Știri
Știri din categoria Externe
Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea au interzis circulația nocturnă a motocicletelor, scuterelor și ATV-urilor, o măsură cu efect direct asupra mobilității locale și a activităților economice care depind de transportul ușor, pe fondul intensificării atacurilor cu drone asupra peninsulei, potrivit Digi24.
Interdicția a intrat în vigoare „începând de astăzi” și se aplică zilnic între orele 20:00 și 06:00, a relatat Reuters, citându-l pe Serghei Aksionov, liderul Crimeei instalat de Kremlin. Măsura este prezentată ca temporară și are ca justificare protejarea obiectivelor militare și a „altor infrastructuri importante”. Restricția nu se aplică autoturismelor sau vehiculelor de mari dimensiuni.
Motivarea oficială este că zgomotul motoarelor acestor vehicule poate fi confundat cu cel al dronelor și poate îngreuna activitatea sistemelor de apărare antiaeriană. Oleg Kriucikov, consilier al lui Aksionov, a scris pe Telegram:
„Zgomotul produs de mopede îngreunează activitatea sistemelor de apărare. Motoarele lor sună asemănător [cu dronele].” „Inamicul vă recrutează copiii pentru plimbări nocturne.”
Măsura vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone ale Ucrainei asupra Crimeei ocupate, care vizează rutele de aprovizionare și au contribuit la apariția unor penurii de combustibil în peninsulă, unde se află și Flota rusă a Mării Negre.
În acest context, guvernatorul Sevastopolului instalat de Rusia, Mihail Razvojaev, a declarat marți seara că limita de 20 de litri de combustibil pentru fiecare autoturism la benzinăriile locale rămâne în vigoare.
Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014 și promovată mult timp ca destinație turistică de vară, este descrisă în material ca tot mai vulnerabilă la atacuri asupra obiectivelor militare, rutelor de aprovizionare și infrastructurii energetice, iar noile restricții arată că inclusiv traficul civil este tratat prin prisma riscului de atacuri cu drone.
Recomandate
Ungaria a deschis o anchetă internă asupra mai multor instituții după confiscarea, în martie, a unui transport ucrainean de numerar și aur, un episod cu potențial de impact asupra credibilității și funcționării aparatului de control al statului, potrivit Mediafax . Investigația vizează autoritatea fiscală, forțele antiteroriste și alte agenții implicate în reținerea temporară a șapte cetățeni ucraineni, care transportau 82 de milioane de dolari (aprox. 377 milioane lei) în numerar și aur, în două vehicule blindate. Reținerea a avut loc sub suspiciunea de spălare de bani. Contextul politic a fost unul tensionat: la momentul incidentului, guvernul condus de Viktor Orbán era în conflict cu Kievul, notează Reuters, citată de Mediafax. Ce spune banca ucraineană și ce s-a întâmplat cu bunurile Banca ucraineană Oschadbank a transmis că angajații săi desfășurau o operațiune de rutină, de tipul celor efectuate săptămânal de la invazia Rusiei în Ucraina. Ulterior, Ungaria a restituit banii și aurul Ucrainei cu câteva zile înainte de învestirea lui Peter Magyar, prim-ministru și câștigător „detașat” al alegerilor din aprilie, conform aceleiași surse. Miza anchetei: control instituțional și risc de abuz Deschiderea anchetei interne indică o reevaluare a modului în care instituțiile de control și forțele de ordine au acționat într-un caz transfrontalier sensibil, cu implicații financiare semnificative. În lipsa unor concluzii publice, rămâne neclar dacă au existat erori procedurale, exces de zel sau decizii influențate politic. Într-o postare pe Facebook, Peter Magyar a cerut ca procurorul general „să se ocupe de această chestiune fără întârziere”, potrivit materialului. Context: relația Budapestei cu Ucraina și UE Mediafax amintește că Orbán a făcut din scepticismul față de sprijinul pentru Ucraina un element central al campaniei sale și a blocat atât noi sancțiuni ale UE împotriva Moscovei, cât și un împrumut pentru Kiev. Ce urmează: ancheta internă ar trebui să stabilească responsabilități în cadrul instituțiilor implicate și dacă măsurile luate în martie au avut o bază solidă sau au depășit cadrul legal. În acest moment, articolul nu oferă un termen pentru finalizarea investigației. [...]
