Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile contradictorii despre Strâmtoarea Ormuz au mișcat instant bursele și petrolul, după ce Iranul a transmis inițial că ruta este „complet deschisă”, iar apoi mai multe nave comerciale au fost întoarse din drum, potrivit Stirile Pro TV. Episodul a alimentat confuzia în transportul maritim din Golf și a pus presiune pe liderii occidentali să discute măsuri de securizare a navigației.
Ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a anunțat, cu puțin timp înainte de ora 16:00 (ora României), că strâmtoarea este „complet deschisă” pentru navele comerciale pe durata armistițiului din Liban. Donald Trump a preluat mesajul și a reacționat pe Truth Social, însă, la scurt timp, oficiali de la Teheran au nuanțat: au liber doar navele care primesc permisiunea Iranului. În paralel, președintele Parlamentului iranian l-a acuzat pe Trump că ar fi mințit în mai multe rânduri în mesajele din aceeași zi.
După anunțul inițial, zeci de nave blocate în Golful Persic s-au îndreptat spre strâmtoare, dar au fost nevoite să se întoarcă, pentru că Iranul nu le-a permis trecerea. În presa de la Teheran au apărut critici la adresa ministrului de Externe, pe fondul ideii că nu ar fi avut acordul celorlalți lideri.
Efectul economic a fost imediat: bursele au crescut brusc, iar prețul petrolului a scăzut „abrupt”, în doar câteva minute, cu 10 dolari pe baril (aprox. 46 lei), conform relatării.
Trump a spus că blocada navală anunțată de SUA asupra navelor iraniene „va rămâne pe deplin în vigoare” până la finalizarea unei „tranzacții” cu Iranul. Teheranul a reacționat prin purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, care a avertizat că menținerea blocadei ar putea fi interpretată ca o încălcare a armistițiului și că Iranul va lua „măsurile necesare” în ceea ce privește Strâmtoarea Ormuz.
În același timp, Iranul a respins și afirmația lui Trump potrivit căreia uraniul îmbogățit ar urma să fie transferat în Statele Unite.
La Paris, Keir Starmer și Emmanuel Macron au prezidat o reuniune cu zeci de lideri, inclusiv Nicușor Dan, pe tema traficului prin Strâmtoarea Ormuz, unii participând prin videoconferință. Macron a cerut redeschiderea „deplină, imediată și necondiționată” a strâmtorii și a vorbit despre accelerarea planificării unei misiuni „neutre” de însoțire și securizare a navelor comerciale.
Starmer a declarat că Regatul Unit, împreună cu Franța, va conduce o misiune multinațională „strict pașnică și defensivă” pentru protejarea libertății de navigație, „deîndată ce condițiile vor permite”. Giorgia Meloni a spus că o astfel de misiune poate fi lansată doar după încheierea conflictului.
Știrile Pro TV notează că, încă din martie, președintele României a anunțat că țara noastră se alătură statelor care vor să contribuie cu specialiști în deminare pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz. România are nave folosite pentru deminare în Marea Neagră, inclusiv două vânători de mine cumpărate din Marea Britanie, dotate cu sonar pentru detectarea minelor de la distanță.
O eventuală implicare a României într-o acțiune defensivă în Orientul Mijlociu ar urma să fie decisă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar ulterior ar putea ajunge la vot în Parlament.
