Știri
Știri din categoria Apărare
Traian Băsescu susține că evaluările optimiste ale SUA privind slăbirea Iranului s-au dovedit eronate, iar declarațiile despre distrugerea capacităților militare și nucleare iraniene au fost „o propagandă ieftină”, potrivit HotNews.ro. Fostul președinte a afirmat, la B1 TV, că actuala escaladare arată că Iranul este „mult mai puternic decât îl credem” și capabil să extindă conflictul în regiune.
Băsescu a criticat atât declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind distrugerea instalațiilor nucleare iraniene în urma loviturilor din 2025, cât și modul în care serviciile americane de informații au anticipat reacția Teheranului. În opinia sa, accentul pus pe localizarea liderilor iranieni a fost mai puțin relevant decât evaluarea capacității Iranului de a ataca baze americane din mai multe state.
În ceea ce privește România, fostul șef al statului a spus că nu vede un pericol direct, dar a subliniat că sistemul de la Deveselu nu este destinat interceptării rachetelor de tipul celor utilizate în prezent în regiunea Golfului. Potrivit acestuia, scutul antirachetă face parte dintr-un sistem conceput pentru rachete balistice cu rază lungă sau intercontinentale, interceptate în afara atmosferei.
Pentru amenințări de tipul celor invocate în actualul conflict, protecția României ar fi asigurată de cele trei baterii Patriot și de sistemele franceze amplasate în zona Midia, pe litoral. „Nu scutul de la Deveselu ne va feri de rachete iraniene, ci sistemul Patriot”, a explicat Băsescu.
El a mai susținut că europenii ar trebui să aibă un rol mai activ în gestionarea crizei și a reiterat că oprirea programului nuclear iranian rămâne un obiectiv legitim, însă modul în care a fost evaluată și comunicată eficiența loviturilor anterioare a fost, în opinia sa, greșit.
Recomandate
Incidentul din Strâmtoarea Hormuz ridică miza pentru supravegherea navală fără echipaj , după ce Iranul a susținut că a capturat o dronă submarină americană, iar Pentagonul a confirmat doar că un vehicul subacvatic fără pilot a avut o defecțiune, potrivit The Jerusalem Post . Gărzile Revoluționare iraniene au declarat că au „capturat” un submarin fără echipaj la intrarea în Strâmtoarea Hormuz și au publicat o imagine cu vehiculul, indicând că ar fi fost dus într-o locație nedezvăluită din Iran. Teheranul a prezentat episodul ca pe o demonstrație a capacităților sale de contracarare a tehnologiilor americane în unul dintre cele mai sensibile puncte maritime pentru comerțul global cu energie. Ce spune Iranul și ce confirmă SUA Presa de stat iraniană a identificat vehiculul ca fiind un Dive-LD, un „vehicul subacvatic autonom” (AUV – dronă care operează sub apă fără echipaj) produs de compania americană Anduril, cu sediul în California. Potrivit companiei, platforma poate fi folosită pentru: contramăsuri împotriva minelor; cartografierea fundului mării; culegere de informații; inspecția infrastructurii subacvatice, inclusiv cabluri și conducte. În replică, un purtător de cuvânt al Pentagonului a spus că o dronă subacvatică americană „a avut o defecțiune în urmă cu mai bine de o zi” și că aceasta „supraveghea apele regionale” în sprijinul operațiunilor în curs. Oficialul american a adăugat că drona era „un model mai vechi”, care „nu a colectat date sensibile” și nu avea la bord echipamente sonar sau radar clasificate. Reuters notează că nu a putut verifica independent afirmațiile Iranului, iar Pentagonul nu a abordat explicit în declarație susținerea privind „capturarea”. Anduril nu a răspuns solicitării de comentarii. De ce contează: costuri, ritm de înlocuire și vulnerabilități Episodul vine într-un moment în care armata SUA investește masiv în sisteme navale fără echipaj – subacvatice și de suprafață – pentru a reduce costurile de monitorizare pe arii maritime foarte mari și pentru a limita riscurile pentru personal. Conform site-ului Anduril, Dive-LD poate opera până la 10 zile fără întoarcere la bază și este proiectat să coboare până la 6.000 de metri adâncime. Publicația americană DefenseScoop a relatat în 2024 că un astfel de sistem ar costa aproximativ 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei). În plan operațional, incidentul evidențiază o tensiune structurală a „războiului cu drone” pe mare: platformele fără echipaj sunt mai ieftine și mai ușor de desfășurat decât navele cu echipaj, dar pot deveni și mai expuse capturării sau exploatării propagandistice atunci când apar defecțiuni sau pierderi de control în zone disputate. [...]
