Știri
Știri din categoria Externe
Israelul pregătește o operațiune militară de mare amploare în Cisiordania, cu evacuări și posibilă izolare completă a teritoriului, după atacul armat de la Hebron în care au fost uciși doi soldați israelieni, potrivit Agerpres.
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, într-o deplasare la Hebron, că în cartierul de unde provin cei doi atacatori (care au fost uciși) armata „va evacua locuitori” și va intra „din casă în casă”. Într-un mesaj video, Netanyahu a spus că el și ministrul apărării au în vedere „o operațiune de foarte mare amploare” în Cisiordania, „cum nu a mai existat de la Războiul de Șase Zile” din 1967.
„Vom evacua locuitori și vom intra din casă în casă.”
„Ministrul apărării și eu însumi avem în vedere o operațiune de foarte mare amploare (în Cisiordania), cum nu a mai existat de la Războiul de Șase Zile.”
Netanyahu a afirmat că armata este pregătită să execute operațiunea, iar momentul urmează să fie stabilit. Separat, el a ordonat armatei să pregătească „izolarea completă” a Cisiordaniei ocupate, în contextul atacului de vineri, potrivit relatărilor AFP preluate de Agerpres.
Din informațiile transmise în material, măsurile avute în vedere includ:
Atacul a avut loc vineri dimineața la Hebron, în sudul Cisiordaniei, când doi atacatori îmbrăcați în negru au deschis focul asupra unor militari israelieni. A urmat un schimb intens de focuri, iar cei doi atacatori au fost uciși, conform relatării unui fotoreporter al AFP.
Ulterior, armata israeliană a anunțat că doi soldați au fost uciși în atac, după ce un prim bilanț indica cinci răniți. Cei doi militari uciși sunt sergentul-șef Ron Yonatan Roytman (23 de ani) și sergentul Yuval Shay Svilem (20 de ani). Alți trei militari au suferit răni ușoare, potrivit armatei.
Recomandate
Ucraina a avansat în Donețk prin tactici de infiltrare și lovirea logisticii ruse , într-o contraofensivă care arată că, pe un front saturat de drone și câmpuri de mine, manevra la sol rămâne posibilă dacă este dublată de atacuri sistematice asupra aprovizionării, potrivit Digi24 . În „ Operațiunea Vivaldi ”, trupele ucrainene au recucerit 277 km² și 16 localități în sectorul Lyman (regiunea Donețk), conform comandanților citați de The Kyiv Independent . Operațiunea, lansată în primăvară de brigăzi din cadrul Corpului al Treilea de Armată, a urmărit consolidarea pozițiilor defensive înainte de iarnă, pentru menținerea controlului asupra ultimelor bastioane din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Contraofensiva a fost ținută secretă până de curând și este încă în desfășurare. Cum a fost posibil avansul pe un front dominat de drone și mine Relatarea descrie un tipar operațional repetat: infanteria a încercat să se infiltreze în spatele liniilor ruse, în timp ce dronele au fost folosite intens atât pentru sprijin direct, cât și pentru lovirea rutelor de aprovizionare. Obiectivul a fost izolarea pozițiilor rusești, întreruperea legăturilor dintre unități, blocarea aprovizionării și limitarea retragerii. În teren, înaintarea a fost încetinită de câmpuri de mine dense și de supravegherea permanentă cu drone și artilerie. Un episod descris de comandanți vizează traversarea unui râu după trecerea printr-un câmp minat, în condițiile în care podurile de lemn fuseseră distruse, iar trupele au improvizat o trecere din lemne și bușteni. Shandryholove, exemplu de „câștig” cu costuri operaționale mari Recucerirea localității Shandryholove (0,17 km²) a durat peste o lună, pe fondul minării „neobișnuit de intense”, potrivit comandantului Sergii Galchenko. Acesta a spus că minele antipersonal au provocat aproximativ 80% dintre victime, fără a indica numărul total al pierderilor. Pentru a reduce expunerea infanteriei, comandanții au încercat să se bazeze cât mai mult pe drone, care atacau pozițiile rusești înainte ca trupele să verifice zona. În paralel, unități ucrainene au înaintat pe marginea pădurilor și