Știri
Știri din categoria Apărare
Congresul SUA împinge relația militară cu Israelul spre o integrare industrială care ar putea deveni greu de reversat, printr-o prevedere inclusă în proiectul legii anuale de politică de apărare pentru anul fiscal 2027, potrivit Al Jazeera. Miza nu este doar continuarea ajutorului militar american, ci trecerea la o cooperare structurată pe cercetare, producție și interconectarea sistemelor, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare și a priorităților de înzestrare ale SUA.
Prevederea apare ca Secțiunea 224 în versiunea Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților a proiectului „National Defense Authorization Act” (NDAA) pentru 2027, documentul care stabilește anual politica militară a SUA și autorizează programe și niveluri de cheltuieli. Textul proiectului de lege este disponibil în forma publicată de comisie, ca „US defence policy bill”, în documentul PDF aferent.
Dacă ar fi adoptată, inițiativa intitulată „United States-Israel Defense Technology Cooperation Initiative” ar apropia cele două armate și industriile lor de apărare printr-un cadru formal de coordonare și proiecte comune. Concret, Secțiunea 224 ar cere secretarului american al apărării să numească un „agent executiv”, un singur oficial responsabil de coordonarea cooperării militare SUA–Israel.
Mandatul descris în proiect include:
Al Jazeera notează că SUA și Israelul colaborează deja la sisteme de apărare antirachetă precum Iron Dome, însă proiectul ar extinde cooperarea către mai multe domenii ale războiului modern, inclusiv inteligență artificială, drone și operațiuni cibernetice.
În lectura criticilor citați de publicație, integrarea propusă ar „înfige” relația bilaterală în însăși baza industrială de apărare a SUA, ceea ce ar face-o dificil de „dezrădăcinat” ulterior, indiferent de schimbările politice. Josh Paul, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și fondator al grupului de advocacy A New Policy, susține că o astfel de prevedere ar oferi Israelului acces fără precedent la tehnologie americană și ar împinge armata SUA să integreze tehnologii israeliene în lanțul său critic de aprovizionare.
„Ce încearcă Congresul să facă acum este să găsească diferite modalități de a înrădăcina relația atât de adânc în propria bază industrială de apărare a Americii încât este imposibil să o smulgi.”
„O nouă secțiune de lege în NDAA ar oferi Israelului acces fără precedent la tehnologia americană și ar forța armata Statelor Unite să integreze tehnologii de apărare israeliene în propriul nostru lanț critic de aprovizionare militară, oferind Israelului o pârghie incredibilă asupra propriilor priorități de apărare ale Americii.”
Măsura este într-o fază incipientă. Următorii pași, potrivit articolului, sunt:
Inițiativa este atribuită președintelui republican al comisiei, Mike Rogers, și celui mai important democrat din comisie, Adam Smith, ceea ce îi conferă sprijin bipartizan, chiar dacă sondajele indică o opoziție în creștere în rândul democraților și al unor republicani față de sprijin militar suplimentar pentru Israel.
SUA sprijină militar Israelul de decenii. Al Jazeera amintește că, din 2008, legislația americană cere protejarea „avantajului militar calitativ” al Israelului în regiune. În actualul acord de asistență, semnat în timpul administrației Barack Obama, Washingtonul oferă Israelului aproximativ 3,8 miliarde de dolari pe an (aprox. 17,5 miliarde lei) în asistență militară, iar acordul pe 10 ani este valabil până în 2028.
Publicația mai arată că Israelul este cel mai mare beneficiar al ajutorului extern american din 1948, aproape integral militar în prezent, depășind 300 de miliarde de dolari ajustat cu inflația. În acest context, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat recent că vrea să încheie dependența Israelului de ajutorul militar american în următorii 10 ani, iar o cooperare mai strânsă între industriile de apărare, în locul transferurilor de numerar, ar fi compatibilă cu acest obiectiv.
Articolul plasează inițiativa și în contextul tensiunilor regionale, inclusiv atacul comun SUA–Israel asupra Iranului de la începutul anului și războiul de cinci săptămâni care a urmat, precum și acuzațiile de genocid analizate de Curtea Internațională de Justiție în legătură cu războiul din Gaza.
