Știri
Știri din categoria Externe
Relocarea iahtului „Graceful” într-un port militar închis indică o creștere a măsurilor de protecție ale Rusiei împotriva dronelor cu rază lungă, potrivit informațiilor publicate de Antena 3. Nava, asociată de autoritățile americane cu președintele rus Vladimir Putin, ar fi fost mutată din Marea Baltică la Severomorsk, principala bază a Flotei de Nord, pe fondul riscului tot mai mare al atacurilor ucrainene cu drone.
Mutarea este documentată de radioteleviziunea daneză DR, preluată de The Moscow Times, pe baza analizei imaginilor din satelit și a datelor de navigație MarineTraffic. Conform acestor date, iahtul a activat în iunie 2026 transponderul AIS (sistem automat de identificare) pentru prima dată din august 2022, afișând Istanbul ca destinație, însă traseul s-a încheiat într-un port militar închis din regiunea Murmansk.
În timpul traversării apelor daneze, „Graceful” ar fi fost însoțit de un distrugător și de o navă de patrulare ruse, iar convoiul a fost monitorizat de Garda de Coastă germană și Marina Daneză. După ce a trecut de-a lungul coastei Norvegiei, iahtul și-a oprit transponderul, ceea ce limitează verificarea publică a poziției în timp real.
Pe 4 iulie, nava de patrulare „Voievoda”, care însoțea iahtul, ar fi retransmis pentru scurt timp coordonate la aproximativ 70 km de Severomorsk. DR indică faptul că, într-o imagine satelitară din 5 iulie, apar două nave la cheiul bazei militare, „cel mai probabil” „Graceful” și „Voievoda”.
Antena3.ro notează că a verificat imagini satelitare Sentinel (rezoluție mică): pe 5 iulie apare o navă albă la una dintre dane, iar pe 7 iulie aceeași navă ar fi vizibilă printr-un strat de nori în portul Severomorsk. Identificarea rămâne probabilistică, dat fiind nivelul de detaliu al imaginilor.
Flemming Splidsbøl Hansen, cercetător principal la Institutul Danez de Studii Internaționale, apreciază că relocarea din regiunea Baltică ar fi fost determinată de „amenințarea crescută” a dronelor ucrainene cu rază lungă de acțiune. În termeni operaționali, mutarea într-o bază majoră a Flotei de Nord și într-un port militar închis sugerează o preferință pentru infrastructură mai bine protejată și control mai strict al accesului.
„Graceful” are peste 80 de metri lungime, este cunoscut și sub numele „Orca”, iar costul său este estimat la aproximativ 100 de milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei). Înainte de războiul Rusia–Ucraina, nava a fost reparată la un șantier naval din Hamburg și a plecat pe 7 februarie 2022, cu 17 zile înainte de începerea conflictului; ulterior, potrivit materialului, iahtul aproape că nu a mai părăsit Marea Baltică.
Separat, Antena 3 mai menționează că iahtul „Victoria” (71 de metri), despre care „se crede” că aparține tot lui Putin și Alinei Kabaeva, a părăsit recent Rusia, conform MarineTraffic, îndreptându-se spre Bodrum, după tranzitarea Bosforului.
Recomandate
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
Un val de lovituri rusești a forțat Ucraina să introducă întreruperi programate de curent , după ce atacurile au vizat inclusiv infrastructura energetică, pe fondul unei nopți cu victime și pagube în mai multe regiuni, relatează Politico . Atacurile au avut loc miercuri, în aceeași zi în care președintele rus Vladimir Putin își sărbătorește împlinirea a 74 de ani. Potrivit președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , una dintre cele mai lovite zone a fost Pryluky (regiunea Cernihiv), unde ar fi fost distrus un bloc de locuințe, existând posibilitatea ca persoane să fie încă prinse sub dărâmături. Bilanțul prezentat în material indică cel puțin 12 morți și peste 40 de răniți la nivel național. Zelenski a spus că în Pryluky au murit cinci persoane și 26 au fost rănite, inclusiv cinci copii. În Kiev, autoritățile locale au raportat distrugeri și doi morți; au fost semnalate pagube și în Dnipro, Kremenciuk, Zaporijjea și în alte regiuni. Ținta: energia, efect imediat în rețea Zelenski a afirmat că sistemul energetic al Ucrainei a fost una dintre țintele-cheie ale atacului. Ministerul Energiei a anunțat că a fost nevoit să programeze întreruperi de curent în unele părți ale țării pentru a economisi energie, iar locuitori din cel puțin cinci regiuni erau încă fără electricitate miercuri dimineață. Apărarea antiaeriană, sub presiune Forțele aeriene ucrainene au raportat că au doborât „majoritatea” celor 130 de drone și rachete de croazieră, dar doar cinci din aproximativ 20 de rachete balistice. Un proiectil a căzut într-un cartier rezidențial dens populat din Kiev, fără să detoneze, potrivit relatării. În acest context, Zelenski a descris atacul drept unul dintre „cele mai josnice” și a indicat că rachetele balistice rămân „cea mai mare provocare”, insistând asupra nevoii de pachete de apărare antiaeriană. Schimb de lovituri și pe teritoriul Rusiei În ultimele 24 de ore, Ucraina ar fi incendiat un petrolier rusesc în Marea Neagră și ar fi lovit două facilități petroliere și un poligon de instruire militară în regiunile Perm, Samara și Astrahan. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 311 drone deasupra a 16 regiuni ruse și a Mării Negre. Pentru Ucraina, miza imediată a acestui tip de atac rămâne funcționarea rețelei electrice și capacitatea de a limita întreruperile, într-un moment în care apărarea antiaeriană pare mai puțin eficientă împotriva rachetelor balistice, conform datelor citate în material. [...]