au schimbat frecvent momentele și traseele atacurilor, inclusiv deplasări nocturne cu pături menite să reducă semnătura termică. Ritmul avansului a variat puternic: Galchenko a indicat că, uneori, unitatea sa putea înainta doi kilometri într-o zi, dar în alte situații avea nevoie de patru zile pentru 200 de metri. Loviturile asupra logisticii ruse, multiplicator de efect Un element prezentat ca esențial a fost capacitatea Ucrainei de a lovi cu drone, la distanță medie, infrastructura logistică rusă aflată la aproximativ 200 km de front. Pentru Regimentul 21 separat de sisteme fără pilot „Kraken”, țintele au inclus depozite de muniție, baze de reparații și depozite de combustibil din teritoriile ocupate ale regiunii Luhansk, potrivit unui comandant identificat cu indicativul „Dolyna”. Acesta a legat perioadele de acalmie de pe front de loviturile asupra depozitelor rusești de muniție, susținând că, temporar, artileria rusă a rămas fără obuze. În plus, atacurile ar fi afectat aprovizionarea infanteriei ruse cu hrană, apă și muniție, cu efect asupra moralului. Limitările evacuării răniților și vulnerabilitatea vehiculelor fără pilot Evacuarea răniților a fost descrisă drept deosebit de dificilă, inclusiv pentru că minele reprezentau un risc și pentru echipele de salvare, iar primăvara deveneau mai greu de observat în iarba înaltă. În material este menționat și un incident în care un soldat care își evacua camaradul pe targă a declanșat o mină, iar militarul rănit a murit. Deși în ultimii ani s-a discutat despre vehicule terestre fără pilot (UGV) pentru evacuare, comandanții citați susțin că viteza redusă le face vulnerabile la drone. Galchenko a estimat că, dacă Rusia observă un astfel de vehicul, probabilitatea de a încerca să-l lovească este „foarte mare – de 90%”. Ce indică operațiunea pentru evoluția frontului Dincolo de câștigul teritorial raportat până la 14 octombrie, „Operațiunea Vivaldi” este prezentată ca un test de metodă: combinarea infiltrării infanteriei cu utilizarea dronelor și cu lovirea logisticii pentru a rupe impasul unui front dominat de supraveghere aeriană și minare. Materialul nu oferă o estimare a pierderilor totale și nici un calendar pentru următoarele etape ale operațiunii, menționând doar că aceasta continuă. [...]
Vladimir Putin încearcă să contracareze discursul european despre o amenințare rusă , susținând că Moscova „nu se pregătește” de război cu Europa și calificând avertismentele din UE drept „schizofrenie politică”, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin de la postul Vesti și sunt relatate de agenția rusă TASS . Putin a afirmat că nici populațiile europene nu își doresc un conflict și că nici Rusia nu urmărește o confruntare militară cu statele europene. „Dacă ne uităm la procesele politice care au loc în Europa, vom vedea că popoarele Europei nu vor să lupte împotriva Rusiei. Aș vrea să fim auziți: nici noi nu vrem să luptăm împotriva Europei.” Ce contestă Putin și cum își argumentează mesajul Președintele rus a criticat declarațiile unor oficiali europeni despre riscul unui război cu Rusia și despre necesitatea pregătirii pentru o eventuală confruntare. În același timp, el a legat intensificarea discursului antirusesc din Europa de decizia regiunilor Donbas și Novorossia de a se alătura Rusiei, susținând că aceasta ar fi fost folosită drept pretext pentru o campanie împotriva Moscovei. „Acum vorbesc în permanență despre o amenințare din partea Rusiei și despre începerea pregătirilor pentru un război cu Rusia, ceea ce, în opinia mea, reprezintă un fel de schizofrenie politică.” Putin a mai spus că, în opinia sa, tensiunile și discursul actual din Europa „nu vor dura la nesfârșit”. Limitările informației Materialul consemnează poziția exprimată de Vladimir Putin în interviu și precizează că declarațiile, prin ele însele, nu oferă o evaluare independentă a riscurilor de securitate din Europa sau a intențiilor militare ale Rusiei. [...]
