Știri
Știri din categoria Externe

Apelul Iranului către BRICS riscă să blocheze consensul blocului într-un moment de criză energetică globală, pe fondul războiului care a început la 28 februarie și al tensiunilor interne dintre membri cu interese divergente, potrivit Agerpres.
Ministrul de externe iranian Abbas Aragchi a cerut, la reuniunea de două zile a miniștrilor de externe BRICS de la New Delhi, ca statele din grup să condamne ceea ce el a numit încălcări ale dreptului internațional comise de SUA și Israel, inclusiv „agresiunea lor ilegală împotriva Iranului”. În același timp, oficialul iranian a afirmat că Teheranul rămâne deschis diplomației, dar este pregătit să se apere cu toate „mijloacele de care dispune”.
„Iranul face, prin urmare, apel către statele membre BRICS și către toți membrii responsabili ai comunității internaționale să condamne în mod explicit încălcările dreptului internațional de către Statele Unite și Israel.”
Intervenția Iranului scoate în evidență dificultatea BRICS de a ajunge la o poziție comună, în condițiile în care formatul funcționează pe bază de consens, iar în grup se află rivali regionali precum Iran și Emiratele Arabe Unite (EAU). Potrivit informațiilor din material, Iranul a lansat numeroase atacuri asupra EAU și a altor țări vecine, ceea ce complică negocierile pentru o eventuală declarație comună.
BRICS a fost format inițial din Brazilia, Rusia, India și China, extins în 2011 cu Africa de Sud, iar ulterior a admis Egiptul, Etiopia, Indonezia, Iranul și Emiratele Arabe Unite. Extinderea a crescut greutatea globală a grupului, dar a adâncit divergențele interne pe teme geopolitice. India deține președinția prin rotație a BRICS în 2026.
Conflictul a declanșat, potrivit sursei, o criză energetică globală, după „închiderea efectivă” a Strâmtorii Ormuz, rută prin care se transportă aproape o cincime din petrolul mondial. Restricționarea traficului petrolierelor a dus la un salt brusc al prețului țițeiului și a alimentat temeri privind reapariția inflației, condiții financiare mai stricte și o posibilă încetinire economică globală, în special pentru economiile importatoare de energie, precum India.
Separat, Ministerul de Externe de la New Delhi a anunțat că o navă sub pavilion indian a fost atacată miercuri lângă coasta Omanului, însă echipajul este în siguranță.
„Atacul este inacceptabil și deplângem faptul că navele comerciale și marinarii civili sunt în continuare vizați.”
În discursul de deschidere, ministrul indian de externe Subrahmanyam Jaishankar a evitat criticile directe, dar a insistat pe importanța stabilității și a traficului maritim neîngrădit pe căile navigabile internaționale, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie, ca element esențial pentru bunăstarea economiei globale.
Jaishankar a mai spus că utilizarea tot mai frecventă a sancțiunilor unilaterale contravine dreptului internațional și Cartei ONU și afectează disproporționat țările emergente, adăugând că economiile emergente se așteaptă ca BRICS să joace un „rol constructiv și stabilizator” într-un context de fragmentare geopolitică și incertitudine economică.
Recomandate

