Știri
Știri din categoria Externe

Europa ar putea deveni țintă indirectă în conflictul dintre Iran și SUA, după avertismentul transmis de Teheran către statele UE să nu se implice militar, potrivit unui interviu acordat de expertul Flavius Caba pentru Știrile ProTV. Mesajul iranian – „dacă vă implicați, vom răspunde” – vine pe fondul unei relații deja tensionate între Bruxelles și Teheran.
Flavius Caba, președintele Institutului de Studii Politice și Economice în Orientul Mijlociu, explică faptul că relațiile erau la un minim istoric încă înaintea izbucnirii războiului. Uniunea Europeană a desemnat Gardienii Revoluției drept organizație teroristă, iar Iranul a răspuns declarând armatele statelor UE drept entități teroriste.
Potrivit expertului, cel mai probabil scenariu nu vizează un atac militar direct, ci amenințări asimetrice:
„Probabil, acțiunile principale la care ar trebui să fim atenți sunt cele de tip terorist”, avertizează Caba.
Un alt risc major ar putea apărea în cazul destabilizării interne a Iranului. Un eventual colaps sau un război civil ar putea genera un nou val migraționist spre Europa.
Deși Iranul deține rachete balistice capabile să atingă ținte din Europa, expertul consideră că o confruntare directă este improbabilă. În plus, în cazul unui atac, ar putea interveni sistemele de apărare antirachetă, inclusiv scutul de la Deveselu.
Concluzia analizei este că Teheranul nu are interesul deschiderii unui nou front cu statele europene, însă ar putea recurge la instrumente indirecte de presiune, într-un context regional tot mai volatil.
Recomandate

Anularea de către Trump a deplasării emisarilor pentru negocieri ridică semne de întrebare asupra unei ieșiri rapide din conflict , după ce președintele SUA a spus că Iranul „nu a făcut o ofertă satisfăcătoare” pentru un acord de pace, potrivit Al Jazeera . Decizia vine în contextul în care ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a părăsit Pakistanul după ce le-a prezentat mediatorilor un posibil cadru pentru încheierea războiului. Publicația notează că anunțul lui Trump a urmat acestei vizite, indicând o răcire a canalului de discuții care ar fi urmat să continue la nivel de emisari. Din perspectiva impactului operațional, anularea deplasării înseamnă, cel puțin pe termen scurt, întreruperea unui format de negociere care ar fi putut accelera contactele indirecte și ar fi oferit o arhitectură minimă pentru un armistițiu sau un acord de principiu. În absența acestei runde, rămâne neclar ce mecanism diplomatic va fi folosit în continuare și în ce calendar. Al Jazeera mai relatează că Teheranul respinge negocierile „sub asediu”, formulare care sugerează că Iranul condiționează discuțiile de schimbări în teren sau de relaxarea presiunii, însă detaliile acestor condiții nu sunt prezentate în fragmentul disponibil. Ce urmează depinde de reluarea contactelor prin mediatori și de existența unei propuneri pe care Washingtonul să o considere acceptabilă, dar sursa nu oferă, în acest moment, un termen sau pași concreți. [...]

Atacul cu bombă din Cauca ridică riscurile de securitate înaintea alegerilor prezidențiale din Columbia. Potrivit G4Media , cel puțin 14 civili au fost uciși într-o explozie produsă în orașul Cajibio, în sud-vestul țării, cu aproximativ o lună înainte de scrutinul prezidențial programat pe 31 mai. Guvernatorul provinciei Cauca, Octavio Guzman, a anunțat că explozia a rănit peste 38 de persoane, inclusiv cinci minori, și a descris incidentul drept o „tragedie”, avertizând asupra unei „escaladări teroriste”. Într-o postare pe rețeaua X, el a mai indicat că peste 20 de persoane ar fi fost grav rănite. Ce se știe despre atac și anchetă Relatările din presa locală, citate în material, indică faptul că un cilindru exploziv ar fi căzut pe un microbuz și a explodat, iar imaginile distribuite de guvernator arată pagube importante la mai multe vehicule. Martori citați de ziarul El Tiempo au spus că, înainte de explozie, bărbați înarmați ar fi oprit și blocat vehicule pe drum. Anchetatorii nu au oferit informații oficiale despre posibili suspecți, potrivit datelor disponibile în articol. Reacția autorităților și contextul electoral Președintele Gustavo Petro a catalogat atacul drept terorism și a acuzat facțiuni separatiste ale fostului grup de gherilă FARC care au respins acordul de pace din 2016, numindu-i pe cei responsabili „teroriști, fasciști și traficanți de droguri”. Atacul din Cajibio vine pe fondul unor îngrijorări crescute privind securitatea înaintea alegerilor prezidențiale. În plus, vineri au fost raportate atacuri coordonate în vestul Columbiei: potrivit relatărilor din mass-media, un vehicul a explodat lângă o bază militară din Cali, iar alte explozii au avut loc în apropierea unei instalații militare din Palmira. În aceste incidente nu au fost raportate victime. [...]

