Știri
Știri din categoria Externe

Iran își extinde pregătirile de război, inclusiv prin amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf, după ce a interpretat un memorandum de înțelegere cu SUA drept o manevră a Israelului și Washingtonului de a câștiga timp pentru un atac mai amplu, potrivit The Jerusalem Post, care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe oficiali iranieni și arabi.
Publicația notează că, potrivit WSJ, oficiali din servicii de informații arabe ar fi identificat indicii că liderii iranieni planifică posibile atacuri pe teritoriul „inamicului”, ceea ce ar lărgi aria conflictului și ar crește costurile pentru SUA. În același timp, în Iran ar exista „o percepție răspândită” că „războiul principal” nu a început încă, pe fondul unei strategii de escaladare incrementală („salami-slicing”), descrisă de un analist de apărare din Teheran citat de WSJ.
În plan operațional, una dintre direcțiile menționate este intensificarea coordonării cu rețelele de aliați regionali ai Iranului. WSJ susține că Teheranul ar fi trimis consilieri în Irak, Yemen și Liban pentru discuții privind planuri ale milițiilor-proxy.
În Yemen, potrivit unor oficiali familiarizați cu concluziile informațiilor arabe, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi trimis comandanți pentru a sprijini gruparea Houthi, inclusiv prin supervizarea desfășurării de rachete și alte arme care vizează Marea Roșie, precum și prin furnizarea de liste de ținte și îndrumare generală.
Separat, IRGC ar fi transmis statelor din Golf că le va viza facilitățile energetice dacă SUA ar lovi infrastructura energetică a Iranului, inclusiv prin trimiterea unor liste cu ținte specifice. Pentru regiune și piețele de energie, miza este riscul de întreruperi sau scumpiri generate de atacuri asupra infrastructurii critice.
Între opțiunile discutate în material mai apar sabotarea cablurilor de internet, alimentarea instabilității politice în țări cu populații șiite numeroase și operațiuni terestre în Kuweit. Informațiile sunt atribuite constatărilor din zona de intelligence arab citate de WSJ, fără detalii suplimentare despre calendar sau despre nivelul de decizie.
În plan intern, WSJ indică drept exemplu numirea recentă a lui Ahmad Vahidi ca nou comandant-șef al Gardienilor Revoluției. Un expert în serviciile de securitate iraniene de la University of Tennessee at Chattanooga, citat de WSJ, interpretează numirea ca fiind în linie cu o conducere care pregătește aparatul de securitate pentru o perioadă de confruntare susținută, nu pentru o revenire la „politica de pace”.
Tot în același registru, un fost diplomat american și negociator nuclear cu Iranul, Alan Eyre, este citat afirmând că „linia de bază” a Iranului este războiul și că Teheranul va rămâne într-o „postură de război”, pregătindu-se pentru un atac ulterior.
Recomandate

Posibilitatea unor noi atacuri americane asupra Iranului ridică riscul unor represalii asupra infrastructurii energetice din Golf , un scenariu pe care Casa Albă ar încerca să-l evite, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 , care citează New York Times și alte relatări din presa americană. Planul discutat în cercuri oficiale ar viza o nouă rundă de atacuri „cu o durată cuprinsă între patru și șapte zile”, în baza informațiilor serviciilor secrete și pe fondul presiunilor crescânde din partea Israelului, conform unor oficiali americani și israelieni citați sub anonimat. Miza economică: instalațiile petroliere și de gaze din Golf Un punct central al discuțiilor, potrivit publicației Axios (citată în material), este evaluarea riscului ca Iranul să răspundă prin lovirea instalațiilor petroliere și de gaze ale țărilor din Golf. În acest context, Casa Albă ar fi încercat să afle „dacă există vreo posibilitate de a evita declanșarea unor represalii devastatoare” asupra acestei infrastructuri. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, săptămâna trecută, că presiunea economică deja exercitată asupra Iranului ar face inutilă o ofensivă militară la scară largă, potrivit informațiilor citate. Presiunea Israelului și diviziunile din echipa de securitate a lui Trump Deși Donald Trump a afirmat săptămâna trecută că un nou război este „puțin probabil”, Israelul ar continua să avertizeze Washingtonul cu privire la refacerea arsenalelor iraniene de rachete și drone și la progrese în dezvoltarea programelor de arme chimice și biologice, potrivit New York Times. În Israel, subiectul este și unul politic intern: purtători de cuvânt ai premierului Benjamin Netanyahu susțin că o nouă ofensivă ar urmări „asigurarea securității” țării, în timp ce criticii o descriu ca pe o strategie de prelungire a mandatului după alegeri, pe fondul încercărilor opoziției de a forma un nou guvern. Totodată, Axios relatează că echipa de securitate națională a lui Trump ar fi divizată: secretarul apărării, Pete Hegseth, s-ar arăta favorabil unui bombardament, în timp ce Trump și alți membri ai echipei ar încerca să afle poziția țărilor din Golf. Context militar: consolidarea prezenței SUA în regiune New York Times mai notează că SUA și-ar fi consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, cu zeci de avioane de vânătoare și bombardiere cu rază lungă de acțiune, inclusiv B-1 și B-2, pregătite pentru un eventual atac. Separat, Netanyahu l-a trimis săptămâna trecută la Washington pe directorul Mossad, Roman Gofman , care s-a întâlnit cu directorul CIA, John Ratcliffe, și cu emisarul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. În cadrul discuțiilor, Gofman ar fi prezentat eforturile Iranului în dezvoltarea de arme, potrivit informațiilor citate. [...]

Acuzațiile lui Trump despre „bioarme” în Iran ridică miza politică și pot alimenta noi justificări pentru presiuni și sancțiuni , în condițiile în care, deocamdată, nu a prezentat dovezi publice, iar evaluările experților citați rămân prudente, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA Donald Trump a declarat la Fox News că Iranul ar analiza „gaze” și „bio”, fără a oferi elemente care să susțină afirmațiile. El a susținut că Teheranul s-ar fi îndepărtat de dezvoltarea capacităților nucleare deoarece „noi i-am blocat”, adăugând că „vom vedea ce se întâmplă după 1 ianuarie”. Întrebat despre riscul unui atac la Washington, DC, Trump a spus că nu crede că oamenii ar trebui să fie îngrijorați, dar a amenințat cu represalii dacă s-ar întâmpla: „Dacă se întâmplă, îi ștergem de pe fața pământului.” Ce există (și ce nu există) ca dovezi publice Contextul imediat invocat de material este un reportaj CNN, care a relatat marți, citând informații ale serviciilor de informații americane, că Iranul ar putea dezvolta planuri de a viza oficiali de rang înalt din administrația Trump cu o armă chimică în Washington, DC. În același timp, miercuri, secretarul de stat Marco Rubio a respins îngrijorările privind un posibil atac iranian, afirmând că SUA nu se confruntă cu o „amenințare iminentă”. Secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a confirmat aceeași concluzie, spunând că nu există indicii despre un atac iminent. Convenții internaționale și „zona gri” a evaluărilor Iranul este semnatar al Convenției privind armele biologice și parte la Convenția privind armele chimice (ratificată în 1997). Cu toate acestea, materialul notează că agenții de informații occidentale susțin de mult timp că Iranul urmărește capabilități neconvenționale. Un raport al think tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI) este citat cu ideea că programul iranian de arme biologice ar fi accelerat după războiul Iran-Irak (încheiat în 1988), pe fondul utilizării extinse de arme chimice de către Irak și al dorinței Teheranului de a nu mai accepta un dezechilibru de capabilități. Experții citați de Al Jazeera insistă însă asupra incertitudinilor: Hamish de Bretton-Gordon, analist și fost ofițer al armatei britanice, spune că nu ar fi surprinzător ca Iranul să recurgă la dezvoltarea armelor chimice după loviturile militare americane asupra instalațiilor sale nucleare, care i-ar fi întârziat programul nuclear. El adaugă că este posibil să fie luate în calcul și arme biologice, inclusiv în contextul „bioarmelor” asistate de inteligență artificială, pe care le descrie ca potențial devastatoare și mai greu de detectat. Dan Kaszeta, associate fellow la RUSI, afirmă că domeniul este „incredibil de vag” și că orice țară cu infrastructura industrială și științifică a Iranului ar putea, teoretic, produce agenți chimici sau biologici pentru un incident singular, dar subliniază