Știri
Știri din categoria Externe
Mai multe guverne din UE încep să înlocuiască WhatsApp și Signal în comunicarea internă, o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care sunt gestionate mesajele confidențiale în administrație, potrivit Antena 3. Franța, Germania, Polonia, Olanda, Luxemburg și Belgia au început să renunțe la aplicațiile americane în favoarea unor servicii locale, destinate angajaților și funcționarilor guvernamentali.
Miza este reducerea dependenței de platforme asupra cărora statele nu au control, pe fondul temerilor privind „dependența strategică” a Uniunii Europene față de SUA și al riscurilor asociate schimbului de informații sensibile prin aplicații populare.
În material se arată că WhatsApp (deținut de Meta) și Signal (aplicație open-source administrată de o organizație non-profit cu sediul în SUA) sunt privite tot mai mult ca vulnerabile pentru comunicări confidențiale între oficiali, inclusiv din cauza expunerii la atacuri cibernetice.
În ultimele săptămâni, WhatsApp și Signal s-au confruntat cu atacuri, iar luna trecută mai multe agenții de securitate cibernetică au avertizat că grupări de hackeri ruși au vizat serviciile de mesagerie folosite de oficiali guvernamentali prin atacuri de tip phishing (tentative de fraudă prin mesaje care urmăresc obținerea de date de acces).
NATO are deja propriul serviciu de mesagerie, iar Comisia Europeană plănuiește să renunțe la WhatsApp la finalul acestui an, conform Politico, publicație citată de Antena 3. Tot Comisia Europeană le-a cerut oficialilor să închidă un grup de discuții pe Signal, după apariția unor breșe de securitate care au afectat mai multe dispozitive.
Belgia a adoptat recent un serviciu local de mesagerie securizat pentru informații confidențiale, dar neclasificate. Aplicația, numită BEAM, are funcții similare cu WhatsApp sau Signal, însă operează sub control guvernamental, ceea ce autoritățile consideră esențial pentru „suveranitatea digitală”.
„Comunicațiile noastre se desfășoară în prezent pe platforme asupra cărora nu avem niciun control. Într-o lume în care tehnologia e folosită tot mai mult ca un instrument al puterii, asta reprezintă un risc”, a declarat pentru Politico Willemijn Aerdts, ministrul Digitalizării din Olanda.
„Toată lumea în Europa vorbește despre suveranitate. Pentru noi, asta înseamnă suveranitate digitală”, a spus Brandon De Waele, șeful agenției federale belgiene responsabile de implementarea de aplicații software securizate.
Recomandate
Confiscarea navei Touska ridică riscul de blocaj prelungit la Hormuz, cu efect direct asupra fluxurilor de petrol , după ce președintele SUA, Donald Trump, a susținut că forțele americane au oprit și au preluat controlul asupra unui cargou sub pavilion iranian care ar fi încercat să treacă de blocada navală americană din apropierea Strâmtorii Hormuz, relatează Al Jazeera . Potrivit postării lui Trump pe rețelele sociale, nava, numită Touska, ar fi fost avertizată de un distrugător american cu rachete ghidate în Golful Oman să se oprească, însă „echipajul a refuzat să asculte”. Trump a mai afirmat că marina SUA „i-a oprit pe loc făcând o gaură în camera motoarelor” și că pușcașii marini americani au nava în custodie, verificând „ce se află la bord”. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că Touska se îndrepta spre portul iranian Bandar Abbas și că a ignorat avertismente repetate ale SUA timp de șase ore, inclusiv solicitări de evacuare a camerei motoarelor. Iran acuză încălcarea armistițiului și amenință cu represalii La începutul zilei de luni, comandamentul militar comun de vârf al Iranului a acuzat SUA că au încălcat un armistițiu convenit la începutul acestei luni, după ce ar fi tras asupra unei nave comerciale iraniene care se deplasa din China către Iran. Un purtător de cuvânt al Khatam al-Anbiya a transmis un avertisment privind un răspuns iminent: „Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde și vor riposta în curând împotriva acestei piraterii armate a armatei SUA.” De ce contează: Hormuz, punct critic pentru transportul de petrol Incidentul are loc pe fondul unei confruntări în Strâmtoarea Hormuz , descrisă ca un punct de strangulare pentru transportul a aproximativ o cincime din petrolul mondial, în contextul amenințărilor Iranului și al blocadei americane asupra navelor care merg către sau vin din porturi iraniene. Blocada SUA este în vigoare din 13 aprilie, iar oficiali iranieni au spus anterior că navele nu vor trece cât timp măsura rămâne activă. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat: „Este imposibil ca alții să treacă prin Strâmtoarea Hormuz în timp ce noi nu putem.” Iran anunțase redeschiderea strâmtorii după intrarea în vigoare, vineri, a unui armistițiu de 10 zile între Israel și gruparea libaneză Hezbollah, însă ulterior a indicat că își menține restricțiile după ce Trump a spus că blocada SUA „va rămâne în vigoare” până la un acord între Teheran și Washington. Ce urmează: negocieri incerte, armistițiu fragil Declarația lui Trump a venit la câteva ore după ce acesta a spus că negociatori americani vor merge luni la Islamabad, pentru posibile discuții cu Iranul menite să pună capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Potrivit aceleiași relatări, acest lucru alimentase speranțe privind prelungirea armistițiului fragil, care ar urma să expire miercuri, însă presa de stat iraniană a raportat că Teheranul nu a acceptat o a doua rundă de discuții. [...]
