Știri
Știri din categoria Externe
Iran susține că a lovit un avion american F-18, dar SUA resping categoric informația potrivit The Times of India, într-un nou episod tensionat al conflictului din Orientul Mijlociu, marcat de declarații contradictorii și imagini neverificate. Presa afiliată Teheranului, inclusiv Press TV, a difuzat un videoclip care ar arăta doborârea aeronavei de către forțele Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), susținând că jetul ar fi fost lovit de sistemele de apărare aeriană și s-ar fi prăbușit.
Totuși, reacția Washingtonului a fost rapidă și fermă. Potrivit Anadolu, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins afirmațiile Iranului, calificându-le drept „false”, fără a oferi detalii suplimentare despre operațiuni sau eventuale incidente în zonă.
Incidentul vine într-un moment critic al conflictului, după ce Iranul a respins o propunere americană de încetare a focului și a transmis că va continua atacurile „în propriile condiții”. Oficialii iranieni au stabilit mai multe cerințe, inclusiv ridicarea sancțiunilor și garanții de securitate, sugerând că negocierile sunt departe de un rezultat concret.
De asemenea, nu este prima afirmație de acest tip din partea Teheranului în ultimele zile:
Situația evidențiază o problemă majoră în actualul conflict: lipsa confirmării independente și utilizarea intensă a materialelor video cu autenticitate incertă. Clipul difuzat de presa iraniană nu a fost verificat de surse externe, iar reacția rapidă a SUA sugerează o dispută informațională, nu doar militară.
În lipsa unor dovezi clare, cazul rămâne deschis interpretărilor, dar reflectă intensificarea războiului narativ dintre părți, pe lângă cel din teren.
Recomandate
Iran cere ca Libanul să fie inclus în orice armistițiu , potrivit Reuters , care citează șase surse regionale familiarizate cu poziția Teheranului. Mesajul transmis intermediarilor este că un acord de încetare a focului cu Statele Unite și Israel ar trebui să lege oprirea războiului de încetarea ofensivei Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Reuters relatează că Iranul ar fi comunicat mediatorilor încă de la mijlocul lunii martie că urmărește un aranjament care să oprească și atacurile Israelului asupra Hezbollah. Un oficial iranian de rang înalt a declarat miercuri agenției că Teheranul încă analizează o propunere americană de a pune capăt războiului regional, aflat în desfășurare de aproape o lună, fără a o respinge explicit până acum. Press TV, televiziune de stat iraniană, a citat miercuri un oficial iranian care a spus că Teheranul vrea ca orice înțelegere cu Statele Unite să asigure încetarea războiului atât împotriva Iranului, cât și împotriva altor „grupuri de rezistență” din regiune, notează Reuters. Contextul escaladării este legat de intrarea Hezbollah în conflict pe 2 martie, „în solidaritate cu Teheranul”, ceea ce a declanșat o campanie aeriană și terestră israeliană în Liban. Hezbollah a fost fondat de Gardienii Revoluției iranieni în 1982 și este considerat, pe scară largă, vârful de lance al alianței regionale de actori înarmați susținuți de Iran. Sursele citate de Reuters indică mai multe elemente care conturează miza negocierilor și pozițiile părților: Iranul condiționează un armistițiu mai larg de oprirea atacurilor Israelului asupra Hezbollah în Liban. Un oficial din administrația Trump a spus că încetarea „activităților prin intermediari” ale Iranului și dezarmarea Hezbollah sunt „cruciale” pentru stabilitate. Ministerul de Externe al Israelului a afirmat că Israelul nu negociază cu „regimul terorist iranian”. O sursă familiarizată cu strategia militară a Israelului a spus că loviturile asupra Hezbollah ar putea continua și după încheierea războiului aerian cu Iranul, cele două fronturi fiind prezentate ca neconectate. „Iranul prioritizează Libanul - nu va accepta încălcări israeliene în Liban ca ceea ce s-a întâmplat după armistițiul din 2024”, a spus una dintre sursele regionale, potrivit Reuters, făcând referire la loviturile Israelului asupra Libanului în pofida armistițiului din 2024. Pe plan intern libanez, includerea Hezbollah într-un eventual acord ar reafirma legăturile Teheranului cu gruparea într-un moment de turbulențe politice la Beirut, unde decizia Hezbollah de a intra în război a amplificat tensiunile cu alte facțiuni. Influența Hezbollah ar fi scăzut semnificativ după loviturile din 2024, iar un nou guvern ar fi cerut, fără precedent, dezarmarea grupării și ar fi interzis activitățile sale militare. Reuters mai consemnează că Ministerul de Externe al Libanului l-a declarat marți persona non grata pe ambasadorul numit de Iran, decizie condamnată de Hezbollah și de alte figuri șiite importante, care au cerut ca trimisul să rămână. În paralel, autoritățile libaneze afirmă că loviturile israeliene de după 2 martie au ucis peste 1.000 de persoane în Liban și au strămutat peste un milion. [...]