Recomandate
SUA pregătesc accelerarea retragerii trupelor din Europa , iar mutarea riscă să împingă statele europene către cheltuieli mai mari și decizii rapide de reorganizare a apărării, potrivit Economica . Washingtonul ar urma să prezinte luna viitoare, în fața aliaților din NATO, noile propuneri oficiale privind repoziționarea forțelor. Informația este atribuită publicației germane Welt am Sonntag, care citează o sursă confidențială din interiorul Pentagonului. Conform acestei relatări, SUA intenționează să accelereze „semnificativ” retragerea trupelor din bazele militare din Europa. Ce se schimbă operațional: calendarul și miza Germaniei Washingtonul anunțase anterior un plan inițial de retragere a 5.000 de soldați staționați în Germania. În prezent, Germania găzduiește cel mai mare contingent de militari americani în serviciu activ din Europa, cu aproximativ 35.000 de soldați dislocați. Pentru planul inițial, Pentagonul estimase un interval de 6–12 luni pentru finalizarea retragerii, însă noile informații indică o grăbire a procesului. Noile „hărți și planuri strategice” ar urma să fie prezentate la Force Sourcing Conference , un eveniment NATO programat pentru luna viitoare. Presiune politică pe Europa: „nu ne mai faceți morală” În același context, șeful Pentagonului, Pete Hegseth , a criticat public aliații europeni, reproșându-le că au ignorat ani la rând apelurile de a-și întări propriile sisteme de apărare și cerându-le să se abțină de la „a mai face morală” Statelor Unite. „Urmează decizii extrem de importante cu privire la securitatea generală în Europa” Declarația a fost făcută la Dialogul Shangri-La din Singapore, potrivit sursei. Ce nu este confirmat încă Până la momentul publicării informațiilor, reprezentanții oficiali ai Pentagonului nu au oferit comentarii suplimentare despre calendarul accelerat al retragerii, astfel că detaliile și ritmul exact rămân, deocamdată, neconfirmate oficial. [...]
SUA cer aliaților asiatici să urce bugetele de apărare la 3,5% din PIB și avertizează că relația cu Washingtonul se va schimba pentru statele care „profită gratuit”, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile secretarului american al apărării, Pete Hegseth , la Dialogul Shangri-La din Singapore. În intervenția sa, Hegseth a spus că există motive „legitime de alarmă” în fața „amplorii istorice” a întăririi militare a Chinei, dar a insistat că Washingtonul nu urmărește o „confruntare inutilă” și că vizează un „echilibru stabil” în Asia-Pacific, „în care niciun stat, inclusiv China, nu își poate impune hegemonia” și nu poate amenința securitatea sau prosperitatea SUA și a aliaților. Presiune pe bugete și condiționarea sprijinului Mesajul central către partenerii din regiune a fost creșterea contribuției financiare la apărarea colectivă. Hegseth a salutat în mod special Coreea de Sud, Japonia, Australia și Filipine și a avertizat că statele care nu se mobilizează vor vedea „o schimbare clară” în modul în care SUA „fac afaceri”. „Acele zile au trecut. Aliații care refuză să se mobilizeze și să își asume partea lor pentru apărarea noastră colectivă se vor confrunta cu o schimbare clară în modul nostru de a face afaceri.” Potrivit lui Hegseth, așteptarea Washingtonului este ca aliații și partenerii asiatici să își majoreze cheltuielile militare la 3,5% din PIB. Taiwan: poziția oficială, neschimbată; decizia privind vânzările de arme, la Trump Reuniunea are loc la două săptămâni după vizita lui Donald Trump în China, despre care președintele american a spus că a dus la acorduri comerciale „fantastice” și în contextul în care a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca pârghie de presiune asupra Beijingului. Hegseth a afirmat că nu a intervenit „nicio schimbare” în poziția Washingtonului privind Taiwanul, dar a precizat că „orice decizie” despre viitoare vânzări de arme către Taiwan îi va aparține președintelui Trump. Context regional: delegație americană amplă, prezență redusă a Chinei În Singapore, șeful Pentagonului conduce o delegație americană „impozantă”, în timp ce China a trimis, pentru al doilea an consecutiv, doar o echipă de experți militari și cercetători. Absența ministrului apărării, Dong Jun, este interpretată de analiști ca un semn al creșterii puterii Chinei, care nu ar mai considera necesară trimiterea unor oficiali de cel mai înalt rang. În marja forumului, Hegseth urmează să se întâlnească și cu omologii săi britanic și australian, în cadrul parteneriatului de securitate AUKUS , pe care China îl consideră o tentativă de contracarare a dezvoltării sale economice și militare. [...]