Principala vulnerabilitate de securitate a Republicii Moldova este deficitul de personal din armată , nu amenințarea dronelor, iar această realitate împinge Chișinăul spre o reformă a forțelor armate cu efecte pe termen de ani, potrivit news.ro , care relatează declarațiile atașatului militar al SUA la Chișinău, Marcel Bolboacă-Negru, făcute într-un interviu pentru NewsMaker. Oficialul american spune că, deși în spațiul public atenția se concentrează pe drone „din cauza a ceea ce se întâmplă în ultimul timp”, problema de fond este capacitatea de a asigura resursa umană necesară apărării. În evaluarea sa, eforturile de recrutare și consolidare a efectivelor există, dar „asta va dura câțiva ani”. Ce înseamnă „problema de personal” în termeni operaționali Înaintea unei ședințe a Parlamentului de la Chișinău, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi , a indicat o scădere a efectivelor în timp, de la „peste 9.000” la 6.500 de militari și 2.000 de angajați civili. În acest context, Nosatîi a spus că armata națională ar trebui să aibă mai mulți militari, raportat la amenințările actuale. Tot joi, în prima zi a Moldova Security Forum , Legislativul a aprobat o nouă structură a Forțelor Armate într-o ședință cu ușile închise. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că documentul a fost votat de 62 de deputați din PAS, „Partidul Nostru” și de parlamentari neafiliați, iar caracterul închis a fost motivat prin existența unor informații clasificate drept secret de stat. Sprijin extern: SUA cer implicare mai mare a aliaților și organizațiilor internaționale Atașatul militar al SUA a reiterat, în același interviu, că Statele Unite rămân alături de Republica Moldova și a transmis că se așteaptă la o implicare mai mare din partea aliaților și a organizațiilor internaționale, „în special NATO și Uniunea Europeană”, pentru a sprijini Chișinăul. Context: Transnistria, mai degrabă dosar de integrare europeană decât risc militar imediat Marcel Bolboacă-Negru a afirmat că regiunea transnistreană „nu reprezintă o problemă la nivel militar”, însă rămâne o problemă pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, „care va trebui rezolvată”. În același registru, Dorin Recean, emisar special al președintei Maia Sandu pentru dezvoltare și reziliență, a spus la forum că Transnistria nu mai este văzută ca o amenințare pentru securitate, „ci ca ceva care poate să ducă la unele incidente”, adăugând că „Moldova continuă să fie în siguranță, chiar și cu Transnistria”. Separat, ministrul apărării Anatolie Nosatîi a declarat că retragerea trupelor ruse care staționează ilegal în Republica Moldova nu trebuie corelată cu negocierile de pace privind Ucraina, considerând că sunt două subiecte distincte. Ce urmează Din informațiile relatate, direcția imediată este una de reorganizare a forțelor armate și de creștere a capacității de recrutare și retenție, într-un proces descris ca fiind de durată. Detaliile noii structuri aprobate de Parlament nu sunt publice, fiind invocat caracterul clasificat al documentului. [...]
UE a scos Panama și Vietnam de pe „lista neagră” a paradisurilor fiscale , o decizie care reduce riscul de restricții și sancțiuni legate de accesul la finanțări europene pentru aceste jurisdicții, potrivit news.ro . Măsura a fost adoptată vineri, la Luxemburg, de miniștrii de Finanțe din statele membre. Decizia vine „în urma unor progrese” făcute de cele două țări, iar Consiliul UE arată că actualizarea „reflectă o tendință pozitivă” privind conformarea la normele internaționale de bună guvernanță fiscală. De ce contează: lista poate declanșa restricții, inclusiv pe fonduri UE Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în materie fiscală este un instrument creat pentru a combate evaziunea fiscală, în special în cazul multinaționalelor și al persoanelor foarte bogate. A fost înființată în decembrie 2017, după scandaluri precum „Panama Papers” și „ LuxLeaks ”. Pentru țările aflate pe listă, sancțiunile pot include blocarea accesului la fonduri europene, ceea ce face ca statutul de „listat” să aibă consecințe directe de reglementare și finanțare. Cine rămâne pe listă În prezent, pe lista UE se află opt țări sau teritorii: Insulele Samoa Americană Anguilla (teritoriu britanic) Guam (teritoriu american) Insulele Palaos Rusia Insulele Turks și Caicos Insulele Virgine Americane Vanuatu Potrivit UE, aceste jurisdicții „nu se conformează normelor fiscale internaționale convenite sau nu-și respectă angajamentele” asumate în domeniul bunei guvernanțe fiscale. Context și calendar Panama fusese inclusă pe lista UE în 2020, iar Vietnamul în februarie 2026. Lista este actualizată o dată pe an. [...]
