Știri
Știri din categoria Externe
Iranul a cerut Germaniei să „clarifice rolul” bazei americane de la Ramstein în atacurile aeriene ale SUA asupra teritoriului iranian, potrivit AGERPRES, care citează o declarație făcută joi pentru AFP de ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili.
Solicitarea vizează baza militară americană de la Ramstein, descrisă drept cea mai mare din Europa, pe fondul bombardamentelor pe care Statele Unite le desfășoară în prezent împotriva Iranului.
„Teheranul a cerut Germaniei să «clarifice rolul» bazei militare americane de la Ramstein, cea mai mare din Europa, în atacurile aeriene desfășurate în prezent de SUA asupra teritoriului iranian”, a declarat joi pentru AFP ambasadorul Iranului la Berlin, Majid Nili.
Din informațiile publicate, nu rezultă dacă autoritățile germane au oferit un răspuns oficial la această cerere și nici ce elemente concrete ar fi invocat partea iraniană în legătură cu rolul bazei.
Articolul AGERPRES este disponibil integral doar abonaților, iar detaliile suplimentare despre demersul diplomatic și eventualele reacții ale Berlinului nu sunt accesibile în materialul consultat.
Recomandate
Donald Trump a amenințat că Iranul va fi „șters de pe fața Pământului” dacă vase americane sunt atacate în Strâmtoarea Hormuz , pe fondul escaladării tensiunilor maritime și al menținerii unei blocade americane asupra Iranului, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută într-un interviu la FOX News, în care Trump a susținut că SUA au „mai multe arme și muniție” și „cel mai bun echipament”, invocând inclusiv rețeaua de baze americane din lume și capacitatea de a folosi rapid resursele militare „dacă va fi nevoie”. Contextul operațional: atacuri și interceptări în regiune Comentariile lui Trump au venit la scurt timp după ce mai multe rachete ar fi fost lansate din Iran către Emiratele Arabe Unite. În același interval, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) , amiralul Brad Cooper, a declarat că SUA au distrus șase ambarcațiuni mici iraniene și au interceptat rachete de croazieră și drone lansate de Teheran. Cooper a spus că a „sfătuit ferm” forțele iraniene să stea departe de activele militare americane în timpul operațiunii și a adăugat că blocada SUA asupra Iranului — care împiedică navele să ajungă în Iran sau să plece din apele/teritoriul iranian — rămâne în vigoare și „depășește așteptările”. Incidentul cu nava sud-coreeană și presiunea pentru coaliție Tot luni, o navă sud-coreeană care naviga în apropierea Strâmtorii Hormuz a fost atacată, potrivit publicației sud-coreene Chosun Daily, care citează un oficial guvernamental. Trump a confirmat în interviu că a existat un atac, dar a insistat că nu au fost raportate alte pagube în strâmtoare. În același context, Trump a spus că Coreea de Sud ar trebui să se alăture eforturilor SUA de protejare a traficului maritim în apropierea Iranului și a indicat că secretarul Apărării, Pete Hegseth, va susține marți o conferință de presă împreună cu șeful Statului Major Interarme, Dan Caine. Dispută pe informații: Iranul revendică lovirea unei nave americane, SUA neagă Agenția Fars News, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC), a susținut că două rachete ar fi lovit o fregată americană în apropierea portului Jask, la intrarea sudică în strâmtoare, forțând-o să se întoarcă. Un oficial american a declarat ulterior pentru The Jerusalem Post că afirmația IRGC este falsă, iar CENTCOM a precizat că două nave sub pavilion american au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz luni — lucru negat de IRGC. Publicația notează că, în ultimele luni, Iranul a revendicat în mod repetat lovirea unor nave militare americane din regiune, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln, la începutul lunii martie. [...]
