Știri
Știri din categoria Externe
O eventuală redeschidere a Strâmtorii Ormuz ar putea reduce presiunea pe fluxurile de petrol, după ce Iranul a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere care pune pe primul loc deblocarea rutei maritime și încetarea războiului, lăsând negocierile nucleare pentru o etapă ulterioară, potrivit Digi24, care citează Axios.
Propunerea apare pe fondul unui impas diplomatic și al diviziunilor din conducerea iraniană privind concesiile legate de programul nuclear. Ideea Teheranului, conform informațiilor citate de Axios, este să ocolească temporar dosarul nuclear pentru a ajunge mai repede la un acord care să rezolve criza din strâmtoare și „blocada americană”.
Din informațiile prezentate, oferta ar avea o succesiune de pași care mută discuția de la nuclear la navigație și sancțiuni/blocadă:
Casa Albă a primit propunerea, însă nu este clar dacă SUA sunt dispuse să o analizeze, potrivit aceleiași relatări.
Materialul indică faptul că ridicarea blocadei și încheierea războiului ar reduce pârghia de negociere a președintelui Donald Trump în discuțiile ulterioare despre două obiective majore: eliminarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului și suspendarea îmbogățirii.
Trump a sugerat într-un interviu pentru Fox News că vrea să continue blocada navală care afectează exporturile de petrol ale Iranului, în speranța că Teheranul va ceda „în următoarele câteva săptămâni”, conform textului citat.
Se așteaptă ca Trump să țină luni o ședință în „Camera de criză” privind Iranul, împreună cu echipa de vârf pentru securitate națională și politică externă, potrivit a trei oficiali americani citați.
În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a discutat la Muscat cu oficiali din Oman, cu accent pe Strâmtoarea Ormuz, apoi s-a întors la Islamabad pentru o a doua rundă de discuții. Totodată, el urma să se deplaseze la Moscova pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, conform informațiilor din articol.
Washingtonul cere ca Iranul să suspende îmbogățirea uraniului pentru cel puțin un deceniu și să scoată uraniul îmbogățit din țară. În același timp, o sursă citată afirmă că în conducerea iraniană nu există consens privind modul de abordare a cererilor SUA, ceea ce explică, în această etapă, încercarea de a separa discuția despre Ormuz de negocierile nucleare.
Recomandate
Vizita ministrului iranian de Externe în Rusia mută centrul de greutate al negocierilor regionale și poate influența inclusiv riscurile de securitate pe ruta energetică prin Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care discuțiile dintre Teheran și Washington sunt descrise ca fiind în impas, potrivit Digi24 . Abbas Araghchi a sosit luni la Sankt Petersburg și urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin , într-o nouă etapă a unui turneu diplomatic legat de războiul din Orientul Mijlociu, după ce o întâlnire cu emisari americani la Islamabad nu a mai avut loc, notează Le Figaro, citat de Digi24. Mai multe mass-media de stat iraniene au confirmat sosirea și scopul vizitei. „Front comun” Iran–Rusia și mesajul politic al vizitei Ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali, a transmis pe platforma X că Iranul și Rusia prezintă „un front comun” în fața „forțelor hegemonice mondiale”, care s-ar opune țărilor ce aspiră „la o lume lipsită de unilateralism și de dominație occidentală”. Canalul pakistanez și miza Strâmtorii Ormuz În lipsa unei întâlniri directe cu emisarii americani, Araghchi își intensifică contactele, cu accent pe rolul Pakistanului ca mediator cu Washingtonul. În cadrul vizitei la Islamabad, ministrul iranian a discutat cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, și cu premierul Shehbaz Sharif, apoi a mers în Oman, unde s-a întâlnit cu sultanul Haitham ben Tariq. A avut și o discuție telefonică cu omologul turc, Hakan Fidan, înainte de a reveni în Pakistan și de a pleca spre Rusia. Potrivit agenției iraniene Fars, Teheranul a transmis prin Pakistan „mesaje scrise” către Washington privind „liniile roșii” legate de programul nuclear și de Strâmtoarea Ormuz. În același context, Axios a relatat — citând un oficial american și două surse — că Iranul, prin mediatori pakistanezi, ar fi prezentat Statelor Unite o nouă propunere care ar viza redeschiderea Strâmtorii Ormuz și încetarea războiului, urmând ca negocierile nucleare să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Publicația mai susține că negocierile sunt în impas și că la Teheran există diviziuni privind concesiile nucleare. Tot Axios, citat de Digi24, scrie că președintele Donald Trump ar urma să țină luni o ședință în „Camera de criză” pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă. Ce urmează Întrevederea Araghchi–Putin este prezentată ca parte a unui efort diplomatic accelerat, după lipsa de progres în contactele indirecte cu Washingtonul. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar al unor negocieri directe SUA–Iran și nici detalii despre eventuale rezultate așteptate de la discuțiile din Rusia. [...]
