aveți opt bărci de petrol, opt bărci, opt bărci mari de petrol. Cred că au avut dreptate și că erau reali și cred că erau sub pavilion pakistanez... Până la urmă au fost 10 bărci.”
Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de detalii suplimentare despre vase, notează Reuters. În lipsa acestor precizări, nu este clar ce rute au urmat navele, cine le opera sau ce înțelegeri ar fi stat la baza tranzitului.
Comentariile vin în timp ce Trump pune presiune pe Iran să accepte un acord care, potrivit relatării, ar viza deblocarea acestui punct maritim strategic și oprirea programului nuclear iranian. Marți, președintele SUA stârnise nedumerire în rândul unor observatori când vorbise despre o concesie „scumpă”, legată de energie, fără să explice la ce se referă.
Recomandate
Donald Trump afirmă că a refuzat o „ofertă” de la Teheran de a deveni lider suprem al Iranului, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la dineul anual al Comitetului Național Republican al Congresului, într-un eveniment de strângere de fonduri organizat la Washington. Trump a spus că ideea ar fi fost lansată „în mod informal” de conducerea de la Teheran după ce o campanie militară americano-israeliană l-ar fi ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. El a susținut că a respins propunerea, prezentând-o ca pe o discuție venită din partea iraniană în contextul schimbărilor de putere de la vârful regimului. „Nu a existat niciodată un șef de stat care să-și dorească mai puțin această funcție decât cea de șef al Iranului. Ascultăm cu atenție unele dintre lucrurile pe care le spun. Ei spun: «Nu o vrem(n.r. funcția de lider suprem al Iranului), am dori să te numim următorul lider suprem». Nu, mulțumesc. Nu vreau asta”, a declarat Trump. În același material, Digi24 notează că Iranul l-a numit pe Mojtaba Khamenei lider suprem după asasinarea tatălui său. Trump a mai afirmat că oficialii iranieni ar negocia cu Washingtonul pentru a opri războiul, dar ar evita să recunoască public acest lucru de teama unei revolte interne și a riscurilor de securitate. Casa Albă ar fi insistat că negocierile de pace sunt în curs, deși Teheranul ar fi respins public propunerile SUA și ar fi formulat condiții proprii pentru încetarea conflictului, cu efecte asupra Orientului Mijlociu și piețelor globale. Condițiile ar include garanții că SUA și Israelul nu reiau atacurile, despăgubiri pentru daunele de război și recunoașterea autorității Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, potrivit postului de televiziune de stat Press TV, citat de Digi24. [...]
Casa Albă avertizează că Trump va „dezlănțui iadul” dacă negocierile cu Iranul eșuează , potrivit News.ro , care citează AFP. Mesajul vine pe fondul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran și după ce Teheranul a respins un plan american de pace în 15 puncte, despre care Washingtonul spune că nu a fost confirmat integral. Într-o conferință de presă de miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că Iranul „a fost învins militar” și a avertizat că vor urma lovituri mai dure dacă Teheranul „refuză să accepte realitatea actuală” sau face din nou un „calcul greșit”. Ea a insistat că președintele Donald Trump „nu blufează” și este pregătit să escaladeze dacă discuțiile nu duc la un rezultat. „Președintele Trump nu blufează și este pregătit să dezlănțuie iadul. Iranul nu trebuie să facă un calcul greșit din nou”, a declarat Karoline Leavitt. Leavitt a refuzat să dezvăluie numele interlocutorilor iranieni cu care ar negocia administrația Trump și a spus că nu poate oferi detalii, invocând caracterul sensibil al discuțiilor. Totodată, a refuzat să comenteze în concret planul de pace în 15 puncte, respins de Iran, și i-a avertizat pe jurnaliști „să nu publice speculații” despre conținutul acestuia sau despre „planuri de la surse anonime”. Casa Albă susține că negocierile sunt în desfășurare și „productive”, în pofida faptului că Iranul ar dezminți existența lor. În același timp, Leavitt a afirmat că forțele americane sunt „foarte aproape să-și atingă obiectivele principale” în operațiunile militare împotriva Iranului și că vor avea loc alte atacuri dacă discuțiile eșuează, în timp ce Washingtonul spune că eforturile diplomatice se intensifică. [...]