Escaladarea tensiunilor din Strâmtoarea Hormuz ridică riscul de întreruperi pe o rută-cheie pentru energie , în condițiile în care Iranul vorbește despre controlul securității zonei și își intensifică pregătirile interne pentru o reluare a conflictului, potrivit Al Jazeera . Presa iraniană a relatat că o navă de război americană care ar fi încercat să tranziteze strâmtoarea a fost lovită de două rachete după ce ar fi ignorat avertismente, iar nava ar fi fost nevoită să se retragă din apropierea portului iranian Jask. Informația a fost atribuită agenției Fars, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC) . Armata SUA a negat, într-o postare pe rețele sociale, că vreunul dintre vasele sale ar fi fost lovit. Relatarea a apărut la câteva ore după ce șeful comandamentului militar comun al Iranului a avertizat că forțele americane vor fi atacate dacă intră în Strâmtoarea Hormuz. Generalul-maior Ali Abdollahi a spus că forțele aflate sub comanda sa vor „menține și gestiona securitatea Strâmtorii Hormuz cu toată puterea”, după anunțul președintelui SUA, Donald Trump, că Statele Unite vor „ghida” navele blocate de războiul SUA–Israel cu Iranul prin această rută maritimă. Anunțul lui Trump este detaliat într-un material separat al Al Jazeera . Pregătiri interne pentru un conflict prelungit Pe fondul acestor tensiuni, autoritățile iraniene își mobilizează susținătorii și se pregătesc pentru posibilitatea unui conflict de durată, în timp ce continuă schimbul de propuneri cu Washingtonul în încercarea de a opri războiul început pe 28 februarie prin negocieri. Ministerul iranian de Externe a confirmat luni că Teheranul analizează cel mai recent text transmis de Washington prin Pakistan, dar a cerut o abordare mai „realistă” din partea lui Trump. Purtătorul de cuvânt Esmaeil Baghaei a spus că, în acest stadiu, autoritățile de la Teheran nu vor discuta „despre nimic în afară de încetarea completă a războiului”. Reconstituirea capabilităților și controlul informației La aproape o lună după un armistițiu care a suspendat luptele la scară largă, autoritățile iraniene încearcă să își refacă capacitățile de rachete și drone, în eventualitatea reluării războiului. Potrivit articolului, sunt menționate inclusiv lucrări de degajare a intrărilor bombardate către baze subterane care adăpostesc muniții și echipamente. În paralel, Iranul menține un „aproape total” blocaj al internetului, descris ca fiind în a 10-a săptămână (peste 1.550 de ore) și care ar afecta peste 90 de milioane de iranieni, măsură justificată de autorități prin „considerente de securitate”. Guvernul a spus că restricțiile vor rămâne până la finalul războiului. Campania „Jan Fadaa” și disputa asupra cifrelor Pe plan intern, autoritățile promovează o campanie publică numită „Jan Fadaa” („pregătit să se sacrifice”), prezentată ca instrument de menținere a mobilizării. Voluntarii se pot înscrie pe un site administrat de stat doar cu număr de telefon, fără cerința unui cod de identificare național sau a unei înregistrări personale complete, potrivit articolului. Campania susține că are peste 31 de milioane de membri activi, însă autoritățile nu au publicat documente care să susțină cifra. În același timp, campania a fost contestată de opozanți din diaspora: Ali Sharifi Zarchi, fost profesor devenit disident, a afirmat că ar fi identificat, pe baza unor vulnerabilități de proiectare ale site-ului, indicii că numărul celor înscriși ar fi sub patru milioane. Articolul notează și că, după criticile apărute, campania a început să raporteze mai puține înscrieri noi. Săptămâna aceasta, autoritățile au desemnat un purtător de cuvânt al campaniei, Sasan Zare, care a respins acuzațiile și l-a atacat pe Sharifi Zarchi. Zare a mai spus că peste 60% dintre cei înregistrați ar fi femei și că „majoritatea” ar avea între 20 și 45 de ani. Totodată, el a afirmat că inițiativa ar urma să iasă din faza „simbolică” și să cheme în curând persoanele înscrise la activități stabilite de stat, ce vor fi anunțate ulterior. [...]
Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct în costurile energiei și în lanțurile de aprovizionare , după ce Iranul a susținut că a blocat nave militare americane și israeliene și că ar fi forțat o navă a SUA să-și schimbe cursul, în timp ce Pentagonul neagă că iranienii ar fi tras, potrivit Mediafax . Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi împiedicat distrugătoare americane și israeliene să intre în Strâmtoarea Ormuz, conform unui anunț al serviciului de presă al IRGC. Separat, agenția iraniană Fars, citând două surse, a relatat că forțele armate iraniene ar fi lansat două rachete asupra unei nave de război americane care urma să tranziteze strâmtoarea. În versiunea prezentată de Fars, o fregată a Marinei SUA ar fi navigat „cu încălcarea reglementărilor de navigație și siguranță” în apropiere de Jask și ar fi ignorat avertismentele iraniene, fiind ulterior forțată să-și schimbe cursul. În contrapondere, SUA neagă relatările despre lovirea fregatei de către rachete iraniene, potrivit corespondentului Axios Barak Ravid, pe rețelele sociale. Avertisment pentru nave comerciale și petroliere Un comandant militar iranian de rang înalt, Ali Abdollahi, a transmis un avertisment către navele comerciale și petroliere să nu încerce tranzitul fără coordonare cu forțele armate iraniene, potrivit presei de stat iraniene. „Avertizăm că orice forță armată străină — în special armata americană agresivă — care intenționează să se apropie sau să intre în Strâmtoarea Ormuz, va fi vizată și atacată.” De ce contează economic: reacția piețelor și riscul pe transport Materialul notează că prețurile petrolului au crescut, iar acțiunile au scăzut în tranzacții volatile, pe fondul incertitudinii persistente privind transportul maritim prin Strâmtoare. Pentru companii, un astfel de context se poate traduce în costuri mai mari de transport și asigurare și într-un risc operațional crescut pentru livrări. Ce urmează: operațiune anunțată de SUA Cu o zi înainte, președintele american Donald Trump a anunțat „ Operațiunea Proiectul Libertate ” în Strâmtoarea Ormuz, programată să înceapă pe 4 mai, cu obiectivul de a îndepărta navele blocate în strâmtoare în urma blocadei. Trump a spus că SUA vor răspunde „cu forță” oricărei rezistențe la ceea ce a numit „acest proces umanitar”. În același timp, Iranul a respins tentativa de a rupe „blocada de facto” și a amenințat că va ataca navele de război americane și orice navă comercială care ar încerca să tranziteze fără permisiunea sa, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Germania își poziționează preventiv o capabilitate navală pentru securizarea rutelor comerciale : un dragor de mine al marinei germane a plecat spre Marea Mediterană și va aștepta acolo o decizie privind o posibilă misiune internațională în Strâmtoarea Ormuz, potrivit Digi24 . Mișcarea are o miză operațională directă pentru transportul maritim, într-un punct-cheie pentru fluxurile de energie și mărfuri. Nava „Fulda” ar urma să ajungă în aproximativ două săptămâni în Mediterană, unde se va alătura Grupării Navale Permanente NATO de Luptă Contra Minelor-2 (SNMCMG-2) , în așteptarea unor noi ordine. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a indicat că nava ar putea continua spre Strâmtoarea Ormuz dacă vor exista condiții politice și juridice care să permită o astfel de participare. De ce trimite Berlinul nava acum Potrivit informațiilor prezentate, dragorul de mine se deplasează lent din motive tehnice, iar trimiterea lui în Mediterană urmărește „câștigarea de timp” în cazul în care Germania decide ulterior să se alăture unei misiuni de menținere a păcii în Strâmtoarea Ormuz. Practic, Berlinul își reduce timpul de reacție fără a confirma încă o implicare în zonă. Condițiile pentru o misiune în Strâmtoarea Ormuz Pistorius a avertizat că participarea Germaniei ar depinde de două condiții prealabile: încetarea completă a ostilităților; existența unui mandat din partea parlamentului german. În plus, ministrul a menționat ca posibile repere o încetare a focului, un armistițiu durabil sau un cadru juridic internațional care să faciliteze participarea Germaniei. Context: operațiunea americană „Project Freedom” În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat operațiunea „Project Freedom ”, prin care marina americană ar urma să ghideze, începând de luni, navele comerciale blocate în Golful Persic, după ce Iranul a închis coridorul din Strâmtoarea Ormuz în urma războiului lansat împotriva sa de SUA și Israel. Trump a amenințat Iranul că orice interferență în această operațiune „va fi abordată prin forță”. Conform datelor citate, Statele Unite au mobilizat pentru „Project Freedom” peste o sută de aeronave, distrugătoare, drone și circa 15.000 de militari. [...]
SUA încearcă să reducă riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz prin presiune diplomatică asupra Chinei , după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a cerut Beijingului să intervină pe lângă Iran pentru redeschiderea rutei maritime, potrivit Digi24 . Miza este una economică: Ormuz este o cale navigabilă strategică pentru transportul de petrol, iar orice restricție menține presiune pe prețurile energiei și pe costurile de transport. Bessent a spus că subiectul va fi discutat săptămâna viitoare, la întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată la Beijing în 14-15 mai. Într-un interviu pentru Fox News, oficialul american a cerut Chinei „să-și intensifice acțiunile diplomatice” pentru a-i determina pe iranieni „să deschidă strâmtoarea”, conform Agerpres, citată de Digi24. De ce contează: presiunea pe petrol și pe lanțurile de aprovizionare Bessent a susținut că o nouă operațiune a Marinei SUA de ghidare a transporturilor maritime prin această rută „va reduce prețurile petrolului” și a descris scumpirea combustibililor drept o „anomalie temporară”, care s-ar putea încheia „în câteva săptămâni sau luni”. Totodată, el a afirmat că piața petrolului va fi „bine aprovizionată”, recunoscând însă că scumpirea bruscă afectează