Iran a transmis SUA, prin mediatori pakistanezi, o propunere de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, dar condiția-cheie este ridicarea blocadei americane , potrivit The Jerusalem Post , care citează Axios, un oficial american și două surse familiarizate cu discuțiile. Miza imediată este reluarea navigației pe una dintre cele mai sensibile rute energetice globale, în timp ce negocierile nucleare ar urma să fie amânate pentru o etapă ulterioară. Propunerea iraniană ar presupune ca SUA să ridice blocada asupra „activelor iraniene” care traversează Strâmtoarea Hormuz. În material se arată că această blocadă este prezentată drept principalul instrument de presiune al Washingtonului asupra Teheranului în perspectiva unui acord nuclear. Președintele american Donald Trump a indicat duminică faptul că intenționează să mențină blocada până la încheierea unui „acord complet” cu regimul iranian. Într-o declarație pentru Fox News, Trump a susținut că Iranul ar fi sub presiune, invocând riscuri tehnice și economice asociate opririi fluxurilor de petrol. Tot duminică, Trump era așteptat să aibă o reuniune în Situation Room pe tema Iranului, împreună cu echipa sa de securitate națională și politică externă, pentru a evalua opțiunile de acțiune în perioada următoare, potrivit aceleiași relatări. Discuții regionale: Oman și Pakistan, în prim-plan În paralel, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a plecat din Oman după „discuții bilaterale”, mulțumind autorităților de la Muscat și indicând că pe agendă s-au aflat și „modalități de a asigura tranzitul în siguranță”, în beneficiul statelor vecine și al economiei globale. Araghchi a transmis mesajul pe platforma X, după vizită. Potrivit articolului, Araghchi a plecat apoi spre Moscova, într-o serie de consultări cu aliați regionali, pe fondul discuțiilor cu SUA. Înainte de Oman, el s-a întâlnit cu oficiali pakistanezi la Islamabad, Pakistanul fiind menționat ca intermediar în transmiterea propunerii către Washington. [...]
Decizia SUA de a nu mai trimite delegații la negocierile cu Iranul riscă să blocheze canalul diplomatic și să crească incertitudinea regională , după ce președintele american Donald Trump a spus că Washingtonul nu va mai expedia emisari pentru discuții, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat Fox News, Trump a afirmat că Iranul poate iniția contactul dacă dorește dialog, dar SUA nu vor mai trimite oameni „să călătorească 18 ore pentru o întâlnire”. Totodată, președintele american a reiterat că nu va permite Iranului să obțină arma nucleară. Ce se schimbă în formatul negocierilor Mesajul transmis de Trump indică o schimbare de abordare: Washingtonul condiționează continuarea discuțiilor de inițiativa Teheranului, renunțând la deplasările delegațiilor americane pentru întâlniri. Trump a menționat și Pakistanul, față de care și-a exprimat „respectul”, după ce Islamabadul a găzduit cea mai recentă rundă de negocieri americano-iraniene. Context: deplasări anulate și rolul mediatorilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a revenit duminică în Pakistan după o scurtă vizită în Oman, țară care a jucat, de asemenea, un rol de mediator între Teheran și Washington. În același timp, emisarii americani Jared Kushner (ginerele lui Trump) și Steve Witkoff își anulaseră deja călătoria la Islamabad, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. [...]
Iranul își coordonează poziția cu Rusia pe dosarul armistițiului și al negocierilor din Orientul Mijlociu , printr-o întâlnire programată luni, la Moscova, între ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi și președintele rus Vladimir Putin , potrivit News . Araghchi urmează să îi prezinte lui Putin un „bilanț” al negocierilor de pace aflate în curs în Orientul Mijlociu, conform ambasadorului iranian la Moscova, citat de agenția iraniană Isna, într-o relatare preluată de AFP. Vizita la Moscova are loc în cadrul unui turneu pe care șeful diplomației iraniene l-a început vineri la Islamabad. În Rusia, el ar urma să discute cu „oficiali ruși” despre „situația cea mai recentă a negocierilor, a armistițiului și evoluțiile cu legătură cu acestea” și să prezinte un raport privind aceste negocieri, potrivit aceleiași surse. Întâlnirea indică o etapă de consultare la nivel înalt între Teheran și Moscova pe un dosar regional sensibil, în condițiile în care, din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate concluzii anticipate sau decizii concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
Escaladarea din Orientul Mijlociu începe să apese direct pe economia Germaniei , iar Berlinul avertizează că războiul cu Iranul „ne costă foarte mulți bani”, în condițiile în care riscurile asupra fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz rămân ridicate. Declarațiile îi aparțin cancelarului Friedrich Merz și sunt relatate de G4Media , care citează dpa via Agerpres. Merz a spus, în timpul unei vizite la o instituție de învățământ din Marsberg (regiunea Sauerland, nord-vestul Germaniei), că războiul „împotriva Iranului” are „un efect direct asupra rezultatelor noastre economice”. În același context, cancelarul a apreciat că Statele Unite sunt „umilite” de Iran și că conflictul nu se va încheia probabil curând. De ce contează: costuri economice și risc pe lanțul energetic În evaluarea șefului guvernului de la Berlin, dificultatea majoră este lipsa unei strategii de ieșire din conflict, cu referiri la precedente precum Afganistan și Irak. Merz a susținut că SUA ar fi intrat „fără nicio strategie”, ceea ce ar face mai greu de închis ostilitățile, mai ales în condițiile în care iranienii „negociază foarte abil – sau pur și simplu nu negociază”. Miza operațională: Strâmtoarea Ormuz și oferta Germaniei Berlinul își menține oferta de a desfășura nave de deminare pentru a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală pentru tranzitul petrolului. Merz a precizat însă că o condiție prealabilă este încetarea luptelor. În lipsa unei detensionări, mesajul cancelarului indică faptul că Germania se pregătește pentru un conflict prelungit, cu efecte economice negative și cu presiune suplimentară pe securitatea energetică europeană. [...]