Posibilele livrări secrete de armament din China către Iran riscă să complice agenda diplomatică a Washingtonului la Beijing , pe fondul unor informații de intelligence invocate de oficiali americani, potrivit Adevărul . Miza pentru SUA este dublă: oprirea unor eventuale transferuri de armament finit către Iran și evitarea escaladării tensiunilor în timpul vizitei președintelui Donald Trump în China. Washingtonul susține că reprezentanți ai unor companii chineze și oficiali iranieni ar fi discutat transferuri de armament, inclusiv prin rute care ar implica state terțe pentru a ascunde originea livrărilor. În același timp, nu este clar dacă livrările au avut loc, în ce volum și nici dacă autoritățile de la Beijing ar fi aprobat astfel de înțelegeri. Ce știe și ce nu poate confirma SUA, potrivit oficialilor citați Evaluările din interiorul administrației americane ar diferi, potrivit sursei: unii oficiali cred că echipamentele ar fi putut fi deja direcționate către țări terțe, în timp ce alții nu confirmă acest lucru. Până acum, nu ar exista indicii că arme chineze ar fi fost folosite pe câmpul de luptă împotriva forțelor americane sau israeliene de la începutul conflictului cu Iranul, în februarie. Tot în acest context, este menționat că The New York Times relata luna trecută despre date de intelligence potrivit cărora China ar fi transferat către Iran sisteme portabile de apărare aeriană (MANPADS) – armament capabil să doboare aeronave care zboară la joasă altitudine – și că ar fi fost analizate și alte posibile livrări similare. Presiune politică în timpul vizitei lui Trump în China Dezvăluirile ar amplifica presiunea asupra lui Donald Trump să ridice subiectul în discuțiile cu liderii chinezi, însă rămâne neclar dacă va aborda direct tema, în condițiile în care ar urmări o „recalibrare” a relației cu Xi Jinping. Marți, Trump a spus că intenționează să aibă o „discuție lungă” cu Xi despre conflictul din Orientul Mijlociu și a apreciat că liderul chinez a avut o atitudine „relativ bună” față de Iran. După primele informații privind posibile transferuri de MANPADS, Trump a afirmat, într-un interviu acordat Fox Business Network, că i-a cerut lui Xi să nu permită livrări de armament către Iran: „I-am scris o scrisoare în care i-am cerut să nu facă acest lucru, iar el mi-a răspuns că, în esență, nu face asta.” De ce contează: diferența dintre „dublă utilizare” și armament finit Potrivit oficialilor americani citați, China ar fi oferit Iranului informații de intelligence și acces la imagini de la un satelit de spionaj pentru monitorizarea pozițiilor forțelor americane din regiune. Separat, Beijingul ar fi furnizat componente cu dublă utilizare (de exemplu semiconductori, senzori, convertoare de tensiune), care pot fi folosite atât civil, cât și militar, ceea ce le face mai greu de urmărit decât livrările directe de armament. Diferența majoră, în evaluarea oficialilor, este că livrările de armament finit ar reprezenta o categorie distinctă, iar folosirea unor rute prin state terțe ar sugera intenția de a ține transferurile în afara vizibilității publice. Sursa mai notează că cel puțin una dintre țările terțe implicate s-ar afla în Africa, fără ca oficialii să poată confirma dacă vreun transport a ajuns efectiv pe teritoriul acestor state. Context economic: petrolul iranian și dependența de rutele energetice China rămâne un cumpărător important de petrol iranian sancționat, achiziționat la prețuri sub nivelul pieței, reprezentând aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Iranului, potrivit sursei. Beijingul ar avea, totodată, interese strategice în susținerea Teheranului, inclusiv legate de dependența de fluxurile energetice din regiune și de transporturile prin Strâmtoarea Ormuz . Conflictul ar fi perturbat grav transporturile prin strâmtoare, iar încetarea focului convenită în urmă cu câteva săptămâni nu ar fi restabilit pe deplin fluxul comercial, ceea ce ar crea dificultăți pentru China, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra piețelor sale de export. Misiunea Iranului la ONU nu a oferit un punct de vedere imediat, iar Teheranul a oferit puține detalii despre cooperarea cu China; ministrul iranian de externe a declarat în martie că Iranul a beneficiat de „cooperare militară” din partea Chinei și Rusiei, fără explicații suplimentare. [...]