Donald Trump a anulat trimiterea emisarilor SUA la negocieri cu Iranul și spune că nu ia în calcul, deocamdată, reluarea războiului , potrivit Digi24 . Decizia menține incertitudinea asupra traseului diplomatic într-un conflict care a împins în sus prețurile la energie și a complicat perspectivele economice globale. Trump a fost întrebat de un jurnalist de la Axios dacă anularea deplasării emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner în Pakistan, pentru discuții cu Iranul, înseamnă că Washingtonul ar urma să reia războiul. Răspunsul, citat de publicație, a fost că nu, iar președintele american a adăugat că „încă nu ne-am gândit la asta”. De ce a fost anulată misiunea în Pakistan Președintele SUA a spus, într-o discuție cu Fox News, că a oprit misiunea în timp ce echipa se pregătea să plece, invocând durata zborului și lipsa unui interes imediat în „situația actuală” a negocierilor. În relatarea Digi24, Trump a susținut că discuțiile pot fi purtate și la telefon și că iranienii „pot să-l sune când vor”. Negocierile: „o ofertă mai bună, dar nu suficient” După anularea deplasării, Trump a afirmat că Iranul „a oferit mult, dar nu suficient” și că ar fi primit o propunere îmbunătățită la scurt timp după decizie. Întrebat de Kit Maher de la CNN pentru detalii despre ofertă, Trump a repetat că propunerea nu este suficientă, fără a oferi elemente concrete. Contextul care apasă pe piețele de energie În material se arată că Washingtonul și Teheranul sunt într-un impas, în condițiile în care Iranul a închis în mare parte Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece în mod normal o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), iar SUA blochează exporturile de petrol ale Iranului. Conflictul, pentru care este menționat un armistițiu în vigoare, a început pe 28 februarie, cu atacuri aeriene americane și israeliene asupra Iranului, urmate de atacuri iraniene asupra Israelului, bazelor americane și statelor din Golf. Digi24 notează că războiul a dus la creșterea prețurilor la energie la maximele ultimilor ani, alimentând inflația și afectând perspectivele de creștere economică la nivel global. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a părăsit Pakistanul după discuții cu oficiali de rang înalt și urmează să revină la Islamabad după o vizită în Oman, înainte de o deplasare în Rusia, potrivit agenției oficiale Irna, citată în articol. Detaliile discuțiilor din Pakistan au fost descrise ca fiind sumare, iar Araghchi a spus că rămâne de văzut dacă SUA sunt „cu adevărat serioase” în privința diplomației. [...]

China amenință cu măsuri de răspuns după ce UE a inclus companii chineze în al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei , o escaladare cu potențial de a complica relația comercială China–UE și de a crește riscurile de conformare pentru firmele care operează pe lanțuri de aprovizionare cu legături în ambele piețe, potrivit Mediafax . Beijingul a transmis că va „lua măsurile necesare” după decizia Bruxelles-ului și a avertizat că „toate consecințele” vor fi suportate de UE. Mesajul apare într-un comunicat al Ministerului Comerțului din China, publicat sâmbătă seara. Ce reproșează Beijingul și ce a decis UE China susține că includerea entităților chineze în sancțiunile legate de Rusia contravine „consensului” la care ar fi ajuns cele două părți și „subminează angajamentele politice” care stau la baza relațiilor China–UE. În comunicat, ministerul afirmă că UE a mers mai departe „în ciuda reprezentărilor și obiecțiilor repetate” ale Chinei. Totodată, Beijingul spune că este „profund nemulțumit” și că „se opune ferm” deciziei. UE a publicat în această săptămână detaliile celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni legate de Rusia, care include noi restricții asupra unui număr de companii chineze. Miza economică: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe exporturile de tehnologie Potrivit informațiilor din material, sancțiunile vizează furnizori din țări terțe de echipamente sensibile de înaltă tehnologie, iar UE acuză mai multe firme din China că ar furniza bunuri cu dublă utilizare (civile și militare) către sectorul militar-industrial al Rusiei. În practică, includerea unor companii pe liste de sancțiuni poate însemna restricții de tranzacționare și obligații suplimentare de verificare (conformare) pentru parteneri, bănci și intermediari, crescând costurile și riscul operațional pentru companiile expuse. Ce urmează China nu a detaliat ce „măsuri necesare” ar putea adopta. Rămâne de văzut dacă răspunsul va fi unul diplomatic sau va include acțiuni cu impact economic, în condițiile în care disputa pleacă de la sancțiuni care ating direct companii și fluxuri de bunuri tehnologice. [...]