China își temperează retorica externă, dar își păstrează pârghiile de presiune , într-o repoziționare calculată înaintea unui summit amânat între Xi Jinping și Donald Trump, potrivit Focus . Miza, în lectura publicației, este una de putere: Beijingul încearcă să pară „ancoră de stabilitate” într-o ordine internațională mai volatilă, fără să facă concesii de fond. Schimbarea de ton vine pe fondul pregătirilor pentru un summit SUA–China, mutat la mijlocul lunii mai, pe care Trump l-ar fi dorit insistent, în ideea unui „big deal” ușor de vândut politic în plan intern. În același timp, Beijingul „nu are motive să se grăbească”, iar această asimetrie de urgență îi oferă Chinei spațiu de manevră. De la „diplomația lupilor războinici” la „moderație controlată” Focus descrie drept „încheiată, cel puțin temporar” faza așa-numitei „diplomații a lupilor războinici” – stilul agresiv și adesea amenințător asociat unor diplomați chinezi, vizibil mai ales în social media și în apariții internaționale. Publicația amintește exemple precum insinuarea că armata americană ar fi adus coronavirusul la Wuhan sau afirmații potrivit cărora democrațiile occidentale ar fi „falimentare moral”. Noua linie este prezentată ca o „strategie a moderației controlate”: China își reduce intensitatea retoricii și se arată mai „dialogală”, însă fără să-și relaxeze obiectivele. Mesajul central: schimbarea este una de tactică, nu de direcție. Taiwan: canale informale și presiune diplomatică în paralel Un exemplu invocat este abordarea față de Taiwan. Xi Jinping a primit recent lidera opoziției taiwaneze din Kuomintang (KMT) , Cheng Li-wun, pentru a testa forme posibile de cooperare dacă partidul, descris ca pro-chinez, ar câștiga alegerile viitoare. În interpretarea Focus, Beijingul păstrează oficial doctrina „o singură Chină”, dar deschide canale informale pentru a întări alternative politice pe insulă. În paralel, presiunea rămâne vizibilă pe frontul diplomatic. Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a fost nevoit să anuleze o vizită în Eswatini după ce Seychelles, Mauritius și Madagascar ar fi retras permisiunile de survol „după presiuni intense” și constrângeri economice din partea Chinei, potrivit unui oficial taiwanez citat de publicație. Beijingul a respins acuzațiile de constrângere și a lăudat cele trei state. Focus notează că acesta ar fi primul caz cunoscut public în care un președinte taiwanez își anulează o deplasare din cauza retragerii permisiunilor de zbor. Eswatini este prezentat ca unul dintre cele 12 state care mai au relații oficiale cu Taiwanul și singurul din Africa, iar Beijingul ar lucra activ pentru reducerea acestui număr. Ce urmează: summitul, ca test al raportului de forțe În această cheie, întâlnirea Xi–Trump este descrisă mai degrabă ca un „test” pentru o nouă ordine globală decât ca un dialog „de la egal la egal”. Dacă situația politică și economică a SUA se deteriorează, Focus sugerează că Xi ar putea profita pentru a „strânge șurubul”, formulând cereri precise, în timp ce Washingtonul ar avea puține instrumente pentru a forța Beijingul să accepte agenda lui Trump. Concluzia publicației este că dispariția temporară a „lupilor războinici” nu înseamnă o Chină mai „blândă”, ci o adaptare: retorica se schimbă, însă obiectivele și presiunea rămân. [...]