că dezbaterea privind existența unui program a durat decenii, „fără o concluzie fermă”. Jacek Siewiera, senior fellow (ne-rezident) la Atlantic Council, separă expertiza științifică de capacitatea operațională și de voința politică de a executa un atac, avertizând că o evaluare credibilă ar necesita informații coroborate despre capabilități, rază operațională și intenție. De ce contează: precedentul Irak și riscul de escaladare politică Materialul plasează declarațiile lui Trump într-un tipar mai vechi al acuzațiilor americane privind arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu. Glen Rangwala, profesor asociat la University of Cambridge, spune că există „o istorie destul de extinsă” a unor acuzații nefondate ale administrațiilor americane și că acestea pot „ridica miza” internațional și pot pune criticii interni în defensivă. Al Jazeera amintește că SUA au invadat Irakul în 2003 pe baza afirmațiilor privind programe chimice, biologice și nucleare, iar ulterior un comitet al Senatului a concluzionat că CIA și alți actori au manipulat dovezi pentru a justifica ocupația; după intervenție nu au fost găsite stocuri de arme interzise și nici dovezi ale unui program de dezvoltare. În lipsa unor dovezi publice prezentate de Trump, articolul indică faptul că discuția rămâne, deocamdată, la nivel de acuzații politice, evaluări de intelligence relatate indirect și opinii de experți care cer prudență înainte de a trage concluzii despre capabilități și intenții. [...]

Ieșirea intempestivă a strategului Pentagonului dintr-o reuniune NATO ridică semne de întrebare despre coerența sprijinului SUA pentru Ucraina , într-un moment în care Washingtonul acuză că loviturile Kievului în interiorul Rusiei pot alimenta escaladarea și pot avea efecte pe piețele energetice, potrivit Digi24 . Elbridge Colby , viceministrul apărării al SUA pe probleme politice și considerat principalul strateg al Pentagonului, a părăsit înainte de termen reuniunea Grupului de contact privind Ucraina , organizată la sediul NATO din Bruxelles, relatează The Telegraph, citat de Digi24. Conform aceleiași relatări, Colby a plecat după ce a criticat atacurile ucrainene asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei și a refuzat să asculte un raport secret al ministrului apărării din Ucraina, Evgheni Khmara. În intervenția sa, Colby a susținut că atacurile ucrainene de lungă distanță asupra infrastructurii civile din interiorul Rusiei nu ajută la oprirea ofensivei ruse pe linia frontului. El le-a descris drept „spectaculoase”, dar nu „eficiente” și a afirmat că astfel de acțiuni ar fi întărit disponibilitatea Kremlinului de a escalada conflictul. Potrivit The Telegraph, poziția a surprins oficiali germani, britanici și alți reprezentanți europeni prezenți, care consideră că aceste atacuri sunt eficiente militar și pot destabiliza regimul lui Vladimir Putin. Ce semnal transmite episodul în interiorul alianței The Telegraph mai notează, citând surse, că reacția reprezentantului Pentagonului a alimentat temeri în rândul unor participanți că administrația președintelui SUA, Donald Trump, „s-a aliat, de fapt, cu Rusia”, în detrimentul Ucrainei și al aliaților europeni. Până la finalul ședinței, SUA au fost reprezentate de Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al Washingtonului la NATO. Contextul: intensificarea loviturilor și miza energetică În 2026, Forțele Armate ale Ucrainei au intensificat atacurile asupra țintelor din Rusia, inclusiv asupra infrastructurii militare, rafinăriilor de petrol și industriei petroliere, dar și asupra centralelor electrice, căilor ferate și infrastructurii de transport, mai arată Digi24. Pe 16 noiembrie, Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat interceptarea în spațiul aerian al țării a aproape 2.100 de drone ucrainene, descris drept cel mai amplu atac aerian „din ultima zi”. În același timp, Donald Trump a criticat anterior Kievul pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești, argumentând că acestea duc la un deficit de motorină pe piețele mondiale și americane. De partea ucraineană, loviturile asupra infrastructurii rusești sunt justificate prin obiectivul de a submina economia Rusiei și de a reduce resursele Moscovei pentru continuarea războiului. [...]