Blocada navală a SUA riscă să împingă Iranul spre o criză de stocare a petrolului , dar Teheranul mizează că presiunea politică internă din SUA va limita durata măsurii, potrivit unei analize CNN . Miza economică imediată este capacitatea Iranului de a-și menține exporturile de țiței – principala sursă de valută – într-un moment în care prețurile alimentelor cresc, iar șomajul se adâncește. Blocada, începută ca o măsură asupra porturilor iraniene „cu mai bine de zece zile” în urmă, s-a extins la nivel global: orice navă „legată de Iran” este monitorizată de forțele navale americane pe tot parcursul voiajului. În paralel, Washingtonul transmite public că nu intenționează să cedeze, iar secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a descris operațiunea drept una „de fier”, cu mesajul „nimic nu intră, nimic nu iese”. Presiunea pe exporturile de țiței: fereastră de câteva luni Un efect central al blocadei ar fi reducerea drastică a capacității Iranului de a exporta țiței și produse petroliere. Dacă nu poate „muta” milioanele de barili pe care îi produce zilnic, Iranul ar putea fi forțat să reducă producția, arată analiza. Esfandyar Batmanghelidj, directorul think-tank-ului Borse și Bazaar, spune că Iranul ar putea susține nivelul actual al producției încă „două-trei luni” înainte ca problema stocării să devină „o considerație semnificativă”. Firma de analiză a transporturilor Kpler indică faptul că Iranul mai are spațiu de stocare la sol, cu „aproape 30 de milioane de barili” disponibili, ceea ce ar însemna că limita este încă la „câteva săptămâni” distanță. Totuși, Teheranul caută soluții pentru a prelungi această fereastră, inclusiv prin folosirea unor petroliere retrase din exploatare ca stocare plutitoare: Tankertrackers.com a observat un transportor vechi de 30 de ani, „NASHA”, îndreptându-se spre terminalele de pe insula Kharg . Blocada, răspuns la Hormuz, cu efecte în lanț în regiune Măsura americană a venit după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Hormuz și a impus o „taxă neoficială” navelor care tranzitează acest punct critic, prin care trece „mai mult de o cincime” din exporturile mondiale de petrol și gaze, ceea ce a dus la o creștere accentuată a prețurilor petrolului, potrivit CNN. În timpul războiului, un obiectiv-cheie al SUA a fost redeschiderea Strâmtorii Hormuz, însă după eșecul negocierilor din această lună, președintele Donald Trump a schimbat tactica, lansând blocada navală din Golful Oman până în „oceanele deschise”. În același timp, sudul Iranului rămâne infrastructura vitală pentru comerțul țării: insula Kharg ar exporta circa 90% din țițeiul iranian, iar blocada restricționează puternic terminalele sudice, inclusiv dincolo de Hormuz. Conflictul pune presiune și pe lanțuri de aprovizionare globale din petrochimie și agricultură: Orientul Mijlociu expediază aproximativ 25% din polipropilena mondială și 20% din polietilenă, iar regiunea asigură circa un sfert din sulful global și 15% din îngrășăminte, notează analiza. Costul intern: locuri de muncă pierdute și scumpiri accelerate Pe plan intern, blocada și războiul amplifică deteriorarea economică. Presa afiliată statului a relatat, citându-l pe adjunctul ministrului muncii, Gholamhossein Mohammadi, că un milion de locuri de muncă au fost deja pierdute, iar ocuparea a două milioane de persoane a fost afectată. Separat, un oficial din Ministerul Muncii, Alireza Mahjoub, a declarat pentru Iranian Labour News Agency (ILNA) că alți 130.000 de muncitori și-au pierdut locurile de muncă după ce fabricile lor au fost lovite. Guvernul iranian susține că nu există penurii și că lanțul de aprovizionare cu alimente funcționează, în condițiile în care 85% din produsele agricole și bunurile de bază ar fi produse intern. Un rezident din Teheran a confirmat pentru CNN că piețele sunt aprovizionate, dar a spus că prețurile unor bunuri de bază – precum puiul, orezul, ouăle și medicamentele – s-au triplat sau chiar cvadruplat. De ce mizează Teheranul pe timp Analiza sugerează că Iranul pariază pe faptul că SUA nu vor putea menține blocada „luni” întregi, inclusiv din cauza presiunii politice interne asupra lui Trump, pe fondul reacțiilor negative legate de război și al apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului. În plus, Iranul a avut ani la dispoziție să se adapteze la sancțiuni și la presiunea americană, ceea ce face dificilă „dismantelarea completă” a economiei într-un interval scurt. Pe termen scurt, semnalul-cheie pentru piețe și pentru regiune rămâne durata efectivă a blocadei: dacă se prelungește, riscul de reducere a producției iraniene și de noi tensiuni asupra prețurilor la energie crește; dacă se scurtează, Teheranul câștigă timp pentru a-și menține „mașinăria economică” funcțională, chiar și la un nivel de avarie. [...]

