Știri
Știri din categoria Externe
Germania a ratat obținerea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, un rezultat care slăbește ambiția cancelarului Friedrich Merz de a repoziționa Berlinul ca actor de prim rang în Europa, potrivit Politico.
Adunarea Generală a ONU a ales Portugalia și Austria pentru cele două locuri nepermanente disponibile, iar înfrângerea este descrisă drept una „amară” de ministrul german de Externe, Johann Wadephul. Acesta a pus parțial eșecul pe seama sprijinului ferm al Berlinului pentru Israel, despre care a sugerat că a costat Germania voturi importante, insistând totodată că rezultatul nu va schimba poziția țării față de „responsabilitatea istorică” față de Israel.
Wadephul a acuzat și Rusia că ar fi agitat împotriva Germaniei din cauza sprijinului „neclintit” pentru Ucraina și că ar fi manevrat pentru a bloca accesul Berlinului în „cel mai puternic” organism al ONU. În același timp, votul vine după o campanie de lobby intensă: ministrul afirmă că a discutat personal cu aproximativ 80 de miniștri sau ambasadori înaintea scrutinului.
Eșecul de la ONU riscă să alimenteze criticile interne la adresa lui Merz, descris de publicație ca fiind deja nepopular și slăbit politic. Miza este cu atât mai mare cu cât cancelarul a candidat cu promisiunea de a restaura rolul de lider al Germaniei în Europa, iar pierderea unui loc pe care Berlinul reușea, de decenii, să-l obțină o dată la opt ani în rotația pentru Europa Occidentală poate fi interpretată ca un test al influenței sale diplomatice.
Reacțiile politice au venit rapid. Alice Weidel, copreședintă a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a numit rezultatul o „rușine” și a susținut că acesta arată eșecul lui Merz de a reface statutul internațional al țării. Critici au apărut și din interiorul coaliției: Adis Ahmetovic, purtător de cuvânt pe politică externă al grupului parlamentar SPD, a descris votul drept un „barometru” al percepției internaționale asupra Germaniei și „nu un simplu incident, ci un semnal de avertizare”.
Politico notează că Portugalia a capitalizat pe statutul său de interlocutor „neutru” între Europa și fostele colonii din Africa, Asia și America de Sud, consolidându-și profilul global. În plus, foști premieri portughezi conduc în prezent instituții-cheie: António Guterres este secretar general al ONU, iar António Costa conduce Consiliul European.
În cazul Austriei, campania a mizat pe neutralitatea prevăzută constituțional și pe faptul că țara nu este membră NATO, un mesaj orientat către state din Africa, Asia și America Latină nemulțumite de mișcările Washingtonului pe scena globală. Cancelarul austriac Christian Stocker a transmis într-un mesaj video că problemele lumii nu pot fi rezolvate prin „dominanță” și că „nu dreptul celui mai puternic trebuie să prevaleze, ci forța legii”.
Din informațiile disponibile, Berlinul nu indică o schimbare de linie în dosarele sensibile invocate (Israel și Ucraina), însă votul de la ONU devine un punct de presiune internă pentru Merz și un indicator pentru cât de eficient își poate susține Germania agenda externă în competiția diplomatică europeană.