Televiziunea de stat rusă ar fi fost instruită să-i livreze lui Vladimir Putin o imagine „cosmetizată” a țării , ceea ce ridică un risc operațional major: decizii politice și militare luate pe baza unor informări filtrate, nu a realității din teren, potrivit Digi24 . Dezvăluirea îi aparține lui Dmitri Skorobutov , fost editor la Rossia-1 , care spune că Putin primește de ani de zile informări private ce „idealizează” situația din Rusia și ascund problemele cu care se confruntă țara. Skorobutov a ajuns redactor-șef al emisiunii „Vesti” în 2006 și susține că proiectul intern avea numele de cod „Telespectatorul principal”, relatarea fiind preluată de TVP World (fără ca Digi24 să indice alte detalii verificabile independent în textul citat). Cum ar fi funcționat „filtrul” informațional Skorobutov afirmă că, după jurnalul obișnuit de seară, echipa rămânea la muncă pentru a pregăti o versiune „curățată” a știrilor, destinată liderului de la Kremlin. În interviul citat de Digi24, el descrie un set de instrucțiuni privind selecția și editarea conținutului: „Aveam instrucțiuni, în consecință, cu privire la ce știri să lăsăm în acest buletin, ce să adăugăm, unde să înfrumusețăm, unde să eliminăm, astfel încât lui Putin să i se prezinte apoi o imagine ideală a frumoasei Rusii de astăzi.” Potrivit lui, acest format ar fi fost introdus în 2011, după protestele de masă de la Moscova împotriva fraudei electorale și a corupției politice, când anturajul lui Putin ar fi încercat să-l „izoleze” de „evenimentele reale” și de mediul informațional. Legătura cu războiul și controlul mai strict al relatărilor Fostul editor susține că filtrarea informațiilor s-a accentuat în ultimii ani, mai ales în legătură cu războiul din Ucraina. El indică drept moment de înăsprire aprilie 2022, după scufundarea crucișătorului „Moskva”, nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră. „Ceea ce văd acum este pur și simplu un coșmar. El știe puține lucruri despre evenimentele reale și foarte puțin despre ceea ce se întâmplă în război.” În același context, Digi24 notează și că audiențele televiziunilor de stat rusești sunt în scădere, pe măsură ce publicul se îndepărtează de mesajele Kremlinului, fără a oferi însă cifre sau o sursă statistică în textul publicat. Cine este Dmitri Skorobutov și ce spune despre schimbarea sa de poziție Skorobutov afirmă că a fost cândva un susținător al lui Putin, dar și-a schimbat opiniile după ce a părăsit presa de stat, în urma unei dispute cu conducerea televiziunii în 2017. În 2020, spune el, a primit azil politic în Elveția, după ce a devenit critic public al cenzurii din televiziunea de stat rusă. Informațiile prezentate se bazează pe declarațiile lui Skorobutov, așa cum sunt redate de Digi24 dintr-un interviu pe YouTube; articolul nu include o confirmare independentă a existenței și funcționării proiectului descris. [...]