Declarațiile recente ale lui Donald Trump vin într-un moment în care conflictul cu Iranul continuă fără perspective clare de oprire, iar mesajul transmis este unul dur: Washingtonul cere Teheranului să trateze „serios” propunerea de acord. Liderul american susține că partea iraniană ar fi deja într-o poziție militară slăbită, dar că evită să recunoască public acest lucru, relatează hotnews.ro. Într-o postare pe platforma Truth Social , Trump a afirmat că negociatorii iranieni „imploră” pentru o înțelegere, însă în același timp susțin oficial că doar analizează oferta. El a avertizat că timpul este limitat și că, dacă situația scapă de sub control, consecințele vor fi ireversibile . Mesajul subliniază diferența majoră dintre discursul public și discuțiile din culise, așa cum sunt prezentate de partea americană. Pe teren, situația rămâne complicată. Conflictul, început la finalul lunii februarie după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, a generat pierderi semnificative și efecte economice vizibile, inclusiv probleme în aprovizionarea globală cu combustibil. În paralel, există discuții indirecte , mediate de Pakistan și susținute de state precum Turcia și Egipt, însă acestea nu sunt recunoscute oficial ca negocieri de către Teheran. Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi , a transmis că poziția actuală a Iranului este de „rezistență” , respingând ideea unor negocieri directe. Oficialul a explicat că schimbul de mesaje prin intermediari nu poate fi considerat dialog real și că nu există intenția de a discuta oprirea conflictului în acest moment. Diferențele dintre cele două tabere sunt semnificative și la nivel de cerințe. Propunerea americană, descrisă ca având 15 puncte, ar include: renunțarea la programul nuclear al Iranului limitarea capacităților de rachete cedarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz De cealaltă parte, Iranul cere garanții împotriva unor viitoare atacuri, compensații pentru pierderile suferite și menținerea controlului asupra aceleiași zone strategice. În acest context, chiar și o eventuală deschidere către dialog ar presupune negocieri dificile, având în vedere pozițiile opuse și escaladarea continuă a conflictului. [...]
Armata SUA susține că a lovit peste 10.000 de ținte în Iran , în contextul escaladării războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) afirmă, de asemenea, că a distrus două treimi din capacitățile de producție militară ale regimului iranian, iar șeful CENTCOM a transmis mesajul „Nu ne oprim aici”. Evoluțiile vin după ce președintele american Donald Trump a transmis Teheranului un plan de pace în 15 puncte, însă Iranul nu a oferit un răspuns oficial. În același timp, declarațiile oficialilor iranieni sunt prezentate ca fiind contradictorii: seara, ministrul de Externe de la Teheran a respins ideea negocierilor cu SUA, în timp ce la Casa Albă purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că Trump poartă „discuții productive” cu Iranul, dar este pregătit să „dezlănțuie iadul” dacă nu se ajunge la un acord. Pe frontul din Liban, Hezbollah a respins miercuri orice negociere „sub foc” cu Israelul, relatează AFP, preluată de News.ro, conform informațiilor publicate de Digi24. Liderul grupării, Naim Qassem, a spus că o astfel de negociere ar însemna „capitulare”, în timp ce guvernul libanez face apel la discuții cu Israelul. Hezbollah a mai susținut că a lansat miercuri peste 80 de atacuri împotriva pozițiilor armatei israeliene și a localităților din Israel, cel mai mare număr într-o singură zi de la începutul războiului cu Israelul. Gruparea și-a asumat și atacuri asupra unor localități din nordul Israelului, inclusiv Kiryat Shmona, despre care autoritățile israeliene au spus că nu au produs victime. În paralel, bilanțul citat în material indică efecte umanitare majore: atacurile israeliene ar fi ucis 1.094 de persoane, dintre care 121 de copii, ar fi rănit peste 3.000 de persoane și ar fi provocat strămutarea a peste un milion de persoane începând cu 2 martie, potrivit unui nou bilanț publicat miercuri de Ministerul Sănătății. Principalele elemente noi din relatarea Digi24 pentru „ziua 27” a conflictului includ: planul de pace în 15 puncte transmis de Donald Trump Iranului și lipsa unui răspuns oficial de la Teheran; poziții publice divergente privind negocierile SUA–Iran (ministrul iranian de Externe versus declarațiile Casei Albe); afirmațiile CENTCOM privind peste 10.000 de ținte lovite în Iran și distrugerea a două treimi din capacitățile de producție militară; refuzul Hezbollah de a negocia „sub foc” și intensificarea atacurilor revendicate împotriva Israelului; actualizarea bilanțului victimelor și al strămutărilor, pe fondul continuării atacurilor. [...]