Rusia ar fi încercat să șantajeze SUA prin legătura cu Iranul , a declarat președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski într-un interviu acordat Reuters la Kiev, pe 25 martie 2026. Potrivit acestuia, Moscova ar fi propus să oprească furnizarea de informații militare către Iran dacă, în schimb, Washingtonul ar întrerupe schimbul de informații cu Ucraina. Zelenski a spus că serviciile militare de informații ale Ucrainei au „dovezi irefutabile” că Rusia continuă să furnizeze informații către Iran, menționând că a văzut datele, fără să ofere detalii suplimentare. El a adăugat că unele drone iraniene folosite pentru a ataca active militare americane și ale aliaților SUA în războiul din Orientul Mijlociu ar fi conținut componente rusești. „Am rapoarte de la serviciile noastre de informații care arată că Rusia face asta și spune: «Nu voi transmite informații către Iran dacă America încetează să transmită informații către Ucraina». Nu este acesta șantaj? Absolut”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean nu a precizat cui i-ar fi fost adresate, potrivit rapoartelor, aceste mesaje. Rusia a negat că ar ajuta Iranul în conflictul de o lună cu Statele Unite și Israel, iar Washingtonul a afirmat, la începutul acestei luni, că a primit direct de la Moscova aceeași negare în discuțiile pe acest subiect, notează Reuters. În paralel, Zelenski a declarat că Ucraina, care se confruntă cu atacuri susținute cu drone Shahed (proiectate în Iran) de la începutul invaziei ruse din 2022, ajută mai multe state din Golf — inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar — să contracareze atacurile cu drone pe teritoriul lor. El a spus că speră ca Ucraina să poată încheia acorduri pe termen lung cu unele dintre aceste țări, pentru finanțarea producției de interceptoare ucrainene de drone sau pentru obținerea de rachete de apărare antiaeriană, de care Kievul are nevoie. [...]
Casa Albă avertizează că Trump va „dezlănțui iadul” dacă negocierile cu Iranul eșuează , potrivit News.ro , care citează AFP. Mesajul vine pe fondul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran și după ce Teheranul a respins un plan american de pace în 15 puncte, despre care Washingtonul spune că nu a fost confirmat integral. Într-o conferință de presă de miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că Iranul „a fost învins militar” și a avertizat că vor urma lovituri mai dure dacă Teheranul „refuză să accepte realitatea actuală” sau face din nou un „calcul greșit”. Ea a insistat că președintele Donald Trump „nu blufează” și este pregătit să escaladeze dacă discuțiile nu duc la un rezultat. „Președintele Trump nu blufează și este pregătit să dezlănțuie iadul. Iranul nu trebuie să facă un calcul greșit din nou”, a declarat Karoline Leavitt. Leavitt a refuzat să dezvăluie numele interlocutorilor iranieni cu care ar negocia administrația Trump și a spus că nu poate oferi detalii, invocând caracterul sensibil al discuțiilor. Totodată, a refuzat să comenteze în concret planul de pace în 15 puncte, respins de Iran, și i-a avertizat pe jurnaliști „să nu publice speculații” despre conținutul acestuia sau despre „planuri de la surse anonime”. Casa Albă susține că negocierile sunt în desfășurare și „productive”, în pofida faptului că Iranul ar dezminți existența lor. În același timp, Leavitt a afirmat că forțele americane sunt „foarte aproape să-și atingă obiectivele principale” în operațiunile militare împotriva Iranului și că vor avea loc alte atacuri dacă discuțiile eșuează, în timp ce Washingtonul spune că eforturile diplomatice se intensifică. [...]
