Știri
Știri din categoria Externe

Analiștii avertizează că noua conducere a Iranului ar putea fi mai dură, în pofida declarațiilor președintelui american Donald Trump, potrivit Mediafax, care citează CNN.
Trump a spus în această săptămână că Iranul ar fi condus de un nou grup de lideri „mai puțin radical și mai rezonabil” și a susținut că eliminarea unor lideri ai regimului în timpul conflictului ar echivala cu o schimbare de regim. Analiștii citați de CNN contestă însă această interpretare și arată că schimbarea persoanelor din vârf nu înseamnă automat transformarea sistemului politic.
Politologii subliniază că o schimbare reală de regim ar presupune modificarea structurii de guvernare. În cazul Iranului, sistemul teocratic instituit după Revoluția Islamică din 1979 ar continua să funcționeze, iar războiul ar fi consolidat influența facțiunilor militare dure, în special a Gardienilor Revoluției Islamice.
În acest context, unii analiști susțin că noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, ar avea legături strânse cu Gardienii Revoluției, ceea ce ar putea întări rolul acestei structuri în deciziile politice. Consecința, în evaluarea experților, ar putea fi o conducere mai rigidă, nu una mai moderată.
O altă îngrijorare vizează politica internă. Specialiștii citați de CNN consideră că noua conducere ar putea intensifica represiunea, pe fondul numirilor în poziții-cheie ale unor persoane asociate anterior cu reprimarea protestelor. În ultimele luni, autoritățile iraniene ar fi intervenit violent împotriva protestelor la nivel național și ar fi efectuat mai multe execuții, iar organizațiile pentru drepturile omului avertizează că măsurile ar putea deveni și mai severe dacă regimul se simte amenințat. În paralel, guvernul ar menține controlul strict asupra internetului și a fluxului de informații, iar monitorii internaționali indică întreruperi de internet la nivel național care ar fi depășit o lună, alături de intensificarea cenzurii și a supravegherii online.
Pe plan extern și de securitate, analiștii cred că tensiunile militare ar putea împinge conducerea iraniană să accelereze programul nuclear, arma nucleară fiind văzută ca instrument de descurajare în fața unor noi atacuri. Unii compară situația cu cea a Coreei de Nord, unde dezvoltarea armelor nucleare a fost asociată cu reducerea riscului de intervenție militară externă.
Oficialii americani au adoptat, totuși, o abordare mai prudentă. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există tensiuni interne în structura de putere din Iran, dar nu este limpede dacă acestea vor produce schimbări reale. În ansamblu, concluzia experților citați de CNN este că evoluția regimului rămâne incertă, iar schimbările recente ar putea consolida, nu slăbi, structurile de putere existente.
Recomandate

Iranul și Omanul vor percepe taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz potrivit Digi24 , pe durata armistițiului de două săptămâni dintre Teheran și SUA, informație atribuită de publicație unei surse citate de Associated Press (AP). Măsura vizează una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global și introduce, pentru prima dată, o taxare explicită a tranzitului printr-un culoar considerat până acum cale navigabilă internațională. Decizia este relevantă pentru piețele de petrol și gaze deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezintă singura ieșire pentru exporturile de țiței ale statelor din Golful Persic, iar prin acest punct trec aproximativ 20% din petrolul mondial și circa 30% din gazul natural lichefiat, conform informațiilor din articol. În practică, orice cost suplimentar aplicat transportului maritim într-o zonă cu risc geopolitic ridicat se poate reflecta în tarife de navlosire, prime de asigurare și, în final, în prețurile energiei. Ce presupune taxa și cine o aplică Conform relatării, taxele vor fi percepute atât de Iran, cât și de Oman, pe motiv că strâmtoarea se află în apele teritoriale ale ambelor state. Până acum, comunitatea internațională a tratat trecerea drept rută maritimă internațională, fără taxe de tranzit, ceea ce face ca anunțul să fie o schimbare de abordare cu potențiale implicații comerciale și diplomatice. Pentru Iran, destinația banilor este deja indicată: fondurile strânse ar urma să fie alocate reconstrucției postbelice. În cazul Omanului, sursa citată de AP spune că nu este încă limpede cum vor fi utilizați banii obținuți din taxare. Legătura cu armistițiul SUA-Iran și redeschiderea traficului Măsura este plasată de Digi24 în contextul unui armistițiu anunțat de președintele SUA, Donald Trump, pentru 14 zile. Potrivit acestuia, Teheranul ar fi acceptat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz, unde traficul naval ar fi fost „practic blocat” de la începutul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Trump a mai spus că SUA sunt dispuse să ajute la gestionarea aglomerării de nave din strâmtoare, sugerând că reluarea tranzitului ar trebui să reducă presiunea logistică acumulată în zonă. În același timp, introducerea taxei arată că redeschiderea culoarului vine cu condiții financiare impuse de statele riverane. „Vor fi multe schimbări pozitive! Se vor câștiga mulți bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucție. Ne vom aproviziona cu tot felul de provizii și vom fi pur și simplu «în apropiere» pentru a ne asigura că totul merge bine”, a scris Trump pe TruthSocial, citat de Digi24. Cum își justifică Teheranul și ce rămâne neclar După anunțul armistițiului, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a vorbit despre o „mare victorie” asupra Washingtonului și, potrivit agenției Fars, a prezentat un plan iranian de soluționare pașnică ce include, între altele, menținerea controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. În acest cadru, taxarea tranzitului poate fi citită ca o monetizare a controlului asupra unei rute strategice, în perioada armistițiului. Totuși, Digi24 notează că, potrivit Associated Press, în versiunea în limba engleză a documentului nu apare un punct referitor la dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu, iar Trump a calificat planul drept „fraudulos”, fără detalii. În privința taxelor, articolul nu precizează nivelul acestora, mecanismul de colectare, categoriile de nave vizate sau dacă există excepții, elemente care vor conta pentru operatorii maritimi și pentru clienții din lanțul energetic. [...]