Israel își semnalează intenția de escaladare totală în cazul unui atac iranian , după ce ministrul Apărării, Israel Katz , a spus că un astfel de scenariu ar „elibera” armata israeliană (IDF) „de orice restricții”, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul indică o posibilă schimbare de prag operațional, cu implicații directe pentru riscul regional și pentru infrastructura energetică a Iranului. Katz a făcut declarațiile într-un discurs adresat angajaților Ministerului Apărării, înaintea sărbătorii Rosh Hashanah, într-un context în care publicația notează că informațiile au fost relatate de Walla. Oficialul israelian a avertizat că, în cazul unui atac iranian, Israelul ar viza „toată infrastructura națională, militară și civilă” a Iranului, inclusiv infrastructura energetică. „Vom distruge toată infrastructura națională, militară și civilă din Iran, inclusiv infrastructura energetică.” Mesajul operațional: „fără restricții” și ținte extinse În aceeași intervenție, Katz a susținut că regimul iranian „știe foarte bine” de ce a evitat recent să atace Israelul. El a invocat acțiuni anterioare ale Israelului împotriva Iranului, afirmând că Israelul „a atacat cu forță”, că ar fi „distrus programul nuclear” al Iranului și că ar fi „asasinat” pe (fostul lider suprem) Khamenei, precum și că ar fi afectat „capabilitățile strategice” ale Teheranului. Publicația nu oferă, în textul extras, detalii independente care să susțină aceste afirmații. Katz a mai spus că Israelul este pregătit atât pentru apărare, cât și pentru atac, iar IDF „este gata să îndeplinească misiunea”. Context: presiunea sancțiunilor SUA și poziția lui Netanyahu Ministrul Apărării a legat situația și de presiunea economică asupra Iranului, afirmând că sancțiunile SUA ar putea împinge regimul „spre pragul distrugerii”, apreciere pe care a calificat-o drept „probabilă”. Declarațiile lui Katz vin după un mesaj al premierului Benjamin Netanyahu , care a spus miercuri că un atac al Iranului ar fi „una dintre ultimele lor decizii”. Netanyahu a afirmat, într-o vizită la o instituție religioasă din Sderot, că Iranul „atacă și amenință pe toată lumea”, dar „nu aici”, pentru că ar cunoaște consecințele unui atac asupra Israelului. [...]
Negocierile SUA–Ucraina pentru o licență de producție a interceptorilor Patriot nu rezolvă deficitul de muniție pe termen scurt , iar chiar și cu un acord în vigoare ar fi nevoie de ani pentru a construi capacități industriale, potrivit G4Media , care îl citează pe secretarul de stat american Marco Rubio. Rubio a spus că subiectul acordării unei licențe pentru producerea în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot este „în negocieri” și că „s-ar putea ajunge la un acord”, dar efectul nu ar fi imediat. El a explicat că producția de interceptori Patriot este un proces complex, care ar dura mai mulți ani chiar și în condițiile obținerii licenței, din cauza timpului necesar pentru construirea fabricilor și a nivelului ridicat de sofisticare al armamentului. De ce contează: cererea globală apasă pe stocuri și pe capacitatea de producție În aceeași intervenție, Rubio a susținut că problema disponibilității nu este specifică Ucrainei, pe fondul unei creșteri puternice a cererii de rachete interceptoare la nivel mondial. El a invocat inclusiv nevoile SUA în Orientul Mijlociu, în contextul confruntării cu Iranul, și a subliniat că Washingtonul trebuie să-și mențină propriile stocuri la un nivel suficient înainte de a extinde livrările către alți parteneri. Context politic: Zelenski a discutat licența cu Trump, care cere prudență Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în iulie, în timpul unei vizite la Washington, că a discutat cu Donald Trump posibilitatea acordării unor licențe pentru producerea în Ucraina a interceptorilor Patriot. Trump avertizase anterior că SUA trebuie să fie „foarte atente” înainte de a autoriza producerea unor astfel de arme în afara teritoriului american, referindu-se atât la Patriot, cât și la Tomahawk. Miza operațională pentru Kiev Sistemele Patriot sunt descrise ca esențiale pentru Ucraina, în special pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, dificil de interceptat. Kievul solicită de mai mult timp suplimentarea stocurilor de interceptori, pe fondul intensificării atacurilor rusești, iar presiunea asupra munițiilor a devenit mai sensibilă odată cu operațiunile militare din Orientul Mijlociu, care au crescut cererea asupra stocurilor americane. [...]