Un acord SUA–Iran care se limitează la scoaterea uraniului îmbogățit și la suspendarea îmbogățirii ar risca să alimenteze financiar și operațional regimul de la Teheran , avertizează Jacob Nagel într-o analiză publicată de The Jerusalem Post , argumentând că o astfel de înțelegere ar lăsa intacte pârghiile militare și politice care mențin amenințarea pe termen lung. Autorul susține că recenta campanie israeliano-americană a lovit „părți semnificative” din infrastructura nucleară a Iranului, precum și din capacitățile sale de rachete balistice și drone (UAV) și din facilitățile de producție. În acest context, el invocă și un raport al The New York Times (menționat ca posibil „nu pe deplin exact”), potrivit căruia estimările serviciilor americane de informații ar indica faptul că Iranul ar mai avea aproximativ 40% din drone și circa 60% din lansatoare și rachete față de nivelul de dinaintea ultimei runde. Miza economică: sancțiunile și „miliardele” care pot reface capacitățile Iranului Punctul central al argumentului este că prioritatea Teheranului în negocieri ar fi ridicarea sancțiunilor „paralizante” și atragerea de „miliarde de dolari” într-o economie descrisă ca fiind în colaps. Nagel afirmă că chiar și un influx de „câteva miliarde”, combinat cu continuarea comerțului cu petrol către China și India, ar putea: întări capacitatea Gardienilor Revoluției (IRGC) de a reprima disidența internă; oferi timp pentru reconstrucția apărării antiaeriene și refacerea programelor de rachete și drone; permite reluarea sprijinului pentru rețele și forțe proxy; menține pregătirea pentru o „evadare” către arma nucleară după încheierea mandatului lui Donald Trump, potrivit autorului. De ce „uraniul” nu e suficient: diferența dintre material fisil și armă completă Nagel insistă că dezbaterea publică simplifică excesiv problema, confundând existența materialului fisil cu existența unui sistem complet de armă nucleară livrabilă. El susține că există o diferență majoră între „suficient material fisil pentru o bombă” și un „sistem complet” care poate fi montat pe o rachetă și livrat la țintă. În același timp, autorul consideră eliminarea uraniului înalt îmbogățit drept necesară, dar avertizează că un acord „prost” ar putea permite Iranului să manevreze diplomatic și să tragă de timp, proiectând o falsă „senzație de victorie”. Mai mult, el atrage atenția asupra riscului ca Iranul să transfere material fisil împreună cu „câteva sute” de centrifuge avansate, ceea ce ar putea crea o zonă de „imunitate” în privința controlului asupra materialului. Ce ar trebui să includă negocierile, în viziunea autorului În locul unei înțelegeri limitate la uraniu și îmbogățire, Nagel cere „dezafectarea completă” a capacităților rămase ale Iranului, într-un pachet mai larg care să includă: programul nuclear; rachetele balistice; dronele (UAV); încetarea sprijinului pentru terorism și a represiunii interne; deschiderea necondiționată a Strâmtorii Hormuz , despre care spune că Iranul ar fi introdus-o recent în negocieri ca element central de negociere. Autorul mai afirmă că legarea negocierilor cu Iranul de cele cu Libanul este „îngrijorătoare”, sugerând că motivația ar fi dorința lui Trump de a „liniști iranienii” pentru a-i menține la masa discuțiilor. În acest cadru, el susține că doar credibilitatea opțiunii militare și revenirea SUA la cerințe „cuprinzătoare” ar putea schimba comportamentul Teheranului. Articolul se încheie cu ideea că, în ultimă instanță, schimbarea de regim în Iran poate veni doar din interior, prin reluarea protestelor de masă, pe fondul degradării economice și al efectelor distrugerilor, așa cum descrie autorul. [...]