România a semnat contracte de înzestrare de 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) în cadrul programului european SAFE, mizând pe vehicule de luptă, capabilități anti-dronă și nave care ar urma să fie construite în țară, potrivit Libertatea . Miza economică imediată este volumul de cheltuieli publice angajate și distribuția lor între furnizori, inclusiv prin entități locale, într-un calendar strâns legat de accesarea finanțării europene. Ce cumpără MApN: vehicule, nave și sisteme anti-dronă Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunță șapte contracte semnate „chiar înainte de termenul limită” din 30 mai 2026, cu grupul german Rheinmetall , în cadrul SAFE (Security Action For Europe), un program european dedicat achizițiilor militare. Principalele componente ale pachetului: 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivate , furnizate de Rheinmetall Automecanica SRL din Mediaș, în valoare de 3,337 miliarde euro , fără TVA. Două nave de patrulare și două vedete de scafandri , care ar urma să fie construite la Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai , prin contracte cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems, în valoare totală de 920 milioane euro . Sisteme avansate anti-dronă , în valoare de 982 milioane euro , fără TVA, incluzând SKYNEX, SKYRANGER 35 și Millenium (Rheinmetall Italia S.p.A. ar urma să livreze șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 cu 24 de baterii și două sisteme Millenium). Muniție de calibru 35 mm AHEAD , în valoare de 449,75 milioane euro , fără TVA, furnizată de Rheinmetall Waffe Munition GmBH. MApN precizează că acest contract de muniție include 401.760 de lovituri calibru 35 mm AHEAD , proiectul având ca obiectiv asigurarea stocurilor pentru combaterea țintelor aeriene, inclusiv a dronelor. Context: SAFE și planul de înzestrare 2026–2030 În cadrul SAFE, MApN vizează 21 de proiecte de înzestrare , cu o valoare estimată de 9,6 miliarde euro . Dintre acestea, 10 ar urma să fie realizate în colaborare cu alte state membre UE, iar 11 sunt achiziții individuale ale României. Pentru 16 proiecte , evaluate la 8,33 miliarde euro , Parlamentul a aprobat finanțarea la finalul lunii aprilie 2026. În listă apare și achiziția estimată la aproximativ 700 milioane euro pentru 231 de sisteme și 934 de rachete Mistral , pentru care aprobarea ar fi fost obținută anterior, conform informațiilor din articol. De unde vin banii: împrumutul SAFE și calendarul de accesare Comisia Europeană a semnat pe 20 mai 2026 un acord de împrumut cu România în cadrul SAFE, care oferă acces la 16,68 miliarde euro (a doua cea mai mare alocare din UE după Polonia). Potrivit articolului, planul transmis de România către Comisia Europeană prevede 4,2 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură rutieră de interes național, iar restul pentru înzestrare militară și infrastructură de apărare. Acordul ar include condiții precum rambursare pe 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani , iar prima tranșă – echivalentul a 15% din suma totală (aprox. 2,5 miliarde euro ) – ar putea fi accesată în octombrie 2026 , conform sursei. „Tocmai ce am semnat al 4-lea acord de împrumut SAFE – cu România! SAFE demonstrează angajamentul nostru pe termen lung pentru securitatea Europei, în special a flancului estic”, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, citat în articol. De ce contează: efectul bugetar și componenta industrială locală Dincolo de dimensiunea militară, pachetul de contracte are un impact economic prin: angajamente bugetare de ordinul miliardelor de euro (aprox. zeci de miliarde de lei) într-un interval scurt; componenta de producție/livrare prin entități din România (Mediaș) și construcții navale la Mangalia , ceea ce poate influența încărcarea capacităților industriale și lanțurile de furnizori; dependența de calendarul SAFE , inclusiv accesarea tranșelor de finanțare începând cu toamna lui 2026, așa cum este prezentat în articol. În același timp, materialul notează că directorul ROMARM susține că industria de apărare nu ar fi fost consultată pentru programul SAFE, fără a detalia în ce măsură acest lucru schimbă structura contractelor deja semnate. [...]