Iran a lansat rachete spre Israel la câteva ore după armistițiul anunțat de Trump , potrivit Jerusalem Post , punând sub semnul întrebării încă din primele ore aplicarea unei încetări a focului pe două săptămâni între SUA, Israel și Iran. Publicația notează că alertele aeriene au continuat în Israel după anunțul armistițiului, alimentând îndoieli cu privire la soliditatea înțelegerii. În paralel, Ministerul de Interne din Bahrain a transmis că sirenele de raid aerian au fost activate la nivel național în urma unui atac iranian asupra teritoriului său, cerând populației să se adăpostească și să urmărească informările oficiale. Ulterior, Bahrain a confirmat că atacul a fost comis de Iran, iar racheta a provocat un incendiu, fără răniți, conform relatării. În ceea ce privește condițiile armistițiului, Donald Trump a spus că acesta este legat de oprirea atacurilor de către Iran și de permiterea navigației prin Strâmtoarea Hormuz, urmând ca discuțiile să înceapă vineri la Islamabad, sub mediere pakistaneză. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că a acceptat armistițiul de două săptămâni, dar a insistat că războiul nu s-a încheiat și a avertizat că orice nouă acțiune a „dușmanilor” va primi un răspuns ferm. Cu toate acestea, alertele de rachete au rămas active după anunț, indicând că pauza în lupte era deja sub presiune. Tensiunile au depășit rapid teatrul israelian: Reuters a relatat despre o lovitură iraniană asupra zonei petrochimice Jubail din Arabia Saudită și despre alerte de rachete în Emiratele Arabe Unite după anunțul armistițiului, sugerând că riscul a rămas regional. Jerusalem Post mai consemnează că oficiali israelieni s-au arătat sceptici încă de la început, iar în materialul consultat nu apare o reacție nouă, atribuibilă fără echivoc, a biroului premierului la lansările de după armistițiu; nici Casa Albă nu ar fi emis un răspuns formal detaliat în relatările analizate. În plan economic, piețele au reacționat pozitiv la anunț, cu o scădere accentuată a prețului petrolului pe fondul speranțelor de detensionare, deși evoluțiile militare au rămas instabile. [...]

Donald Trump spune că China a ajutat la convingerea Iranului să accepte negocieri pentru un armistițiu , potrivit News.ro , care citează agenția AFP. Întrebat într-o convorbire telefonică de AFP dacă Beijingul a fost implicat în demersul de a determina Teheranul să negocieze încetarea focului, președintele american a răspuns: „Da, am auzit asta”. Pe fondul acestor informații, un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a declarat pentru CNN că, de la începutul conflictului, China „a depus eforturi pentru a contribui la încetarea focului și la încheierea conflictului”. Oficialul chinez Liu Pengyu a adăugat că Beijingul „salută toate eforturile care conduc la pace” și că speră ca părțile implicate să folosească „această oportunitate de pace” pentru a ajunge la un acord prin dialog. „China a depus eforturi pentru a contribui la încetarea focului și la încheierea conflictului.” În declarațiile sale, Trump a abordat și tema stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului, susținând că această problemă va fi „rezolvată perfect” în cadrul acordului, altfel „nu aș fi acceptat”. News.ro amintește că președintele american declarase anterior că „nu-i pasă” de stocurile regimului, argumentând că acestea pot fi monitorizate prin satelit. Consiliul Suprem al Iranului a anunțat că a acceptat un armistițiu temporar de două săptămâni, iar negocierile ar urma să continue la Islamabad vineri, 10 aprilie. Punctul de plecare al negocierilor, pe care Trump îl numise anterior „viabil”, include: menținerea controlului Iranului asupra strâmtorii Ormuz; retragerea completă a tuturor forțelor militare americane din regiune. Rămâne neprecizat când ar urma să intre în vigoare armistițiul, în condițiile în care atacurile și loviturile cu rachete continuă în întreaga regiune, conform informațiilor citate de News.ro. [...]