Recomandate
Confiscarea navei Touska ridică riscul de blocaj prelungit la Hormuz, cu efect direct asupra fluxurilor de petrol , după ce președintele SUA, Donald Trump, a susținut că forțele americane au oprit și au preluat controlul asupra unui cargou sub pavilion iranian care ar fi încercat să treacă de blocada navală americană din apropierea Strâmtorii Hormuz, relatează Al Jazeera . Potrivit postării lui Trump pe rețelele sociale, nava, numită Touska, ar fi fost avertizată de un distrugător american cu rachete ghidate în Golful Oman să se oprească, însă „echipajul a refuzat să asculte”. Trump a mai afirmat că marina SUA „i-a oprit pe loc făcând o gaură în camera motoarelor” și că pușcașii marini americani au nava în custodie, verificând „ce se află la bord”. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că Touska se îndrepta spre portul iranian Bandar Abbas și că a ignorat avertismente repetate ale SUA timp de șase ore, inclusiv solicitări de evacuare a camerei motoarelor. Iran acuză încălcarea armistițiului și amenință cu represalii La începutul zilei de luni, comandamentul militar comun de vârf al Iranului a acuzat SUA că au încălcat un armistițiu convenit la începutul acestei luni, după ce ar fi tras asupra unei nave comerciale iraniene care se deplasa din China către Iran. Un purtător de cuvânt al Khatam al-Anbiya a transmis un avertisment privind un răspuns iminent: „Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde și vor riposta în curând împotriva acestei piraterii armate a armatei SUA.” De ce contează: Hormuz, punct critic pentru transportul de petrol Incidentul are loc pe fondul unei confruntări în Strâmtoarea Hormuz , descrisă ca un punct de strangulare pentru transportul a aproximativ o cincime din petrolul mondial, în contextul amenințărilor Iranului și al blocadei americane asupra navelor care merg către sau vin din porturi iraniene. Blocada SUA este în vigoare din 13 aprilie, iar oficiali iranieni au spus anterior că navele nu vor trece cât timp măsura rămâne activă. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat: „Este imposibil ca alții să treacă prin Strâmtoarea Hormuz în timp ce noi nu putem.” Iran anunțase redeschiderea strâmtorii după intrarea în vigoare, vineri, a unui armistițiu de 10 zile între Israel și gruparea libaneză Hezbollah, însă ulterior a indicat că își menține restricțiile după ce Trump a spus că blocada SUA „va rămâne în vigoare” până la un acord între Teheran și Washington. Ce urmează: negocieri incerte, armistițiu fragil Declarația lui Trump a venit la câteva ore după ce acesta a spus că negociatori americani vor merge luni la Islamabad, pentru posibile discuții cu Iranul menite să pună capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Potrivit aceleiași relatări, acest lucru alimentase speranțe privind prelungirea armistițiului fragil, care ar urma să expire miercuri, însă presa de stat iraniană a raportat că Teheranul nu a acceptat o a doua rundă de discuții. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a respins public ideea limitării „drepturilor nucleare” ale Iranului , într-un nou episod de escaladare politică ce complică orice relansare rapidă a negocierilor directe dintre Teheran și Washington, potrivit Mediafax . Pezeshkian a declarat duminică faptul că președintele american Donald Trump „nu are niciun temei” să priveze Iranul de aceste drepturi, pe fondul divergențelor persistente dintre SUA și Iran pe tema nucleară. Declarațiile sunt atribuite agenției ISNA, afiliată statului iranian, iar relatarea este preluată de Reuters. „Trump spune că Iranul nu poate să-și exercite drepturile nucleare, dar nu precizează pentru ce crimă. Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?” De ce contează: semnal politic dur înaintea unor posibile discuții Reacția vine în contextul poziției administrației Trump, potrivit căreia împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară este un obiectiv-cheie al războiului din Orientul Mijlociu, conform informațiilor din material. Iranul a susținut anterior că nu dezvoltă astfel de arme și a respins limitările impuse programului său nuclear. Ce urmează: negocieri invocate, dar fără confirmare oficială În această săptămână, Donald Trump a afirmat că ar putea avea loc „în curând” noi negocieri directe cu Iran, posibil chiar în weekend. Materialul precizează însă că nu există un anunț oficial din partea Teheranului sau Washingtonului privind o nouă rundă de discuții. Totuși, potrivit Al Jazeera, duminică dimineața, în capitala Pakistanului s-au intensificat măsurile de securitate, cu polițiști suplimentari și puncte de control, deși pregătirile nu ar fi atins nivelul din weekendul precedent. [...]
Capturarea de către SUA a unei nave cargo sub pavilion iranian în Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de perturbări pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț , după ce Teheranul a calificat acțiunea drept „piraterie armată” și a anunțat că va riposta, potrivit Al Jazeera . Incidentul vizează o navă de marfă cu pavilion iranian, pe care Iranul spune că SUA a confiscat-o în Strâmtoarea Hormuz. În reacția sa, Teheranul a condamnat măsura și a transmis că va răspunde. Episodul are loc la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a declarat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, notează publicația. Din informațiile disponibile în materialul citat nu reiese ce formă ar urma să ia aceste discuții și nici care este calendarul lor. [...]