O cooperare militară Rusia–Iran ridică miza pentru apărarea navală americană în Golf , după ce Moscova ar fi ajutat în secret Teheranul să dezvolte rachete de croazieră supersonice, potrivit unei investigații citate de news.ro . Informația este relevantă prin potențialul de a schimba echilibrul operațional în Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații lor operează sisteme avansate de apărare aeriană și antirachetă. Programul secret, cu numele de cod C430L, ar fi început în 2023 și ar fi continuat inclusiv pe durata războiului americano-israelian împotriva Iranului, conform investigației Financial Times. Publicația britanică își bazează concluziile pe corespondențe rusești scurse în presă, date de călătorie ale unor experți implicați și analiza brevetelor militare. Ce tehnologie ar fi fost transferată și de ce contează Ținta principală a programului C430L ar fi dezvoltarea de către Iran a unui sistem de propulsie cu motor ramjet (statorreactor) – un tip de motor care permite unei rachete de croazieră să mențină zborul la viteze de câteva ori mai mari decât viteza sunetului. Experți în rachete și în domeniul militar, citați în investigație, spun că tehnologia este „aproape cu certitudine” destinată rachetelor de croazieră antinavă și de atac terestru. Rachetele de croazieră supersonice combină viteza cu zborul la altitudine joasă, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării aeriene și antirachetă pentru detectare și interceptare. În contextul Golfului Persic, acest avantaj operațional ar putea crește presiunea asupra grupărilor navale americane și asupra infrastructurii militare din regiune. Stadiul programului și limitele informațiilor disponibile Iranul ar fi construit și testat în zbor sistemul de propulsie ramjet, însă, potrivit investigației citate, nu există dovezi că o rachetă de croazieră supersonică dezvoltată cu ajutorul Rusiei ar fi fost deja desfășurată. Un expert citat, Fabian Hinz (Conflict Armament Research), descrie cazul drept un transfer de tehnologie militară „extrem de sensibilă” strategic, pe care Iranul ar fi încercat să o obțină de mult timp. Jim Lamson, fost analist CIA specializat în Iran și în prezent la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, afirmă că un astfel de progres ar putea oferi Teheranului un sistem de arme „calitativ nou”, capabil să amenințe navele Marinei SUA. Context: relația militară tot mai strânsă Moscova–Teheran Investigația plasează programul C430L în cadrul unei cooperări militare mai ample între Rusia și Iran. Teheranul a furnizat Moscovei drone de atac „Shahed”, folosite pe scară largă în războiul Rusiei din Ucraina, și ar fi ajutat la stabilirea producției acestora pe teritoriul Rusiei. Separat, Ucraina și oficiali occidentali au acuzat Rusia că ar fi oferit Iranului asistență pe câmpul de luptă în timpul războiului cu SUA și Israel, inclusiv imagini din satelit, sprijin cu drone și componente de armament, potrivit aceleiași surse. [...]