Avertismentul lui Garry Kasparov pune presiune pe strategia occidentală față de Rusia și Iran , prin ideea că tratarea separată a celor două conflicte duce la decizii incoerente și la costuri politice mai mari pentru aliați, potrivit Mediafax . Fostul campion mondial la șah și activist politic susține, într-un interviu acordat emisiunii „On The Record” de la TVP World, că una dintre cele mai grave erori ale lui Donald Trump a fost separarea dosarelor Iran și Ucraina, deși, în opinia sa, ele sunt „profund interconectate” prin sprijinul acordat de Rusia regimului de la Teheran. Miza: o strategie unitară, nu două crize paralele Kasparov afirmă că administrația Trump nu ar fi avut „nici un proces diplomatic coerent și nici o strategie clară de război” în relația cu Iranul. El pune accent pe lipsa unor obiective stabile, susținând că justificările s-ar fi schimbat succesiv – de la schimbarea regimului, la programul nuclear și apoi la petrol – fără un mesaj consistent către public și aliați. „Nu știu dacă putem folosi cuvântul ‘proces’ pentru aceste discuții, pentru că proces înseamnă că există un element de strategie.” În această logică, Kasparov consideră că problema nu este doar gestionarea Iranului, ci incapacitatea de a înțelege „tabloul strategic mai larg”, în care Rusia și Iranul funcționează ca părți ale aceleiași confruntări. Efecte asupra relației SUA–Europa, în lectura lui Kasparov Kasparov leagă confuzia strategică de deteriorarea relațiilor cu partenerii europeni, despre care spune că ar fi fost „alienati” de Washington. În opinia sa, fără o justificare și o direcție clară, sprijinul aliaților devine greu de obținut. „Trebuie să prezinți cazul publicului american și aliaților tăi. Altfel, nu te poți aștepta la sprijin.” „Europa este deja în război” și implicațiile pentru securitate și apărare Kasparov susține că Europa se află deja într-un conflict cu Rusia, chiar dacă mulți lideri evită să o spună explicit, și indică o schimbare de atitudine în state precum Germania sau Polonia, care ar accepta tot mai mult că securitatea, producția de apărare și o confruntare pe termen lung cu Rusia sunt inevitabile. „Nimeni nu vrea un război mare. Dar suntem în război. Europa este în război.” Obiectivul Kremlinului, potrivit lui Kasparov: distrugerea statului ucrainean În analiza sa, Kasparov spune că miza Rusiei este una maximală, iar pauzele temporare sau negocierile nu ar schimba obiectivul strategic. „Putin vrea să câștige războiul. Putin vrea să distrugă statalitatea ucraineană.” El folosește și o metaforă pentru a argumenta împotriva ideii de compromis cu Moscova: „ Vladimir Putin va încerca să extindă războiul. Este ca un cancer. Nu negociezi cu cancerul. Îl elimini.” În ansamblu, mesajul lui Kasparov este că separarea conflictelor Iran–Ucraina produce o politică externă fragmentată, care slăbește coordonarea occidentală și complică, în special pentru Europa, pregătirea pentru o confruntare de durată cu Rusia. [...]