Irlanda preia la 1 iulie președinția Consiliului UE cu o fereastră scurtă pentru decizii majore , înainte ca politica internă din Franța să blocheze dosare sensibile precum extinderea și bugetul multianual, potrivit Politico . Dublin mizează pe șase luni în care să împingă înainte negocieri rămase în impas, dar oficialii irlandezi admit că apropierea alegerilor prezidențiale franceze din aprilie 2027 va reduce rapid apetitul Parisului pentru decizii controversate. Ministrul irlandez pentru Europa, Thomas Byrne , spune că guvernul de la Dublin își calculează calendarul în funcție de ciclurile electorale, conștient că, pe măsură ce campania din Franța se intensifică, autoritățile franceze vor evita subiecte care ar putea alimenta extrema dreaptă, în special Rassemblement National, care conduce în sondaje. Extinderea UE: accelerare posibilă, dar cu miză diferită pentru Balcani și Ucraina Irlanda pune extinderea UE în fruntea priorităților. În cazul Muntenegrului — considerat, în general, cel mai avansat candidat din Balcanii de Vest — ambasadorul țării la UE, Petar Markovic, afirmă că se așteaptă la „pași istorici” pe criterii de merit în timpul președinției irlandeze și că Podgorița va rămâne „în prim-plan”. Pentru Ucraina, miza este mai mare și mai complicată: aderarea ar avea implicații economice și bugetare mult mai importante pentru UE și necesită unanimitatea celor 27 de state membre, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei. Ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Chentsov, spune că, după anunțul UE din 15 iunie privind deschiderea primului „cluster” de negociere (un pachet tematic ce grupează mai multe capitole de politici), Kievul vrea deschiderea celorlalte cinci clustere în iulie, pentru a menține ritmul reformelor din parlamentul ucrainean (Rada). Un diplomat UE dintr-o țară care susține aderarea Ucrainei avertizează însă că alegerile din Franța sunt o „amenințare semnificativă” pentru viteza negocierilor, deoarece o accelerare a dosarului ucrainean ar putea deveni muniție electorală pentru extrema dreaptă. Bugetul UE pentru 2028: Irlanda, între „frugali” și cererile de cheltuieli mai mari Al doilea dosar major este negocierea următorului buget multianual al UE (Cadrul Financiar Multianual) , care ar urma să intre în vigoare în 2028. Președintele Consiliului European, António Costa, vrea un acord politic până la finalul lui 2026. Negocierile opun două tabere: „prietenii coeziunii”, în principal state care primesc mai mult din bugetul UE decât contribuie, și care cer mai mulți bani pentru priorități precum apărarea, competitivitatea, extinderea și sprijinul pentru Ucraina; statele „frugale”, care insistă pentru limitarea cheltuielilor. Byrne spune că diferențele de poziție sunt deja vizibile, iar Irlanda încearcă să se poziționeze ca „broker onest”. În acest sens, el afirmă că a evitat inclusiv o reuniune informală a miniștrilor din țările frugale, pentru a nu compromite neutralitatea Dublinului înainte de preluarea mandatului. Presiunea calendarului francez revine și aici: un diplomat din afara UE descrie luna noiembrie drept începutul „sezonului prostiilor” în campania electorală, moment după care președintele Emmanuel Macron ar avea și mai puțin apetit pentru asumarea unor riscuri politice pe teme europene. În plus, o eventuală împingere a unui buget mai mare înainte de alegeri ar putea fi folosită în campanie împotriva „Bruxelles-ului risipitor”, complicând poziția Parisului. De ce contează: o președinție cu risc de „blocaj” dacă nu prinde momentul Pentru companii și investitori, miza este una de reglementare și de predictibilitate: ritmul extinderii (mai ales Ucraina) și direcția bugetului UE pentru 2028 vor influența prioritățile de finanțare și echilibrul politic al Uniunii. Politico notează că echipa lui Costa vrea ca guvernele să contureze din timp un cadru suficient de ambițios, astfel încât eventualele ajustări ulterioare la nivel de lideri să nu pară o răsturnare politică. În esență, Irlanda are de gestionat o ecuație strânsă: să obțină progrese rapide pe dosare grele, înainte ca dinamica electorală din Franța să reducă spațiul de compromis la nivel european. [...]