Iran confirmă armistițiul de două săptămâni , iar Israelul ar fi acceptat acordul , potrivit celor mai recente informații din presa internațională, care indică o posibilă detensionare rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat oficial acceptarea încetării temporare a focului, precizând că aceasta a fost aprobată de noul lider suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Autoritățile iraniene descriu acordul drept „o victorie” și anunță continuarea negocierilor pentru un acord permanent. Ce presupune armistițiul În forma actuală, acordul include: încetarea atacurilor pentru o perioadă de două săptămâni deschiderea negocierilor pentru un acord pe termen lung medierea Pakistanului, cu discuții programate la Islamabad Israelul, posibil parte a acordului Un element esențial nou este apariția informațiilor potrivit cărora și Israelul ar fi acceptat armistițiul . Presa americană și israeliană, citând surse de la Casa Albă, susține că există un acord și din partea Israelului. Totuși, până în acest moment: nu există o confirmare oficială din partea guvernului israelian nici autoritățile americane nu au confirmat public în mod direct Un pas spre detensionare Confirmarea Iranului, coroborată cu semnalele privind acceptul Israelului, conturează primul moment real de calm după o perioadă de tensiuni extreme, în care se anticipau atacuri extinse asupra infrastructurii regionale. Dacă armistițiul va fi respectat, acesta poate deschide calea către: negocieri diplomatice directe evitarea extinderii conflictului stabilizarea unei regiuni esențiale pentru securitatea energetică globală Rămâne însă incert dacă toate părțile implicate vor respecta termenii și dacă negocierile vor duce la un acord durabil. [...]

Trump propune suspendarea atacurilor asupra Iranului pentru două săptămâni , potrivit relatărilor Al Jazeera , într-un moment tensionat al conflictului din Orientul Mijlociu, condiționând decizia de redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz de către Teheran. Declarația președintelui SUA vine după discuții cu premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și cu lideri militari pakistanezi, care au cerut amânarea unei posibile escaladări militare. În mesajul public, Donald Trump afirmă că este dispus să suspende bombardamentele asupra Iranului pentru o perioadă de două săptămâni, dacă sunt îndeplinite condițiile impuse. Condițiile propuse de SUA Potrivit declarației: Iranul trebuie să asigure redeschiderea completă, imediată și sigură a Strâmtorii Hormuz încetarea focului ar urma să fie reciprocă , deși nu sunt menționate explicit alte state implicate perioada de două săptămâni ar permite finalizarea unui acord mai amplu Trump susține că SUA și-ar fi atins deja obiectivele militare și că există progrese semnificative spre un acord de pace pe termen lung. Un moment critic în conflict Contextul este unul extrem de tensionat. Potrivit corespondenților din regiune, înainte de această declarație exista riscul unor atacuri extinse asupra infrastructurii iraniene, inclusiv: instalații energetice porturi și căi ferate obiective strategice civile și militare În paralel, Iranul ar fi pregătit reacții la scară largă în regiune, ceea ce ridica riscul unei escaladări majore. Rolul Pakistanului și negocierile Pakistanul apare ca un actor de mediere, încercând să reducă tensiunile și să evite un conflict extins. În același timp, Trump afirmă că SUA au primit o propunere în 10 puncte din partea Iranului, considerată „funcțională” pentru negocieri. Deși nu există deocamdată un răspuns oficial din partea Teheranului, propunerea indică o posibilă deschidere către dialog. Ce urmează Perioada de două săptămâni ar putea deveni decisivă pentru: stabilirea unui armistițiu real negocierea unui acord mai larg evitarea extinderii conflictului în regiune În lipsa unui acord rapid, riscul reluării ostilităților rămâne ridicat, iar situația din jurul Strâmtorii Hormuz continuă să fie un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]

Casa Albă a respins acuzația că SUA ar lua în calcul arme nucleare împotriva Iranului , după un schimb de mesaje pe rețelele sociale legat de o declarație a vicepreședintelui JD Vance, potrivit Digi24 . Reacția a venit marți, după ce un cont de social media asociat fostei vicepreședinte Kamala Harris a susținut că, prin interpretarea unei declarații a lui Vance, „liderul de la Casa Albă” ar intenționa să recurgă la arme nucleare în războiul împotriva Iranului. Casa Albă a răspuns de pe contul , într-un mesaj cu ton agresiv. „Nimic din ce spune vicepreşedintele aici nu «dă de înţeles» asta, clovnilor”, a scris Casa Albă pe contul său . În postarea la care a reacționat administrația americană, contul afirma că „JD Vance insistă şi preia noul mesaj al lui Trump care spune că «o întreagă civilizaţie va pieri în seara asta» şi dă de înţeles că Trump ar putea folosi arme nucleare”. Pe fondul escaladării retorice, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum Teheranului: Iranul să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz până marți, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00, ora României), în caz contrar amenințând cu atacuri asupra podurilor și centralelor electrice și cu declanșarea „iadului” asupra țării, mai notează Digi24. Trump a spus luni că ultimatumul este „final” și că Iranul ar fi făcut o „propunere semnificativă (...), dar nu suficient de bună”, iar marți a reluat amenințarea: „O întreagă civilizaţie va muri în seara asta, şi nu va mai fi readusă niciodată la viaţă. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”." [...]