SUA blochează pentru 180 de zile tranzacțiile financiare cu Curtea Penală Internațională , o măsură care poate afecta direct funcționarea operațională a instanței prin limitarea resurselor și a plăților, potrivit Agerpres . Curtea Penală Internațională (CPI) a reacționat acuzând un „atac la adresa statului de drept” și a cerut sprijinul statelor membre. Washingtonul își justifică sancțiunile prin „apărarea suveranității americane și a cetățenilor săi” în fața a ceea ce numește „amenințarea” reprezentată de CPI, conform unui comunicat al Departamentului de Stat. Măsura vine la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, inclusiv pentru activitatea sa în cadrul instituției, relatează AFP, citată de Agerpres. Ce înseamnă sancțiunile în termeni practici Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA vor interzice „orice tranzacție” cu CPI, descriind instanța drept „necinstită” și prezentând decizia ca parte a unei campanii a administrației președintelui Donald Trump care vizează „desființarea” jurisdicției. Sancțiunile sunt prevăzute pentru 180 de zile și, potrivit lui Rubio, urmăresc „să-i blocheze resursele și să-i reducă capacitatea de a opera”. Durata ar putea fi ajustată „în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi”. Totodată, sunt prevăzute excepții: sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță sau software și accesului la „cloud” (servicii informatice la distanță), nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte. Reacția CPI: „istoria va judeca acest moment” CPI a transmis că sancțiunile reprezintă „un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale” și că subminează principiul potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”. Instanța a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a susținut că măsurile urmăresc intimidarea personalului și perturbarea activității. Președinta CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția își va continua mandatul „cu independență și imparțialitate depline”, „exclusiv pe baza legii și a probelor”, în sprijinul victimelor unor crime grave. Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”. [...]
Premiul Nobel pentru Pace acordat juristei Navi Pillay reaprinde disputa despre legitimitatea justiției internaționale , după ce Israelul a atacat decizia Comitetului Nobel, iar lideri ai UE și ai ONU au prezentat-o ca pe un semnal de sprijin pentru „statul de drept”, potrivit news.ro . Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a susținut că premiul „legitimează ura și prejudecățile anti-israeliene” și a publicat pe X un mesaj în care afirmă că fostul șef al propagandei naziste, Joseph Goebbels, „aplaudă din iad”. Informația este relatată de AFP, citată de news.ro. În oglindă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat acordarea premiului, descriind-o pe Pillay drept o „apărătoare a celor persecutați, a celor vulnerabili, a celor fără voce și a celor excluși” și apreciind că „domnia legii” a prevalat asupra „legii celui mai puternic”, într-un mesaj publicat pe X. UE și CPI: premiul, citit ca sprijin pentru ordinea juridică internațională Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis că distincția este „extrem de oportună” într-un moment în care dreptul internațional este sub presiune și a legat pacea de respectarea demnității, responsabilității și statului de drept. Și președinta Curții Penale Internaționale (CPI), Tomoko Akane, a spus că premiul are o „semnificație deosebită” pe fondul atacurilor la adresa dreptului internațional. În același context, ea a avertizat asupra riscurilor operaționale pentru CPI, după ce SUA au vorbit despre intenția de a desființa instituția „cărămidă cu cărămidă” și au impus sancțiuni unor responsabili ai Curții, în urma mandatelor de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Gaza. ONU și Africa de Sud: recunoaștere pentru apărarea drepturilor omului Secretarul general al ONU, António Guterres, a numit premiul un omagiu pentru cei care apără dreptul internațional, statul de drept și drepturile omului. Volker Türk, șeful Departamentului pentru Drepturile Omului al ONU, a spus că distincția este „deosebit de emoționantă” într-un moment în care drepturile omului sunt atacate „pe atât de multe fronturi”. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a prezentat premiul ca pe o recunoaștere a contribuțiilor lui Pillay la consolidarea păcii și a demnității umane și a amintit că laureata se alătură altor sud-africani distinși cu Nobelul pentru Pace, între care Albert Luthuli, Desmond Tutu, Nelson Mandela și F.W. de Klerk. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a salutat la rândul său premiul, afirmând că Pillay și-a dedicat viața combaterii impunității și apărării celor slabi în fața celor puternici, inclusiv în cadrul ONU și al CPI. [...]