Qatar va găzdui săptămâna aceasta, la Doha, discuții indirecte pregătitoare între SUA și Iran , într-un demers care poate influența direct stabilitatea regională și, implicit, riscurile pentru rutele energetice din Golf, potrivit The Jerusalem Post , care citează Agence France-Presse. Întâlnirile vin în contextul în care, deși Pakistanul a fost prezentat în ultimele luni drept principal mediator între Washington și Teheran, Qatar ar fi avut un rol „din culise” în susținerea negocierilor și în pregătirea unor înțelegeri ce urmează să fie semnate oficial vineri, în Elveția, conform anunțului făcut acolo. Diplomație „din culise” și presiune mediatică Publicația Al-Araby Al-Jadeed (deținută de Qatar și cu sediul la Londra) susține că, în săptămânile premergătoare anunțului acordului, Doha și-a intensificat activitatea diplomatică prin vizite și contacte directe cu oficiali de rang înalt iranieni și americani, folosindu-și relațiile cu ambele părți și experiența în dosare de mediere. În paralel, raportul menționează o „campanie mediatică” împotriva Qatarului, care ar fi acuzat că ar fi coordonat cu Iranul decizii operaționale privind producția de energie, fie pentru a servi interesele Teheranului, fie pentru a influența evoluțiile regionale. Acuzații privind „înțelegeri secrete” și infrastructura energetică Materialul notează că The Washington Post a relatat vineri că Qatar ar fi oferit Iranului o „înțelegere secretă” înainte de începerea operațiunilor Roaring Lion și Epic Fury, pe 28 februarie, în schimbul unei promisiuni că Iranul nu va lovi infrastructura energetică a Qatarului. În același context, ministrul energiei din Iran, Abbas Aliabadi, a declarat că Iranul va conecta rețeaua sa electrică la cea a Qatarului, precizând că „studiile sunt în faza finală” și că începe etapa de implementare. Au existat și afirmații potrivit cărora Qatar ar fi exagerat sau chiar ar fi fabricat amploarea pagubelor la instalația de gaze naturale lichefiate (GNL) de la Ras Laffan, ca pretext pentru oprirea acesteia după atacuri cu rachete atribuite Iranului. Biroul Internațional de Presă al Qatarului a respins acuzațiile, calificându-le drept „complet false și total nefondate”, și a susținut că provin din materiale fabricate de părți care ar urmări sabotarea eforturilor de mediere și afectarea parteneriatului strategic Qatar–SUA. Contacte la nivel înalt cu Teheranul și Washingtonul Potrivit relatării, delegații qatareze de rang înalt au efectuat mai multe vizite la Teheran, inclusiv una „cu doar câteva ore” înainte de anunțarea acordului. În paralel, prim-ministrul și ministrul de externe al Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani , a vizitat Washingtonul de două ori (la final de martie și la mijlocul lui mai) și s-a întâlnit cu vicepreședintele SUA JD Vance , pentru discuții despre implicațiile războiului din regiune și condițiile necesare unui acord. La final de mai, Doha ar fi găzduit și o delegație iraniană de rang înalt, inclusiv pe președintele Parlamentului și negociatorul-șef Mohammad-Bagher Ghalibaf și pe ministrul de externe Abbas Araghchi. Discuțiile ar fi vizat, între altele, un posibil acord de încetare a războiului, active iraniene înghețate, securitatea navigației maritime, deschiderea Strâmtorii Hormuz și măsuri de consolidare a încrederii între Teheran și Washington. Observatori din Golf, citați în articol, descriu rolul Qatarului mai degrabă ca pe unul de canal de comunicare și aliniere a pozițiilor, nu de mediator direct. [...]