Președintele Argentinei, Javier Milei , și-a reafirmat alinierea la SUA și Israel, susținând războiul acestora împotriva Iranului , în timpul unei vizite la Ierusalim, potrivit Al Jazeera . Mișcarea are relevanță de politică externă prin semnalul de repoziționare diplomatică al Argentinei, într-un moment de tensiuni regionale. Vizita a inclus o întâlnire cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , în cadrul căreia au fost discutate „noi acorduri” și o apropiere a relațiilor bilaterale, conform materialului. Publicația nu oferă detalii despre conținutul acordurilor sau despre domeniile vizate și nici despre calendarul implementării acestora. Informația a fost publicată la 19 aprilie 2026. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a respins public ideea limitării „drepturilor nucleare” ale Iranului , într-un nou episod de escaladare politică ce complică orice relansare rapidă a negocierilor directe dintre Teheran și Washington, potrivit Mediafax . Pezeshkian a declarat duminică faptul că președintele american Donald Trump „nu are niciun temei” să priveze Iranul de aceste drepturi, pe fondul divergențelor persistente dintre SUA și Iran pe tema nucleară. Declarațiile sunt atribuite agenției ISNA, afiliată statului iranian, iar relatarea este preluată de Reuters. „Trump spune că Iranul nu poate să-și exercite drepturile nucleare, dar nu precizează pentru ce crimă. Cine este el să priveze o națiune de drepturile sale?” De ce contează: semnal politic dur înaintea unor posibile discuții Reacția vine în contextul poziției administrației Trump, potrivit căreia împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară este un obiectiv-cheie al războiului din Orientul Mijlociu, conform informațiilor din material. Iranul a susținut anterior că nu dezvoltă astfel de arme și a respins limitările impuse programului său nuclear. Ce urmează: negocieri invocate, dar fără confirmare oficială În această săptămână, Donald Trump a afirmat că ar putea avea loc „în curând” noi negocieri directe cu Iran, posibil chiar în weekend. Materialul precizează însă că nu există un anunț oficial din partea Teheranului sau Washingtonului privind o nouă rundă de discuții. Totuși, potrivit Al Jazeera, duminică dimineața, în capitala Pakistanului s-au intensificat măsurile de securitate, cu polițiști suplimentari și puncte de control, deși pregătirile nu ar fi atins nivelul din weekendul precedent. [...]
Relația economică a Canadei cu SUA, cândva un avantaj, a devenit o vulnerabilitate într-un context de tarife și renegociere a acordului de liber schimb , iar premierul Mark Carney spune că Ottawa nu își mai poate „construi viitorul” pe speranța că turbulențele de la Washington se vor opri, potrivit HotNews . Într-un mesaj video adresat națiunii, Carney a afirmat că legăturile strânse cu Statele Unite „au devenit o slăbiciune” și că Canada nu poate controla șocurile venite dinspre vecinul american. El a invocat episoade istorice de rezistență la expansionismul american, inclusiv războiul din 1812, pentru a susține ideea că țara a mai trecut prin astfel de amenințări. Miza economică: dependența de exporturile către SUA și presiunea tarifelor Canada trimite aproape 70% din exporturi către Statele Unite, ceea ce amplifică impactul oricărei escaladări comerciale. În același timp, Canada urmează să revizuiască în acest an acordul de liber schimb trilateral dintre SUA, Mexic și Canada , iar oficiali americani au sugerat că își doresc modificări majore ale pactului. Pe fondul acestui cadru, Donald Trump a impus tarife asupra unor exporturi canadiene, inclusiv oțel, aluminiu și automobile, iar secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a descris recent Canada drept un partener comercial dificil. Context politic și mesajul lui Carney: „ne recâștigăm controlul” Carney, care a obținut săptămâna trecută o majoritate parlamentară pentru guvernul său liberal, a spus că rezultatul alegerilor îl va ajuta să gestioneze mai eficient războiul comercial declanșat de președintele american. În mesajul video, premierul a anunțat că intenționează să comunice regulat cu canadienii în săptămânile și lunile următoare, pentru a-i informa despre măsurile guvernului privind creșterea economiei și apărarea suveranității. „Este țara noastră, este viitorul nostru, ne recâștigăm controlul”, a spus el. Biroul premierului nu a răspuns imediat întrebărilor legate de momentul publicării mesajului și de motivul referințelor la figuri istorice care au rezistat expansionismului american, mai notează publicația. [...]
Forțele SUA au tras „mai multe focuri” în camera motoarelor unei nave sub pavilion iranian , într-un incident care ridică riscul de escaladare și de perturbări pentru navigația comercială din zonă, potrivit CNN . Informația este atribuită armatei americane , care susține că militarii au tras „several rounds” (mai multe focuri) către camera motoarelor navei. Din materialul publicat de CNN nu reies alte detalii operaționale despre contextul exact al incidentului, locația sau consecințele imediate pentru navă, iar publicația nu indică în extrasul disponibil dacă au existat victime sau pagube confirmate. Pentru companii și operatori logistici, astfel de episoade pot amplifica percepția de risc în regiune, cu potențiale efecte în lanț asupra rutelor, costurilor de asigurare și deciziilor de tranzit, însă CNN nu oferă în acest material date sau estimări privind impactul economic. [...]