consumatorii americani. Ce cere Washingtonul Beijingului Potrivit declarațiilor lui Bessent, argumentul central al SUA este legat de relația comercială China–Iran: Beijingul ar cumpăra 90% din exporturile de petrol ale Iranului, ceea ce, în viziunea oficialului american, înseamnă că „finanțează cel mai mare stat sponsor al terorismului”. În acest context, Bessent a cerut Chinei: să se alăture SUA „în această operațiune internațională” pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz (fără a detalia ce măsuri ar trebui să ia Beijingul); împreună cu Rusia, să înceteze blocarea inițiativelor la ONU, inclusiv a unei rezoluții care ar încuraja măsuri pentru protejarea transportului maritim comercial prin Ormuz. Context: discuțiile Trump–Xi și „armistițiul comercial” Bessent a mai spus că Trump și Xi au discutat deja despre situația din Iran și că vor face schimb de opinii pe tema Ormuz la summitul din 14-15 mai. El a legat stabilitatea relației SUA–China de armistițiul comercial convenit în octombrie anul trecut, la Busan (Coreea de Sud). În același timp, oficialul american a afirmat că SUA ar deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz prin blocada impusă transporturilor maritime iraniene. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de blocaj și costuri mai mari pentru transportul de petrol , după ce Iranul ar fi tras două rachete asupra unei nave militare americane care încerca să tranziteze zona, informație pe care armata SUA o neagă, potrivit Digi24 . Miza este una economică: strâmtoarea transportă în mod normal aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol, iar orice perturbare se transmite rapid în prețurile la energie și în tarifele de transport și asigurare. Potrivit agenției iraniene Fars, citată în material, nava americană ar fi fost „ținta unui atac cu rachete” după ce ar fi ignorat un avertisment al forțelor navale iraniene, iar surse locale ar fi susținut că aceasta s-ar fi retras din zonă. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins însă afirmația, declarând că „nicio navă a Marinei SUA nu a fost lovită”, fără să precizeze dacă a existat un atac care nu și-a atins ținta, conform The Times of Israel. Recomandări de rută și „zonă de securitate sporită” În acest context, Centrul Comun de Informații Maritime, condus de SUA, a recomandat navelor să traverseze Strâmtoarea Ormuz prin apele teritoriale ale Omanului și a anunțat instituirea unei „zone de securitate sporită”, notează Al Jazeera. Grupul a avertizat că apropierea de rutele maritime obișnuite „ar trebui considerată extrem de periculoasă” din cauza prezenței minelor care nu ar fi fost complet cartografiate și neutralizate. Rămâne neclar în ce măsură companiile de transport maritim și asiguratorii vor accepta să își asume riscul tranzitului, în condițiile în care Iranul a tras asupra unor nave în zonă și a promis că va continua, potrivit informațiilor prezentate. „ Proiectul Libertate ”: sprijin militar, dar fără escortă directă Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a anunțat că SUA vor „ghida” navele blocate prin această cale navigabilă și vor răspunde „cu forță” la orice interferență. Iranul a avertizat, la rândul său, că va ataca forțele americane dacă vor intra în strâmtoare, iar șefi militari de la Teheran au spus că navele care trec prin Ormuz trebuie să se coordoneze cu ei. CENTCOM a transmis că va sprijini „Proiectul Libertate” cu 15.000 de militari și peste 100 de aeronave terestre și maritime, alături de nave de război și drone. Totuși, potrivit unor oficiali americani citați de Wall Street Journal, navele de război ale SUA nu vor escorta, în acest moment, navele comerciale, inițiativa fiind descrisă mai degrabă ca un efort de coordonare a transportului maritim internațional. Axios a relatat, citând de asemenea oficiali americani, că Marina SUA ar urma să furnizeze informații pentru evitarea minelor navale, cu nave militare „în apropiere” dacă va fi nevoie să prevină atacuri. De ce contează: efectul de propagare în energie, transport și asigurări Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru comerțul global cu energie, iar închiderea ei a dus, în timpul conflictului, la o creștere puternică a prețurilor la energie la nivel mondial, potrivit materialului. În plus, Organizația Maritimă Internațională a indicat că sute de nave și până la 20.000 de marinari nu au putut tranzita strâmtoarea în timpul conflictului, iar echipajele blocate au rămas fără alimente și alte provizii. În plan diplomatic, administrația Trump a cerut sprijin pentru o coaliție internațională care să asigure siguranța transportului maritim, iar mai multe țări, conduse de Marea Britanie și Franța, lucrează la constituirea unei astfel de coaliții pentru redeschiderea strâmtorii „odată ce pacea va fi asigurată”. Președintele francez Emmanuel Macron a spus însă că Parisul nu va participa la operațiuni militare „neclare” pentru redeschiderea strâmtorii și a cerut o redeschidere coordonată de SUA și Iran, conform declarațiilor citate. [...]