Ucraina încearcă să accelereze deschiderea următoarelor cinci „clustere” (grupuri tematice) de negocieri de aderare la UE , iar subiectul a fost discutat la nivel înalt, în marja summitului G7, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski s-a întâlnit cu președintele Consiliului European , António Costa, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a trece în revistă pașii următori ai procesului de aderare, inclusiv calendarul pentru deschiderea următoarelor cinci clustere de negociere. Discuțiile au vizat și sprijinul financiar pentru Ucraina, precum și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei. Negocierile pe clusterul „fundamentals” („fundamente”) au fost deschise luni, acesta fiind un capitol-cheie al procesului de aderare, care acoperă statul de drept, drepturile fundamentale, instituțiile democratice, reforma administrației publice și criteriile economice. Conform informării Administrației Prezidențiale ucrainene citate de publicație, Zelenski a mulțumit UE pentru deschiderea acestui prim cluster pentru Ucraina și Republica Moldova, pe care a descris-o drept un semnal puternic către Rusia. Pachet financiar: Kievul așteaptă prima tranșă „în această lună” O parte separată a discuțiilor a vizat implementarea unui pachet de sprijin financiar și pregătirea primei tranșe. Kievul se așteaptă să primească fondurile în această lună și să le folosească pentru întărirea apărării în fața agresiunii ruse, potrivit aceleiași informări. Sancțiuni: UE discută al 21-lea pachet, cu ținte inclusiv pe energie și criptomonede Zelenski, Costa și von der Leyen au discutat și despre înăsprirea sancțiunilor împotriva Moscovei, în contextul propunerii UE pentru al 21-lea pachet de sancțiuni. Acesta ar viza sectorul energetic al Rusiei, comerțul, serviciile financiare și rețelele de criptomonede. Pe dimensiunea diplomatică, părțile au convenit că Europa trebuie să fie reprezentată la orice masă de negocieri privind încheierea războiului. Zelenski a mai spus că, atât timp cât Rusia intenționează să continue conflictul, partenerii Ucrainei ar trebui să consolideze apărarea antiaeriană ucraineană și să lucreze la garanții de securitate pentru Kiev. În paralel, vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Taras Kacika, a declarat anterior că, după deschiderea primului cluster, celelalte cinci sunt pregătite pentru lucru formal și ar putea fi deschise în următoarele săptămâni. [...]
Parlamentul European a respins tăieri de 32,8 miliarde euro din bugetul UE 2028–2034 , ceea ce complică negocierile pentru cadrul financiar multianual și crește riscul ca acordul să nu fie închis până la finalul lui 2026, potrivit Antena 3 . Europarlamentarii au catalogat documentul drept „insuficient” și au criticat reducerile de cheltuieli propuse de statele membre, în valoare de 32,8 miliarde de euro. Proiectul vizează bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028–2034, iar Parlamentul are un rol obligatoriu în aprobarea finală, ceea ce ridică presiunea pentru un compromis. De ce contează: presiune pe calendar și pe prioritățile de finanțare Într-o conferință de presă, eurodeputații Carla Tavares și Siegfried Mureșan au anunțat respingerea tăierilor incluse în proiect. Textul de compromis fusese prezentat săptămâna trecută de guvernul cipriot, care conduce în prezent negocierile bugetare dintre statele membre. Tăierile ar fi reprezentat un compromis între două tabere: țări care cer reduceri substanțiale și state care solicită creșterea bugetului, în special pentru agricultură și fondurile regionale. Poziția Parlamentului: buget mai mare și reguli diferite pentru Next Generation EU Potrivit articolului, Parlamentul consideră că reducerile ar slăbi un buget deja „neîndestulător”, în condițiile în care propunerea Comisiei Europene din iulie 2025 – un buget de 2.000 de miliarde de euro – fusese deja evaluată ca insuficientă de europarlamentari. „Parlamentul European respinge cu fermitate aceste tăieri”, a declarat Siegfried Mureșan. În propunerea sa, Parlamentul European a cerut: creșterea bugetului cu 10%; excluderea rambursării Next Generation EU (instrumentul comun de împrumut aprobat în 2020) din calculele bugetare. Ce rămâne nerezolvat și ce urmează În textul de compromis, Ciprul a evitat să includă teme sensibile precum „rabaturile” (mecanisme de corecție bugetară), „resursele proprii” (venituri din taxe la nivelul UE) și condiționarea bugetului de respectarea statului de drept. Parlamentul a criticat această abordare, invocând „lipsa de ambiție” și nevoia de a avansa cu resursele proprii. Proiectul președinției cipriote urmează să fie discutat de liderii UE la Bruxelles, la reuniunea programată pentru 18–19 iunie. În paralel, UE vizează închiderea unui acord până la sfârșitul lui 2026, pentru a evita prelungirea negocierilor în 2027, descris ca un an electoral „crucial” în material. [...]