Guvernul britanic cere gospodăriilor să fie pregătite pentru întreruperi de servicii esențiale de până la trei zile , în cadrul unei campanii naționale lansate pe fondul riscurilor tot mai discutate de autorități – de la fenomene meteo extreme la atacuri cibernetice, potrivit Agerpres . Campania, intitulată „Fii gata ”, îi îndeamnă pe britanici să se echipeze pentru posibile întreruperi ale energiei electrice, apei, telecomunicațiilor sau accesului la internet. Recomandarea vizează constituirea unui stoc minim la domiciliu, aliniat unor recomandări similare din alte țări europene. Un site dedicat include o listă de verificare cu articole considerate utile în astfel de situații, între care: apă îmbuteliată; alimente neperisabile; lanterne cu baterii de rezervă; radio FM; bani. În acest context, premierul Andy Burnham a invocat frecvența mai mare a evenimentelor neprevăzute, dând ca exemplu furtunile, și a prezentat demersul drept o măsură practică de continuitate pentru gospodării. Componenta operațională: resurse suplimentare pentru incendii de vegetație Mesajul de pregătire a populației vine în paralel cu măsuri anunțate pentru întărirea capacității de intervenție la incendii de vegetație. Burnham a spus anterior, la o întâlnire la Liverpool cu șefi ai pompierilor, oficiali locali și experți, că elicopterele și aeronavele militare britanice vor fi echipate pentru a combate incendiile forestiere. De asemenea, serviciile de pompieri din Anglia ar urma să primească echipe suplimentare de specialiști pentru incendiile de vegetație. Guvernul a indicat că alocă până la 45 de milioane de lire sterline (aprox. 270 de milioane de lei) pentru a răspunde creșterii numărului de incendii. De ce contează: riscuri multiple și presiune pe servicii Regatul Unit s-a confruntat cu incendii de vegetație în fiecare vară din ultimii ani, pe fondul secetei și al căldurii extreme, fenomene a căror intensitate și frecvență sunt exacerbate de schimbările climatice cauzate de activitatea umană, potrivit consensului științific citat în material. Guvernul a argumentat, într-un comunicat, că furtunile din iarna trecută și incendiile din această vară au arătat cum fenomenele meteo extreme pot perturba viața de zi cu zi și serviciile esențiale. Secretarul Apărării, Wes Streeting, a îndemnat populația la BBC să fie „vigilenți fără a ceda panicii” și a menționat, anterior, că atât gospodăriile, cât și companiile ar trebui să evalueze dacă sunt pregătite pentru o posibilă perturbare a lanțurilor de aprovizionare critice, inclusiv în scenarii legate de „state ostile sau teroriști”. [...]