Israelul a eliminat în Gaza un lider Hamas acuzat că a coordonat atacuri mortale în Cisiordania , într-o operațiune comună care indică menținerea presiunii operative asupra rețelelor de comandă și coordonare ale grupării, potrivit The Jerusalem Post . Forțele israeliene de securitate au anunțat că l-au ucis pe Farah Hamed , descris drept terorist Hamas responsabil pentru o serie de atacuri letale împotriva civililor israelieni și a militarilor IDF (armata Israelului) și care, ulterior, ar fi ajutat la direcționarea activităților teroriste în Cisiordania. Anunțul a fost făcut joi de IDF, Israel Security Agency (ISA) și Poliția Israelului. Conform acelorași instituții, Hamed a fost ucis miercuri, într-o operațiune comună ISA–IDF–Poliția Israelului, printr-o lovitură în centrul Fâșiei Gaza . Autoritățile israeliene îl prezintă ca membru al aripii militare Hamas și fost „operativ senior” în structura organizației din Cisiordania, menționând și participarea sa la lupte împotriva trupelor IDF în timpul războiului. Atacuri din anii 2000 atribuite lui Farah Hamed Potrivit comunicării comune citate de publicație, Hamed ar fi făcut parte ani la rând din „celula Silwad”, asociată cu mai multe atacuri armate în zona Binyamin, la începutul anilor 2000. Printre atacurile atribuite se numără: un atac armat din noiembrie 2002, lângă intersecția Rimonim, în care a fost ucisă civila israeliană Esther Galia Atiya; un atac armat din iunie 2003, pe drumul Route 60, în care a fost ucis civilul israelian Zvi (Howard) Goldstein; un atac armat din august 2003, pe Alon Road, în Samaria, în care a fost ucis Shalom Har-Melech; atacul armat din octombrie 2003, la Ein Yabrud, în care au fost uciși trei soldați IDF: sergentul Elad Pollak, sergentul Roi Yaakov Solomon și plutonierul Erez Idan. Publicația notează că un alt terorist Hamas implicat în atacul de la Ein Yabrud și în structura Hamas din Cisiordania a fost eliminat de forțele israeliene în Gaza, în 2024. Context: eliberarea în 2011 și reluarea activității în Hamas Potrivit agențiilor de securitate israeliene citate, Hamed a fost arestat la un moment dat și eliberat în 2011 în Fâșia Gaza, ca parte a schimbului de prizonieri pentru Gilad Shalit. După eliberare, ar fi continuat să opereze în aripa militară Hamas și ar fi fost implicat în recrutarea și coordonarea unor operativi pentru atacuri în „Iudeea și Samaria” (termen folosit de autoritățile israeliene pentru Cisiordania). Informațiile despre identitatea, rolul și atacurile atribuite lui Farah Hamed provin din comunicarea comună IDF–ISA–Poliția Israelului, preluată de The Jerusalem Post; articolul nu indică o poziție a Hamas sau o confirmare independentă a acuzațiilor. [...]
Ambasada Rusiei cere acces consular la Ivan Kuțenko, arestat în România într-un dosar de sabotaj , într-o mișcare care mută cazul din zona strict penală spre un potențial diferend diplomatic, pe fondul acuzațiilor că ar fi vizat obiective militare folosite de aliații NATO, potrivit Antena 3 . Ambasada Rusiei la București spune că a transmis autorităților române o solicitare pentru „organizarea unei întrevederi” cu cetățeanul rus, menționând că este pregătită să îi ofere „asistența consulară și juridică necesară”. Ivan Kuțenko a fost arestat pentru 30 de zile, după ce a fost acuzat de Serviciul Român de Informații (SRI) și DIICOT de implicare într-o operațiune de sabotaj a Federației Ruse. În același comunicat, ambasada contestă acuzațiile și susține că informațiile apărute public ar fi „presupuneri, speculații și tot felul de fantezii”, fără „nicio informație concretă” care să confirme caracterul ilegal al activității lui Kuțenko sau implicarea autorităților ruse. Reprezentanța diplomatică afirmă, totodată, că incidentul ar alimenta „sentimentele antirusești” în România și că cetățenii ruși nu s-ar mai putea simți în siguranță nici măcar când se află legal în state UE, invocând riscul unor „persecuții nejustificate”. Ce spun autoritățile române despre acuzații SRI a anunțat că, împreună cu autoritățile române și servicii partenere externe, a prevenit o operațiune de sabotaj coordonată de Federația Rusă pe teritoriul României. Potrivit informațiilor prezentate, un cetățean rus stabilit în România, aflat în monitorizarea SRI din februarie 2026, ar fi fost instruit să fotografieze și să filmeze obiective militare și strategice. Conform anchetatorilor, ar fi fost vizate inclusiv: baze militare și centre de comunicații utilizate de aliații NATO; aeronave cargo ucrainene Antonov. DIICOT l-a audiat pe suspect marți, iar anchetatorii susțin că acesta ar fi primit „ordine precise” privind obiectivele, iar datele ar fi fost transmise în Rusia prin aplicații și canale de comunicare criptate. Contextul operațional indicat în anchetă Potrivit aceleiași surse, misiunea suspectului ar fi început la începutul anului 2026, inclusiv într-o perioadă în care în România ajungeau avioane-cisternă ale Statelor Unite, destinate operațiunilor militare din Iran. Printre obiectivele urmărite s-ar fi aflat și Baza 90. Ivan Kuțenko are 40 de ani, iar anchetatorii susțin că ar fi fotografiat baze militare și obiective strategice din mai multe județe, materialele fiind transmise ulterior în Rusia prin canale criptate. [...]