Administrația SUA încearcă să lege relația cu Beijingul de deblocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul de stat Marco Rubio spune că Washingtonul mizează pe influența Chinei asupra Iranului pentru a reduce tensiunile care afectează fluxurile comerciale și energetice, potrivit Agerpres . Rubio a descris China drept „cea mai mare provocare geopolitică” pentru Statele Unite, dar și „cea mai importantă relație” pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News, la bordul Air Force One, în drum spre China, în contextul vizitei la Beijing alături de președintele Donald Trump, care avea programată joi o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping. Ormuz, miza economică: presiune pe comerț și pe exporturile Chinei Șeful diplomației americane a afirmat că SUA se bazează pe sprijinul Chinei pentru a rezolva impasul din jurul Strâmtorii Ormuz, unde tranzitul este „în mare parte blocat” în prezent. Rubio a spus că Washingtonul speră să convingă Beijingul să joace un rol mai activ în a determina Iranul „să renunțe la ceea ce face” în Golful Persic. În argumentația sa, Rubio a indicat și interesul economic al Chinei: nave chineze ar fi blocate în Golf, iar economia chineză, orientată spre export, ar suferi din cauza presiunii economice globale generate de criza din strâmtoare, pe fondul reducerii achizițiilor de produse chinezești de către alte țări. Mesajul către Beijing: sprijinul pentru Iran poate costa relația cu Washingtonul Rubio a mai declarat că SUA au avertizat deja China că orice sprijin pentru Iran va afecta „evident” relațiile cu Washingtonul, subiect care ar urma să fie discutat la Beijing. În acest context, Agerpres notează că China este unul dintre cei mai importanți parteneri internaționali ai Iranului și oferă sprijin economic Teheranului, iar SUA au impus în mod repetat sancțiuni companiilor chineze acuzate de comerț ilicit cu Iranul. Cum își definește Rubio relația cu China Rubio a prezentat relația cu Beijingul ca un exercițiu de gestionare a conflictelor de interese, fără a intra în detalii suplimentare: „Vom avea propriile interese care vor fi în conflict cu interesele lor și, pentru a evita războaie și pentru a menține pacea și stabilitatea în lume, va trebui să le gestionăm.” [...]

SUA și China au convenit să mențină Strâmtoarea Ormuz deschisă , un semnal cu miză directă pentru stabilitatea fluxurilor globale de energie și, implicit, pentru prețurile petrolului, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Casei Albe după întâlnirea de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping. În comunicatul citat, Casa Albă arată că cei doi lideri au fost de acord că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulație a produselor energetice”. Pentru piețele energetice, mesajul vizează reducerea riscului de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul de petrol. Petrol american, în ecuația discuțiilor Potrivit Casei Albe, Xi Jinping și-a exprimat interesul de a cumpăra mai mult petrol american, cu obiectivul de a reduce dependența Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menționat acest interes în propria relatare a discuțiilor, notează Agerpres. Tot Casa Albă afirmă că Xi s-a opus „militarizării” Strâmtorii Ormuz și impunerii unei taxe de trecere. China a cerut în mod constant libera circulație prin strâmtoare, pe unde tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol. Context politic: Taiwan, prezent în mesajele Chinei, absent din rezumatul SUA Administrația americană a descris întâlnirea Trump–Xi drept „bună” și a indicat că discuțiile au vizat „modalitățile de consolidare a cooperării economice” dintre cele două țări, fără să menționeze Taiwanul în rezumatul său. În schimb, potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi l-a avertizat pe Trump asupra riscului unui „conflict” între China și SUA dacă problema Taiwanului este gestionată greșit de Washington, principalul susținător al insulei revendicate de Beijing. [...]