O schimbare de linie la Washington riscă să transforme sprijinul pentru Kiev într-o monedă de schimb , iar Europa ar putea fi împinsă să acopere rapid un posibil gol de securitate și finanțare, potrivit unei analize publicate de Focus . Politologul Thomas Jäger susține că președintele SUA, Donald Trump, „face front comun” cu Vladimir Putin și ar urmări o înțelegere care ar echivala cu o capitulare a Ucrainei. Jäger afirmă că, deși Rusia nu și-ar fi atins obiectivele militare și „ar sta de fapt ca un învins”, Putin ar fi aproape să câștige războiul „pe plan politic”, reușind să-l atragă pe Trump de partea sa. În această logică, Trump ar dori ca Ucraina „să semneze ceva” al cărui conținut nu este clar, dar care ar trebui să fie acceptabil pentru Rusia. Miza pentru Europa: presiune pe bugetele și capacitățile de sprijin pentru Ucraina În lectura lui Jäger, pivotarea SUA ar pune o presiune directă pe statele europene, în special pe Germania, descrisă drept „cel mai important stat din Europa” în sprijinirea Ucrainei. El avertizează că, fără ajutorul german, voința din Uniunea Europeană de a continua susținerea Kievului „s-ar putea eroda”. Analiza mai indică faptul că Putin nu ar urmări „un pace acceptabilă”, ci ar vrea să controleze Ucraina „precum Belarus”, ceea ce ar menține riscurile de securitate la granița estică a UE și ar prelungi nevoia de finanțare și asistență militară. „Mai întâi afaceri, apoi pace”: acuzația de interes financiar Jäger susține că în spatele schimbării de curs ar sta „interese financiare dure” și o inversare a politicii SUA față de Rusia: în loc să insiste pe un tratat de pace, Trump ar vrea „mai întâi să facă afaceri și apoi să vadă dacă se instalează pacea”. El afirmă că Trump ar considera că are „doar doi ani” pentru a „vinde realizări de guvernare” către Rusia și a obține profituri, menționând drept exemple posibile: participații în proiecte miniere, centre de date sau cumpărarea Lukoil. În aceeași cheie, Jäger descrie oferta lui Putin ca fiind tranzacțională: afaceri „în avantajul vostru”, dar cu condiția „să-mi livrați Ucraina”. Ce urmează, potrivit analizei: așteptarea alegerilor din SUA și menținerea sancțiunilor În SUA ar exista „stupefacție”, spune Jäger, inclusiv în Congres și în spațiul public, pe fondul percepției că Washingtonul „trece de partea inamicului”. În paralel, Putin ar avea timp de partea sa și ar putea „duce războiul până la capăt” cu sprijinul continuu al Chinei. În Europa, reacția descrisă de Jäger ar fi una de temporizare: menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și așteptarea evoluțiilor de după alegerile parțiale („midterms”) din SUA, în condițiile în care continentul ar fi „șantajabil din două părți” – de China, prin dependența de pământuri rare, și de SUA, în zona tehnologiei informației. [...]
Parlamentul European pune pe agenda UE o posibilă operațiune navală în Marea Neagră , pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din apropierea apelor românești și bulgărești, și cere ca bani europeni necheltuiți din programul SAFE să fie redirecționați pentru sprijinirea României și Bulgariei, potrivit Biziday . Rezoluția, care nu are caracter obligatoriu, a fost adoptată cu 432 de voturi „pentru”, 52 „împotrivă” și 88 de abțineri. În text, Parlamentul European condamnă „cu fermitate” atacurile recente soldate cu victime în largul coastelor Bulgariei și României, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian românesc, indicând Rusia drept responsabilă pentru atacarea navelor civile și pentru escaladarea războiului în vestul Mării Negre. Ce ar însemna pentru România și Bulgaria: sprijin operațional și finanțare Eurodeputații cer UE și statelor membre să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale comune în Marea Neagră, pe baza discuțiilor existente privind o posibilă „santinelă la Marea Neagră”. În paralel, documentul insistă pe cooperare mai strânsă între Bulgaria, România și Turcia. Pe componenta de apărare aeriană și protecție a transportului maritim, rezoluția invită țările UE, în cooperare cu NATO, să sprijine România și Bulgaria în: detectarea timpurie a dronelor ostile care amenință navigația comercială; urmărirea (monitorizarea) acestor amenințări. Pentru a susține aceste măsuri, eurodeputații solicită ca fondurile UE necheltuite din programul european SAFE (program de finanțare pentru înarmare) să fie folosite pentru a ajuta România și Bulgaria să facă față provocărilor din regiune. Mesaj politic către Sofia și preocupări privind infrastructura submarină Rezoluția salută reacția rapidă a României și Bulgariei în acordarea de asistență navelor atacate, dar exprimă și „îngrijorare” față de „gestionarea ambiguă” a amenințării ruse de către guvernul bulgar. Textul critică răspunsul diplomatic considerat slab al Sofiei și îi cere premierului Bulgariei, Rumen Radev, să coreleze solicitările de solidaritate cu „acțiuni concrete”, inclusiv prin accelerarea participării la inițiativa antidrone a NATO. Separat, eurodeputații cer consolidarea protecției și rezilienței proiectelor submarine de telecomunicații, transport de energie electrică și cabluri de date, prin supraveghere maritimă mai puternică, cooperare regională și mecanisme de răspuns rapid. Contextul de securitate: atacuri asupra navelor comerciale Într-o analiză citată de Biziday, Bloomberg arată că, în octombrie, șapte nave au fost lovite de drone rusești în largul coastelor Bulgariei și României și că „peste 24 de marinari” au murit, în timp ce aliații NATO ar evita un răspuns care ar putea duce la escaladare, pe fondul incertitudinilor privind sprijinul SUA. Pentru companii și operatori logistici, miza imediată este dacă UE va transforma această rezoluție într-un set de măsuri concrete (operaționale și de finanțare) care să reducă riscul pe rutele comerciale din vestul Mării Negre. [...]