Un acord SUA–Iran care se limitează la scoaterea uraniului îmbogățit și la suspendarea îmbogățirii ar risca să alimenteze financiar și operațional regimul de la Teheran , avertizează Jacob Nagel într-o analiză publicată de The Jerusalem Post , argumentând că o astfel de înțelegere ar lăsa intacte pârghiile militare și politice care mențin amenințarea pe termen lung. Autorul susține că recenta campanie israeliano-americană a lovit „părți semnificative” din infrastructura nucleară a Iranului, precum și din capacitățile sale de rachete balistice și drone (UAV) și din facilitățile de producție. În acest context, el invocă și un raport al The New York Times (menționat ca posibil „nu pe deplin exact”), potrivit căruia estimările serviciilor americane de informații ar indica faptul că Iranul ar mai avea aproximativ 40% din drone și circa 60% din lansatoare și rachete față de nivelul de dinaintea ultimei runde. Miza economică: sancțiunile și „miliardele” care pot reface capacitățile Iranului Punctul central al argumentului este că prioritatea Teheranului în negocieri ar fi ridicarea sancțiunilor „paralizante” și atragerea de „miliarde de dolari” într-o economie descrisă ca fiind în colaps. Nagel afirmă că chiar și un influx de „câteva miliarde”, combinat cu continuarea comerțului cu petrol către China și India, ar putea: întări capacitatea Gardienilor Revoluției (IRGC) de a reprima disidența internă; oferi timp pentru reconstrucția apărării antiaeriene și refacerea programelor de rachete și drone; permite reluarea sprijinului pentru rețele și forțe proxy; menține pregătirea pentru o „evadare” către arma nucleară după încheierea mandatului lui Donald Trump, potrivit autorului. De ce „uraniul” nu e suficient: diferența dintre material fisil și armă completă Nagel insistă că dezbaterea publică simplifică excesiv problema, confundând existența materialului fisil cu existența unui sistem complet de armă nucleară livrabilă. El susține că există o diferență majoră între „suficient material fisil pentru o bombă” și un „sistem complet” care poate fi montat pe o rachetă și livrat la țintă. În același timp, autorul consideră eliminarea uraniului înalt îmbogățit drept necesară, dar avertizează că un acord „prost” ar putea permite Iranului să manevreze diplomatic și să tragă de timp, proiectând o falsă „senzație de victorie”. Mai mult, el atrage atenția asupra riscului ca Iranul să transfere material fisil împreună cu „câteva sute” de centrifuge avansate, ceea ce ar putea crea o zonă de „imunitate” în privința controlului asupra materialului. Ce ar trebui să includă negocierile, în viziunea autorului În locul unei înțelegeri limitate la uraniu și îmbogățire, Nagel cere „dezafectarea completă” a capacităților rămase ale Iranului, într-un pachet mai larg care să includă: programul nuclear; rachetele balistice; dronele (UAV); încetarea sprijinului pentru terorism și a represiunii interne; deschiderea necondiționată a Strâmtorii Hormuz , despre care spune că Iranul ar fi introdus-o recent în negocieri ca element central de negociere. Autorul mai afirmă că legarea negocierilor cu Iranul de cele cu Libanul este „îngrijorătoare”, sugerând că motivația ar fi dorința lui Trump de a „liniști iranienii” pentru a-i menține la masa discuțiilor. În acest cadru, el susține că doar credibilitatea opțiunii militare și revenirea SUA la cerințe „cuprinzătoare” ar putea schimba comportamentul Teheranului. Articolul se încheie cu ideea că, în ultimă instanță, schimbarea de regim în Iran poate veni doar din interior, prin reluarea protestelor de masă, pe fondul degradării economice și al efectelor distrugerilor, așa cum descrie autorul. [...]