Incidentul cu drona de la Galați ridică miza de securitate la granița NATO , într-un moment în care Alianța spune că este pregătită să-și apere teritoriul, potrivit Al Jazeera . Episodul readuce în prim-plan riscul ca războiul din Ucraina să capete o dimensiune directă pentru statele membre, inclusiv prin incidente pe teritoriul lor. Drona a lovit o clădire în orașul Galați, descris ca un port major pe Dunăre, aproape de granița cu Ucraina. Președintele României, Nicușor Dan, a pus incidentul pe seama Rusiei, conform materialului. Uniunea Europeană a condamnat rapid Moscova, iar NATO a transmis că este pregătită să apere teritoriul aliat împotriva atacurilor. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a negat responsabilitatea pentru incident, dar a afirmat că războiul „se apropie de sfârșit”, în timp ce președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a avertizat că Rusia ar planifica un atac aerian major. De ce contează pentru securitatea regională Dincolo de schimbul de acuzații, incidentul de la Galați pune presiune pe mecanismele de descurajare și reacție ale NATO, prin simplul fapt că un atac cu dronă a ajuns pe teritoriul unui stat membru. În această cheie, emisiunea ridică explicit întrebarea dacă există riscul ca NATO să fie atrasă în conflict și unde se mai află diplomația pe fondul escaladării tensiunilor. Contextul dezbaterii din „Inside Story” Subiectul este discutat în cadrul formatului „Inside Story”, prezentat de Mohammed Jamjoom, cu invitați din zona de analiză de securitate și politică externă: Olesia Horiainova, cofondatoare și adjunctă la conducerea Ukrainian Security and Cooperation Centre; Donald Jensen, profesor asociat (adjunct) la Johns Hopkins University; Alexey Muraviev, specialist rus în apărare și securitate. Materialul a fost publicat la 30 mai 2026. [...]
Posibilul rol al tehnologiei chineze în doborârea unui avion american ridică miza riscului de escaladare și a sancțiunilor în relația SUA–China, într-un moment în care Washingtonul încearcă să stabilizeze regiunea, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj NBC News bazat pe oficiali americani și surse familiarizate cu evaluări de informații. Investigatorii americani cred că un F-15E Strike Eagle al SUA, doborât în aprilie în sud-vestul Iranului, ar fi fost lovit de o rachetă portabilă (MANPADS – sistem antiaerian transportabil de un singur militar) de fabricație chineză. Cei doi membri ai echipajului s-au catapultat și au supraviețuit: pilotul a fost salvat în câteva ore, iar ofițerul responsabil cu sistemele de armament a evitat capturarea în Munții Zagros și a fost recuperat după două zile, conform relatărilor Pentagonului citate de NBC. Dacă informația se confirmă, ar fi primul caz din ultimele decenii în care un avion de vânătoare american este doborât de foc inamic, ceea ce ar amplifica întrebările privind nivelul sprijinului Beijingului pentru Teheran în timpul conflictului. Materialul apare în contextul în care administrația Trump continuă demersuri diplomatice pentru stabilizarea regiunii și pentru un acord pe termen mai lung cu Iranul. Ce ar fi livrat China și ce rămâne neconfirmat Potrivit NBC, ancheta este în desfășurare, însă surse apropiate investigației indică drept cea mai probabilă armă un sistem antiaerian portabil de fabricație chineză. În paralel, NBC relatează că Iranul ar fi putut primi și un radar chinezesc YLC-8B cu rază lungă, capabil să detecteze aeronave „stealth” (cu amprentă radar redusă), ceea ce ar fi putut îmbunătăți capacitatea Teheranului de a urmări platforme americane și israeliene avansate. Oficialii americani nu au confirmat public dacă acest radar a fost operațional în timpul conflictului. Reacții și implicații: sancțiuni, dar impact operațional „nedecisiv” Într-un episod separat menționat de NBC, Washingtonul a sancționat la începutul lunii trei companii chineze de sateliți, acuzându-le că ar fi furnizat imagini și date care au ajutat Iranul să țintească forțe americane din Orientul Mijlociu; Beijingul a respins acuzațiile. Ambasada Chinei la Washington