Vladimir Putin a folosit întâlnirea trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a împinge ideea unei „noi Ialta”, sugerând că actorii implicați „vor trebui să se împace cu realitățile” de pe teren – un mesaj care ridică miza pentru orice negociere privind arhitectura de securitate în Europa și, implicit, pentru stabilitatea economică regională , potrivit Digi24 . Putin a fost singurul dintre cei trei lideri care a organizat o conferință de presă după reuniunea din China, unde a prezentat discuțiile ca pe un început de proces, nu ca pe un eveniment simbolic. El a spus că, după declarațiile oficiale, a urmat „o discuție liberă”, pe care a pus-o pe seama atmosferei create de Xi Jinping, și a afirmat că „s-au pus temelia” pentru continuarea dialogului, „în formatul acesta sau altul”. „Noua Ialta” ca justificare pentru acceptarea faptelor împlinite În intervenția sa, liderul de la Kremlin a elogiat înțelegerea de la Ialta, susținând că aceasta ar fi stat la baza ordinii internaționale postbelice și a formării ONU. În același registru, Putin a respins ideea că la Ialta „s-a împărțit lumea”, afirmând că acolo „doar au fost fixate realitățile” de după Al Doilea Război Mondial și sugerând că același tip de acceptare ar urma să se repete și acum. „Și în actualele războaie vor fi nevoiți să se împace cu realitățile.” Ce spune Putin despre negocieri și „compromisurile” propuse de SUA Putin a afirmat că Trump „se străduiește sincer” să încheie mai multe conflicte, inclusiv războiul din Ucraina, dar a invocat complexitatea sistemului politic american ca factor care încetinește deciziile. Totodată, a spus că există „compromisuri” propuse de partea americană, pe care Rusia le-ar susține, iar întrebarea ar fi dacă „alte părți”, inclusiv Ucraina, vor accepta încetarea acțiunilor militare „prin măsuri pașnice”. În aceeași conferință, Putin a reluat afirmația că Rusia „nu a început războiul” și a acuzat autoritățile ucrainene că nu ar dori oprirea conflictului, inclusiv din motive politice interne. Europa, invitată la masă, dar condiționată de „realități” Întrebat despre prezența europenilor la negocieri, Putin a spus că nu au fost stabilite termene, dar că Rusia vrea continuarea discuțiilor. A afirmat că SUA „roagă insistent” Moscova să accepte participarea europenilor, însă a cerut ca Europa să vină cu propriile „compromisuri” și să țină cont de „realitățile actuale”. Putin a mai declarat că a invitat europenii la Moscova „pentru a înțelege poziția lor”, urmând ca apoi să fie decis formatul de continuare a negocierilor privind Ucraina. Podul Kerci: avertisment privind escaladarea Pe tema atacului asupra podului Kerci , Putin a susținut că este un obiectiv civil și a avertizat că, după lovitură, „nu ne vom înțelege”, adăugând că vor exista „lovituri mult mai dureroase”. În același timp, a spus că podul va fi restaurat și că Rusia are resursele necesare. Ce urmează, din informațiile disponibile Din declarațiile prezentate de Digi24 reiese că Moscova încearcă să fixeze cadrul negocierilor în jurul ideii de recunoaștere a „realităților” rezultate din război și să mențină deschis un canal de discuție în format trilateral sau extins. Nu apar, însă, termene concrete pentru negocieri și nici detalii punctuale despre condițiile formulate oficial de Rusia în acest moment. [...]