Poziționarea Argentinei de partea SUA și Israel în conflictul cu Iranul riscă să complice relațiile externe ale Buenos Airesului , într-un moment în care președintele Javier Milei își consolidează public alinierea politică la Ierusalim, potrivit Agerpres . Aflat duminică în vizită la Ierusalim, Milei a spus că războiul purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului este „lucrul corect de făcut” și a vorbit despre un „sprijin ferm” pentru cele două țări „în războiul lor împotriva terorismului și împotriva regimului iranian”. Declarațiile vin în condițiile în care, conform informațiilor citate, un acord de încetare a focului cu Teheranul este în vigoare din 8 aprilie. Argumentul invocat: atacurile din anii ’90 și responsabilitatea atribuită Iranului Milei a justificat poziția prin faptul că „Argentina a fost victima unor atacuri teroriste lașe” la începutul anilor 1990, pe care le-a descris ca fiind „orchestrate de Republica Islamică Iran”, într-o declarație comună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu . În același context, știrea reamintește că justiția argentiniană a atribuit Iranului planificarea atacului din 1994 asupra Asociației israeliene de ajutor reciproc (AMIA) și consideră mișcarea pro-iraniană Hezbollah responsabilă pentru atacul din 1992 asupra ambasadei Israelului din Buenos Aires. Autorii celor două atacuri nu au fost pedepsiți, iar Milei a spus că Argentina continuă să ceară „să se facă dreptate”. Mutarea ambasadei la Ierusalim și măsuri interne cu efect extern Milei și-a reiterat intenția de a muta ambasada Argentinei la Ierusalim, invocând precedentul din 2018, când președintele american Donald Trump a luat o decizie similară în primul său mandat. Statutul Ierusalimului rămâne una dintre cele mai sensibile teme ale conflictului israeliano-palestinian, iar majoritatea statelor cu reprezentare diplomatică în Israel își păstrează ambasadele la Tel Aviv. Tot sub guvernul Milei, Argentina a desemnat Corpul Gărzilor Revoluționare iraniene și Forța Quds (una dintre cele cinci unități ale sale) drept organizații „teroriste”, o decizie cu implicații directe în plan diplomatic și de securitate. Ce urmează: relații bilaterale mai strânse cu Israel, inclusiv o rută aeriană directă În cadrul celei de-a treia vizite de la preluarea mandatului (decembrie 2023), Milei a semnat acorduri cu guvernul israelian pentru consolidarea relațiilor bilaterale. Printre acestea se află stabilirea unei legături aeriene directe între Buenos Aires și Tel Aviv, cu începere din noiembrie, conform informațiilor din aceeași sursă. Premierul Benjamin Netanyahu a salutat, la rândul său, „claritatea morală” a președintelui argentinian și poziționarea acestuia alături de Israel și „poporul evreu”, în opoziție cu „calomniile antisemite”. [...]
Escaladarea tensiunilor în Golful Oman ridică riscuri operaționale pentru transportul maritim , după ce Iranul a anunțat că va riposta în urma unui incident în care un distrugător american a tras asupra unei nave comerciale sub pavilion iranian, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc duminică, în Golful Oman, în contextul în care nava de marfă ar fi încercat să evite o blocadă navală americană. Teheranul a condamnat episodul drept „piraterie armată” și a avertizat că forțele sale vor răspunde „în curând”. Ce spune Iranul și ce reclamă SUA Un purtător de cuvânt al centrului central de comandă al armatei iraniene, Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de știri ISNA, a transmis că Iranul va lua represalii împotriva „pirateriei armate” și a armatei americane. De cealaltă parte, președintele SUA, Donald Trump , a susținut într-o postare pe rețelele de socializare că nava a fost avertizată de un distrugător american cu rachete ghidate să se oprească, dar nu s-a conformat. El a mai afirmat că intervenția a produs o gaură în sala motoarelor și că pușcașii marini americani au preluat custodia navei de marfă, numită Touska, verificând încărcătura. De ce contează pentru transport și comerț Schimbul de acuzații și amenințarea explicită cu represalii amplifică incertitudinea de securitate într-o zonă cheie pentru rutele maritime. În astfel de contexte, riscul perceput de operatori poate crește, cu potențiale efecte în lanț asupra planificării curselor și a costurilor asociate (de exemplu, prin măsuri suplimentare de siguranță sau evitarea unor rute), chiar dacă materialul citat nu oferă estimări sau decizii concrete în acest sens. În acest stadiu, informațiile publice din sursă nu includ detalii despre eventuale pagube suplimentare, victime sau măsuri anunțate oficial de autorități în urma incidentului. [...]