Iran susține că a lovit un avion american F-18, dar SUA resping categoric informația potrivit The Times of India , într-un nou episod tensionat al conflictului din Orientul Mijlociu, marcat de declarații contradictorii și imagini neverificate. Presa afiliată Teheranului, inclusiv Press TV, a difuzat un videoclip care ar arăta doborârea aeronavei de către forțele Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), susținând că jetul ar fi fost lovit de sistemele de apărare aeriană și s-ar fi prăbușit. Totuși, reacția Washingtonului a fost rapidă și fermă. Potrivit Anadolu , Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins afirmațiile Iranului, calificându-le drept „false”, fără a oferi detalii suplimentare despre operațiuni sau eventuale incidente în zonă. Contextul escaladării Incidentul vine într-un moment critic al conflictului, după ce Iranul a respins o propunere americană de încetare a focului și a transmis că va continua atacurile „în propriile condiții”. Oficialii iranieni au stabilit mai multe cerințe, inclusiv ridicarea sancțiunilor și garanții de securitate, sugerând că negocierile sunt departe de un rezultat concret. De asemenea, nu este prima afirmație de acest tip din partea Teheranului în ultimele zile: Iranul a susținut anterior că a lovit un avion F-15 în apropiere de Strâmtoarea Hormuz Alte declarații au vizat presupuse atacuri asupra unor aeronave israeliene În majoritatea cazurilor, informațiile nu au fost confirmate independent Ce ridică semne de întrebare Situația evidențiază o problemă majoră în actualul conflict: lipsa confirmării independente și utilizarea intensă a materialelor video cu autenticitate incertă . Clipul difuzat de presa iraniană nu a fost verificat de surse externe, iar reacția rapidă a SUA sugerează o dispută informațională, nu doar militară. În lipsa unor dovezi clare, cazul rămâne deschis interpretărilor, dar reflectă intensificarea războiului narativ dintre părți, pe lângă cel din teren. [...]
Apelurile lui Donald Trump către Iran i-au derutat pe aliați , potrivit POLITICO , pe fondul presiunilor puse de președintele SUA asupra partenerilor europeni pentru a se implica în securizarea Strâmtorii Hormuz, un coridor maritim esențial pentru transporturile globale de energie. Publicația notează că Trump a cerut explicit sprijin european pentru protejarea rutei, însă „cei mai mulți” parteneri au refuzat. În acest context, mesajele venite de la Washington au fost percepute în capitalele aliate drept greu de urmărit și inconsistent formulate, ceea ce a complicat coordonarea politică într-un moment sensibil. Între timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să transmită că aliații vor găsi o „cale de urmat” privind Strâmtoarea Hormuz, consemnează, de asemenea, POLITICO . El a vorbit despre discuții purtate „colectiv” între statele membre cu privire la cea mai bună modalitate de a contribui la redeschiderea coridorului maritim. Criza pune la încercare strategia lui Rutte de a gestiona relația cu Trump, în condițiile în care nu există consens între aliați, iar rolul NATO în Orientul Mijlociu este limitat. În lipsa unei poziții comune și cu reticențe europene față de o implicare directă, rămâne neclar ce formă ar putea lua un eventual efort coordonat și cât de rapid ar putea fi agreat. [...]