Administrația Trump pune presiune juridică pe Politico și îi cere să retragă sau să corecteze trei articole despre șefa de cabinet a Casei Albe, Suzy Wiles , în cel mult 48 de ore, altfel ia în calcul „măsuri legale” și o reevaluare a relației instituționale, potrivit Mediafax . Scrisoarea a fost trimisă luni de departamentul juridic al Casei Albe și a fost redactată de consilierul Will Scharf. Documentul solicită, pe lângă corectări sau retrageri, publicarea unor scuze publice adresate președintelui Donald Trump și lui Suzy Wiles, precum și eliminarea informațiilor contestate din arhivele digitale ale publicației. Informațiile sunt relatate de Axios, citată de Mediafax. Ce articole sunt contestate și ce susține Casa Albă Potrivit materialului, Casa Albă contestă trei articole publicate de Politico pe 15 și 16 octombrie: Un articol din 15 octombrie care susținea că Trump ar lua în calcul înlocuirea lui Suzy Wiles; președintele a respins informațiile ca fiind „știri false”. Un articol din 16 octombrie care relata că primul material ar fi provocat panică și că Trump ar fi reacționat furios; purtătorul de cuvânt al Casei Albe a negat și aceste informații. Un articol tot din 16 octombrie care afirma că Wiles ar fi contribuit la organizarea unui interviu al fostei purtătoare de cuvânt Katie Zacharia la Fox News, sugerând că șefa de cabinet ar fi creat o situație dificilă pentru Zacharia în interviul cu Sean Hannity. Casa Albă și Fox News au negat relatarea. În scrisoare, administrația susține că, înainte de publicarea articolului despre interviu, ar fi furnizat redacției mesaje text care ar indica faptul că interviul a fost organizat de Zacharia, nu de Wiles. Miza: escaladarea conflictului instituțional cu presa Scharf critică faptul că Politico nu ar fi corectat sau retras materialele contestate. „Politico nu și-a corectat și nici nu și-a retras informațiile false”, a scris oficialul, potrivit materialului. Dacă solicitările nu sunt îndeplinite în 48 de ore, Casa Albă spune că va reevalua relația instituțională cu Politico și va lua în considerare alte măsuri legale disponibile. Un reprezentant al publicației nu a răspuns solicitării de comentarii, potrivit Axios. Context: tensiuni recente între Casa Albă și instituții media Disputa vine după un episod anterior, menționat în articol, în care Trump a anunțat pe 18 septembrie interzicerea accesului la Casa Albă pentru reporterii Politico, CNN și MS NOW. Măsura a fost criticată de experți juridici ca fiind neconstituțională, iar pe 21 septembrie cele trei instituții media au intentat un proces federal. Ulterior, accesul a fost restabilit pe 24 septembrie, în urma unei hotărâri judecătorești care a obligat administrația să permită revenirea reporterilor. [...]