Zelenski spune că este avertizat constant despre riscuri de asasinat, dar refuză să-și conducă mandatul „în jurul fricii” , într-un mesaj care țintește direct continuitatea conducerii Ucrainei în plin război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean afirmă că serviciile de informații și structurile de securitate l-au avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile tentative de asasinat atribuite serviciilor secrete rusești. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului american NBC News . Întrebarea a venit în contextul atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului Rusiei, jurnalistul Richard Engel solicitându-i lui Zelenski să spună dacă se teme că Vladimir Putin ar putea ordona asasinarea sa ca represalii. Ce măsuri de securitate spune că i se recomandă Zelenski a precizat că este informat „în mod regulat” despre amenințări de către reprezentanți ai serviciilor de informații, ai structurilor de securitate și de echipa sa de protecție. Potrivit lui, recomandările includ: modificarea programului zilnic și a deplasărilor; sporirea măsurilor de securitate. De ce contează: semnal despre continuitatea conducerii în război Liderul de la Kiev a spus că este conștient de riscurile funcției în timpul războiului, dar a pus în balanță faptul că militarii ucraineni își riscă zilnic viața. În acest cadru, Zelenski a respins ideea de a-și organiza viața în jurul fricii de a fi ucis. „Suntem în război și înțelegem că putem muri. Mulți militari trăiesc și luptă fiind conștienți de acest lucru. Ei luptă pentru țara noastră, pentru viața copiilor și nepoților noștri, pentru viitorul lor.” Întrebat dacă este pregătit să moară pentru ca Ucraina să poată trăi, Zelenski a răspuns că își îndeplinește responsabilitățile de președinte și a concluzionat că miza rămâne „libertatea”, nu supraviețuirea personală cu orice preț. [...]

Ucraina susține că a avariat șinele feroviare ale Podului Crimeei, o rută-cheie pentru logistica militară rusă , în urma unui atac nocturn cu sisteme de rachete de coastă „Neptune”, potrivit Kyiv Post , care citează un comunicat al Statului Major General ucrainean. Statul Major a transmis pe Telegram că ținta a fost lovită, traficul pe pod a fost oprit, iar șinele de cale ferată au fost avariate. Amploarea pagubelor nu a putut fi verificată independent , precizează sursa. De ce contează: presiune pe aprovizionarea trupelor ruse din sudul Ucrainei În evaluarea armatei ucrainene, Podul Crimeei (Kerci) este „principala rută terestră” folosită de Rusia pentru a-și aproviziona forțele de ocupație din sudul Ucrainei cu combustibil, muniție și echipamente militare. În acest context, o întrerupere a traficului — chiar temporară — poate complica fluxurile logistice și poate genera întârzieri pentru convoaiele militare. Statul Major a legat atacul de o strategie mai largă de perturbare a logisticii ruse, afirmând că în ultimele zile ar fi fost avariate și suprafețele rutiere ale altor trei poduri folosite de forțele ruse. Ce se știe despre oprirea traficului și reacția Rusiei Publicația notează că Rusia a suspendat circulația trenurilor pe Podul Crimeei după atacul raportat, iar Ministerul Transporturilor a anunțat că specialiștii evaluează pagubele. Șeful instalat de Rusia în Crimeea ocupată, Serghei Aksionov, a declarat că traficul a fost oprit temporar. În plus, traficul rutier fusese deja afectat după un atac de marți, ceea ce înseamnă că, potrivit relatării, ambele legături de transport (rutieră și feroviară) au fost perturbate în această săptămână. Context: atacuri repetate și „Neptune” ca armă cu rază extinsă Statul Major a descris podul și ca simbol politic al controlului Rusiei asupra peninsulei anexate ilegal în 2014. În același mesaj, instituția a amintit că rachetele „Neptune” au fost folosite și în aprilie 2022, când a fost scufundat crucișătorul „Moskva”, nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră. Kyiv Post mai arată că președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat anterior o operațiune ucraineană din 17 noiembrie care ar fi vizat atât segmentul rutier, cât și cel feroviar al podului, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a susținut că una dintre arcadele metalice și porțiunea de carosabil de sub ea au fost complet distruse. În ceea ce privește capabilitățile, Zelenski declara în martie 2025 că o versiune modernizată a rachetei Neptune ar putea lovi ținte la până la 1.000 km, însă varianta exactă folosită în atacul raportat acum nu a fost confirmată , potrivit sursei. [...]