Iranul continuă să lovească în pofida afirmațiilor că i-a fost „decimat” arsenalul , potrivit Știrile ProTV , care citează o analiză Deutsche Welle despre capacitățile militare ale Teheranului și costurile suportate de SUA în conflict. În material se arată că, pe fondul apropierii războiului dintre SUA și Israel cu Iranul de a patra săptămână, rachetele iraniene au continuat să lovească Israelul și statele din Golf, deși Washingtonul și Ierusalimul au susținut că au redus semnificativ stocurile de rachete ale Iranului. Casa Albă a publicat pe 14 martie un mesaj în care afirma că „capacitatea de rachete balistice a Iranului este distrusă funcțional”, însă atacurile au continuat și în zilele următoare. „Capacitatea de lansare a rachetelor a fost degradată, dar nu epuizată. Și acest lucru este semnificativ”, a declarat pentru DW Burcu Ozcelik, analist de securitate în Orientul Mijlociu la Royal United Services Institute (RUSI). Dimensiunea exactă a arsenalului rămâne dificil de evaluat, inclusiv pentru că Iranul nu și-a prezentat public stocurile, iar estimările diferă. Armata israeliană ar fi evaluat stocul la circa 2.500 de rachete înainte de război, în timp ce unii experți independenți au avansat un plafon de până la 6.000. Înaintea conflictului, Iranul avea „cel mai mare și mai diversificat arsenal din Orientul Mijlociu”, potrivit Biroului Directorului de Informații Naționale din SUA, mai notează articolul. În privința tipurilor de rachete, sunt menționate mai multe sisteme balistice și de croazieră, cu raze de acțiune de ordinul miilor de kilometri, iar un exemplu invocat este tentativa de atac asupra bazei militare britanice/americane de pe Diego Garcia, în Oceanul Indian, care ar sugera o rază mai mare decât se credea anterior. În text sunt enumerate, între altele: Sejjil, Ghadr și Khorramshahr (rază de acțiune de aproximativ 2.000 km) Emad (1.700 km) Shahab-3 (1.300 km) Hoveyzeh (1.350 km) Impactul războiului asupra stocurilor de rachete este prezentat ca fiind greu de cuantificat din surse deschise: lansările din ultimele săptămâni și loviturile americano-israeliene asupra infrastructurii militare ar fi redus stocurile, dar amploarea reducerii nu este cunoscută. În același timp, Benjamin Netanyahu a spus săptămâna trecută că această capacitate (rachete și drone) a fost „degradată masiv” în urma atacurilor. Pe componenta de drone, articolul citează un lector de la Universitatea din Portsmouth, Matthew Powell, care indică estimări de ordinul zecilor de mii pentru dronele Shahed înainte de conflict (cu precizarea că acuratețea cifrei este neclară). Tot el subliniază diferența de cost între drone și mijloacele necesare pentru a le doborî, în contextul în care SUA ar cheltui aproximativ 1 miliard de dolari pe zi pentru războiul din Iran, potrivit materialului. În ceea ce privește refacerea stocurilor, Powell afirmă că, în condiții de pace, capacitatea estimată ar fi de circa 10.000 de drone Shahed pe lună, în timp ce rachetele sunt mai dificil de înlocuit, deși Iranul pare să aibă structuri pentru reînarmare. [...]
Apelurile lui Donald Trump către Iran i-au derutat pe aliați , potrivit POLITICO , pe fondul presiunilor puse de președintele SUA asupra partenerilor europeni pentru a se implica în securizarea Strâmtorii Hormuz, un coridor maritim esențial pentru transporturile globale de energie. Publicația notează că Trump a cerut explicit sprijin european pentru protejarea rutei, însă „cei mai mulți” parteneri au refuzat. În acest context, mesajele venite de la Washington au fost percepute în capitalele aliate drept greu de urmărit și inconsistent formulate, ceea ce a complicat coordonarea politică într-un moment sensibil. Între timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să transmită că aliații vor găsi o „cale de urmat” privind Strâmtoarea Hormuz, consemnează, de asemenea, POLITICO . El a vorbit despre discuții purtate „colectiv” între statele membre cu privire la cea mai bună modalitate de a contribui la redeschiderea coridorului maritim. Criza pune la încercare strategia lui Rutte de a gestiona relația cu Trump, în condițiile în care nu există consens între aliați, iar rolul NATO în Orientul Mijlociu este limitat. În lipsa unei poziții comune și cu reticențe europene față de o implicare directă, rămâne neclar ce formă ar putea lua un eventual efort coordonat și cât de rapid ar putea fi agreat. [...]
Teheranul avertizează SUA să nu trimită trupe terestre în Iran , pe fondul informațiilor că Washingtonul își consolidează prezența militară în zona Golfului, scrie AGERPRES , care citează agențiile dpa și AFP. Avertismentul a fost transmis de președintele parlamentului iranian, Mohammed Bagher Ghalibaf, care a spus că autoritățile de la Teheran urmăresc îndeaproape mișcările militare americane din regiune, în special desfășurările de trupe. Ghalibaf, fost general, a cerut SUA să nu testeze determinarea Iranului de a se apăra. „Monitorizăm îndeaproape toate mișcările SUA în regiune, în special desfășurările de trupe. Nu ne puneți la încercare hotărârea de a ne apăra țara”, a scris Mohammed Bagher Ghalibaf . În aceeași intervenție, oficialul iranian l-a menționat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, susținând că soldații americani „vor cădea pradă iluziilor” acestuia, după ce „generalii au distrus” și „soldații nu pot repara”, potrivit relatării. Contextul este legat de informații apărute în mass-media, conform cărora guvernul SUA ar fi ordonat desfășurarea în Orientul Mijlociu a mii de soldați dintr-o divizie aeropurtată. Totodată, au circulat zvonuri privind o posibilă invazie a insulei iraniene Kharg, descrisă ca cel mai important terminal de export pentru petrolul iranian din Golf. Deocamdată, informațiile prezentate în materialul citat nu includ o confirmare oficială din partea Washingtonului privind o operațiune terestră în Iran, însă mesajul Teheranului indică o creștere a tensiunilor într-o zonă critică pentru fluxurile de petrol și pentru riscul de escaladare regională. [...]