Pentagonul ia în calcul redenumirea unei eventuale reluări a loviturilor asupra Iranului pentru a evita declanșarea automată a obligației de a cere aprobarea Congresului după 60 de zile , potrivit The Jerusalem Post , care citează un material NBC News bazat pe declarațiile a doi oficiali americani. Conform NBC, armata SUA discută ca, dacă încetarea focului se prăbușește și președintele Donald Trump decide reluarea operațiunilor de luptă, campania să fie derulată sub un nou nume – unul dintre variante fiind „Operation Sledgehammer” („Operațiunea Ciocanul”). Un oficial de la Casa Albă familiarizat cu discuțiile a spus că orice noi operațiuni de luptă împotriva Iranului ar urma să fie desfășurate sub o denumire nouă, iar „Operation Sledgehammer” nu este singura opțiune luată în calcul. Miza: pragul de 60 de zile din War Powers Resolution Publicația notează că redenumirea ar putea permite administrației Trump să susțină că o eventuală „Operation Sledgehammer” este separată de „Operation Epic Fury”, începută la final de februarie, și, astfel, nu ar necesita solicitarea aprobării Congresului pentru continuarea acțiunilor militare după 60 de zile – prag asociat cu War Powers Resolution din 1973 (lege care limitează durata angajării militare fără autorizare legislativă). În același timp, administrația argumentează în continuare – potrivit NBC – că pragul de 60 de zile nu a fost depășit, deoarece operațiunile active din „Operation Epic Fury” s-ar fi oprit după 40 de zile, odată cu anunțarea încetării focului. Context operațional: prezență militară mai mare și blocada Strâmtorii Ormuz Doi oficiali au declarat pentru NBC că prezența militară americană în regiune este „mult mai mare” acum decât la începutul „Operation Epic Fury”. Unul dintre ei a fost citat astfel: „Suntem într-o poziție mai bună acum decât pe 27 februarie. Avem mai multă putere de foc și capabilități.” În paralel, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) continuă să aplice o blocadă a Strâmtorii Ormuz, potrivit materialului. Ce a spus Marco Rubio despre încheierea „Operation Epic Fury” Textul reia și declarațiile de săptămâna trecută ale secretarului de stat Marco Rubio, care a afirmat că „Operation Epic Fury” s-a încheiat și că SUA au trecut la acțiuni defensive în cadrul blocadei porturilor iraniene. „Operation Epic Fury s-a încheiat. Ne-am atins obiectivele acelei operațiuni.” „Răspundem doar dacă suntem atacați primii. Aceasta este o operațiune defensivă.” Un purtător de cuvânt al Pentagonului a direcționat întrebările NBC către Casa Albă, iar Casa Albă nu a răspuns solicitării de comentarii, mai notează materialul. Reuters a contribuit la relatare, potrivit sursei. [...]

China respinge acuzațiile privind sprijinul pentru programul de rachete al Iranului , după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut, într-un interviu, că Beijingul ar fi oferit „o anumită cantitate de sprijin” Teheranului pentru componente folosite la fabricarea rachetelor, potrivit Global Times . Întrebat despre afirmațiile lui Netanyahu, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat marți că poziția Chinei a fost exprimată „în repetate rânduri” și că Beijingul „respinge acuzațiile nefondate și nejustificate”. Guo a susținut că, „în calitate de mare țară responsabilă”, China își îndeplinește strict obligațiile internaționale și că este „angajată să pună capăt conflictelor și să promoveze pacea”, lucrând pentru „dezescaladarea situației”. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre natura presupusului sprijin invocat de Netanyahu și nici despre ce componente ar fi vizate. [...]

Rusia își extinde cooperarea cu talibanii, un pas cu miză de securitate regională , după ce Moscova spune că stabilește un „parteneriat complet” cu autoritățile de la Kabul și încurajează alte state din regiune să-și intensifice relațiile cu Afganistanul, potrivit Reuters . Declarația îi este atribuită de agenția Interfax lui Serghei Șoigu , secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, care a spus că o cooperare mai strânsă cu Kabul este importantă pentru „securitatea și dezvoltarea” regiunii. În acest cadru, Moscova ar construi un „dialog pragmatic” cu talibanii, care include securitate, comerț, cultură și sprijin umanitar. De ce contează: normalizarea relației cu Kabul, pe fondul riscurilor de securitate Rusia a devenit anul trecut primul stat care a recunoscut formal guvernul taliban , instalat după preluarea puterii în august 2021, în contextul retragerii forțelor conduse de SUA după 20 de ani de război. Potrivit Reuters, Moscova justifică apropierea prin nevoia de a lucra cu Kabul în condițiile în care se confruntă cu o amenințare majoră de securitate din partea grupărilor militante islamiste cu baze într-un arc de țări „din Afganistan până în Orientul Mijlociu”. Relația a fost facilitată și de schimbarea cadrului intern: talibanii au fost declarați organizație teroristă în Rusia în 2003, însă interdicția a fost ridicată în aprilie 2025, notează Reuters. Rolul Organizației de Cooperare de la Shanghai Șoigu a făcut declarațiile la o reuniune cu omologii săi din Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO), un grup cu 10 membri care include China, India, Iran, Pakistan și mai multe state ex-sovietice. El a mai spus că SCO ar trebui să reactiveze grupul său de contact cu Afganistanul, un semnal că Moscova vrea să împingă subiectul cooperării cu Kabul și într-un format regional mai larg. [...]