a negat transferuri de echipamente militare către Iran, afirmând că Beijingul „acționează întotdeauna prudent și responsabil” în privința exporturilor militare și respectă obligațiile internaționale. Totuși, oficiali americani citați de NBC susțin că orice asistență chineză acordată Teheranului în timpul războiului nu a schimbat semnificativ balanța de pe câmpul de luptă. „Nu a fost un sprijin semnificativ. Nu a existat un impact operațional decisiv”, a declarat un oficial american pentru NBC, potrivit relatării. În același timp, NBC notează că China are de mult timp legături economice strânse cu Iranul și rămâne principalul cumpărător al exporturilor iraniene de petrol, în pofida sancțiunilor americane. Analiști citați de NBC afirmă că Beijingul ar fi furnizat tot mai mult tehnologii și componente cu dublă utilizare (civilă și militară), care pot sprijini atât infrastructura civilă, cât și baza industrială de apărare a Iranului. Un alt punct sensibil: minele navale din Strâmtoarea Hormuz Separat, NBC relatează că armata SUA nu a confirmat informațiile potrivit cărora Iranul ar fi desfășurat mine navale în Strâmtoarea Hormuz, deși ar fi efectuat căutări repetate în această zonă strategică. Potrivit a doi oficiali americani și unei alte persoane familiarizate cu situația, forțele americane nu au identificat până acum în mod definitiv mine în strâmtoare, iar căutările continuă, fără „dovezi definitive” în acest moment. Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante puncte de tranzit maritim pentru transporturile globale de petrol, iar incertitudinea privind eventuale mine menține un risc operațional ridicat pentru navigație și pentru stabilitatea regională. [...]
România ar putea avea nevoie de acorduri NATO cu Ucraina și Moldova pentru a doborî drone rusești înainte să intre în spațiul aerian național , o schimbare cu miză de reglementare și operațională, care ar muta accentul de la reacția „după incident” la prevenție, potrivit Stirile Pro TV . Ideea, avansată într-o analiză a Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW) și discutată de analiști militari români, pornește de la o limitare invocată public de reprezentanți ai Armatei: pe timp de pace, militarii români nu au voie să tragă către teritoriul altui stat, chiar dacă o dronă se îndreaptă spre România. Ce ar schimba acordurile propuse ISW recomandă ca NATO să ia în calcul negocierea unor acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Republica Moldova, astfel încât dronele rusești care se apropie de spațiul aerian al României să poată fi interceptate înainte de a-l încălca, indiferent dacă incursiunea ar fi accidentală sau intenționată. În analiza citată de publicație, ISW notează: „Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO, indiferent dacă incursiunile dronelor rusești sunt accidentale sau intenționate.” Pe aceeași linie, analistul militar Iulian Chifu susține că, atunci când un obiect zburător se îndreaptă iminent spre teritoriul național, ar trebui tratat ca amenințare și doborât, însă acest lucru „reclamă parteneriatul cu statele vecine” și ar necesita acorduri care să elimine limitarea actuală. Problema răspunderii pentru daune, încă nelămurită Un astfel de cadru ar trebui să stabilească explicit și cine suportă eventualele pagube produse de resturi, în scenariul în care România ar doborî o dronă în spațiul aerian al unui stat vecin. În material este dat exemplul incidentului de la Galați, unde, potrivit corespondentului PRO TV, resturile ar fi putut cădea peste terenuri agricole aflate la vest de portul Reni. Ce face România până la un acord Până la negocierea unor astfel de înțelegeri „la nivel NATO”, România așteaptă dislocarea în Dobrogea a unor sisteme moderne antidronă. Potrivit Ministerului Apărării, încă din februarie Comandamentul Aliat Suprem din Europa a aprobat o listă de echipamente cerute de România. Deocamdată, singurul anunț concret menționat este cel al Italiei, care ar urma să trimită 100 de militari și mai multe aeronave de luptă, ca răspuns la atacul cu dronă de la Galați. [...]