Recomandate
Volodimir Zelenski își asumă deschiderea către negocieri directe cu Vladimir Putin , într-un semnal cu potențial de a schimba dinamica diplomatică a războiului și de a testa disponibilitatea Moscovei pentru o discuție la nivel de lideri, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută miercuri, 3 iunie, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general NATO, Mark Rutte , conform NV.ua. Zelenski a spus că este pregătit să discute direct cu Putin „pentru a pune capăt acestui război”, argumentând că nu vrea să aștepte până când SUA ar rezolva „toate conflictele din lume” și abia apoi „va veni rândul” Ucrainei. În același context, liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu mai este în prim-planul atenției internaționale, iar Washingtonul acordă prioritate altor crize, inclusiv unui acord de pace cu Iranul. Miza: relansarea unei piste de negociere la nivel de lideri Potrivit aceleiași surse, Zelenski a insistat că SUA rămân „cel mai puternic partener” care poate exercita presiuni asupra Moscovei pentru oprirea războiului, chiar dacă agenda americană este împărțită între mai multe dosare. Mesajul sugerează o încercare de a accelera o eventuală soluție politică, în condițiile în care formatul de discuții cu implicarea SUA nu a produs rezultate până acum. În trecut, Zelenski a afirmat în mod repetat că este dispus la o întâlnire față în față cu Putin pentru a avansa discuțiile despre teritoriile ocupate de Rusia. Kremlinul a transmis însă că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar pentru semnarea unui acord de pace, iar Putin ar vrea ca discuțiile să se desfășoare doar la Moscova, conform NV.ua. Context: formatul trilateral cu SUA, „în pauză” Pe 1 iunie, șeful Oficiului Președintelui Ucrainei, Kirilo Budanov, a confirmat că o delegație americană ar urma să viziteze în curând Kievul și Moscova pentru discuții privind soluționarea conflictului. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a declarat pe 29 mai că formatul trilateral al negocierilor cu SUA este „în pauză” și că ar fi necesară o întâlnire la nivel de lideri pentru a avansa. Pe 22 mai, secretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut că discuțiile trilaterale Ucraina–Rusia–SUA nu au dat rezultate până acum, dar a spus că Washingtonul este dispus să organizeze un nou ciclu de negocieri. El a pus oprirea discuțiilor anterioare pe seama operațiunilor comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului. Poziția Moscovei și condițiile invocate În paralel, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenția de stat TASS că războiul s-ar putea încheia „până la sfârșitul zilei” dacă Zelenski ar ordona retragerea soldaților ucraineni de pe „teritoriul Rusiei” — formulare pe care Kremlinul o folosește pentru a include zone ocupate de trupele ruse în Ucraina și chiar părți neocupate din Donbas. Potrivit unor surse anonime citate de Bloomberg , Putin ar urmări obținerea întregii regiuni ucrainene Donbas și un acord de securitate mai amplu cu Europa, care să legitimeze inclusiv ocupația rusă din Ucraina. Evoluții militare și presiune pe infrastructura energetică Libertatea mai notează că Ucraina a bombardat al doilea cel mai mare oraș al Rusiei, în ziua în care a început Forumul Economic Internațional de la Petersburg (3–6 iunie), la care urma să participe Vladimir Putin. Conform NV.ua, atacul ar fi declanșat un incendiu la un terminal petrolier, afectând infrastructura strategică a Rusiei. Pe front, o analiză AFP bazată pe hărțile Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) arată că suprafața ocupată de Rusia în Ucraina s-a micșorat cu aproximativ 120 km² în aprilie 2026 — o scădere lunară rară după contraofensiva ucraineană din vara lui 2023. AFP enumeră drept posibile cauze: blocarea terminalelor Starlink folosite de Rusia în Ucraina, represiunea Kremlinului asupra Telegram, contraatacuri terestre ucrainene și atacuri ucrainene de la distanță medie. [...]
Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că SUA nu vor relua războiul cu Iranul decât dacă Teheranul ucide militari americani , potrivit The Jerusalem Post , care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarații ale mai multor oficiali americani. Mesajul indică o linie roșie îngustă pentru escaladare, în condițiile în care armistițiul este pus sub presiune de atacuri recente. Publicația notează că loviturile recente atribuite Teheranului, care au vizat baze americane din Orientul Mijlociu, au crescut presiunea asupra președintelui SUA și au alimentat îndoieli privind rezistența încetării focului. În același timp, ezitarea lui Trump de a transforma loviturile defensive ale SUA într-un război pe scară largă ar sugera, potrivit Wall Street Journal, că administrația ar putea tolera anumite atacuri pentru a evita o escaladare majoră. Diferență de ton între Washington și Ierusalim Relatarea apare la scurt timp după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat pentru CNBC că SUA și Israelul ar relua acțiunile militare împotriva Iranului „dacă va fi nevoie”. În intervenția sa, Netanyahu a descris situația drept un „joc tactic” și a spus că decizia privind escaladarea îi aparține lui Trump. „Iranul știe cu siguranță ce a spus [Trump], că, dacă va fi necesar, va exista o revenire completă la acțiunea militară. Este o decizie a președintelui, Israelul este pregătit, iar forțele SUA sunt pregătite.” Ce înseamnă, practic, „linia roșie” invocată Din informațiile prezentate, pragul pentru reluarea războiului ar fi legat explicit de uciderea de militari americani, nu de atacuri asupra bazelor în sine. Această nuanță contează operațional: sugerează că SUA ar putea continua să răspundă limitat, în regim defensiv, fără a trece automat la o campanie extinsă, atât timp cât nu este depășită condiția menționată în raport. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre durata armistițiului sau despre eventuale canale de negociere, iar afirmațiile despre poziția lui Trump sunt atribuite Wall Street Journal, pe baza unor surse oficiale americane. [...]
Mesajul lui Marco Rubio despre Tiananmen riscă să complice climatul politic al relației SUA–China , chiar înainte ca Washingtonul și Beijingul să încerce să mențină o „stabilitate strategică”, potrivit News . Declarația vine în ajunul comemorării reprimării din 4 iunie 1989 din Piața Tiananmen și la câteva zile după o vizită de stat a președintelui american Donald Trump în China. Rubio a denunțat cenzura și a transmis că sacrificiul celor care au cerut drepturi și libertăți va fi, în timp, recunoscut. În comunicatul citat, șeful diplomației americane a afirmat: „Nicio cenzură nu poate șterge trecutul.” Totodată, Rubio a susținut că cei care „s-au sacrificat” pentru libertatea de exprimare și întrunire pașnică „vor obține într-o bună zi câștig de cauză” și a adăugat: „Noi ne amintim de ei și aducem un omagiu moștenirii lor.” Context: comemorarea din 4 iunie și sensibilitatea Beijingului Pe 4 iunie 1989, autoritățile chineze au reprimat în sânge manifestațiile în favoarea democrației din Piața Tiananmen, la Beijing. Potrivit materialului, omagiul american „cu siguranță va irita Beijingul”, în condițiile în care subiectul rămâne unul extrem de sensibil în China. De ce contează acum: „stabilitatea strategică”, pusă sub presiune Mesajul intervine într-un moment în care, „în pofida diferendelor”, cele două puteri pledează pentru o „stabilitate strategică” în relația bilaterală. În acest context, reluarea publică a temei Tiananmen la nivel de secretar de stat poate adăuga tensiune politică într-o relație deja marcată de dispute, chiar dacă liderii au avut recent contacte la nivel înalt, conform informațiilor din articol. [...]
Atacurile iraniene au avariat aeroportul internațional din Kuweit și au rănit 63 de persoane , un bilanț ridicat pentru statele din Golf lovite de Iran de la începutul confruntărilor, potrivit CNN . Ministerul Sănătății din Kuweit a transmis că cele 63 de persoane au fost rănite în urma unor lovituri care au avut loc miercuri și care au provocat pagube aeroportului internațional al țării. Informația este relevantă și din perspectivă operațională: afectarea unui aeroport internațional poate genera perturbări în transportul aerian și în fluxurile logistice regionale, într-un moment în care, conform aceleiași surse, state din Golf au fost vizate de Iran de la începutul luptelor. CNN notează că acesta este unul dintre cele mai mari numere de răniți raportate în rândul statelor din Golf lovite de Iran de la debutul confruntărilor. [...]
Administrația Trump pregătește tarife mai durabile, folosind Secțiunea 301 , după blocaje în instanță , printr-un mecanism care poate ocoli limitele juridice invocate anterior împotriva taxelor de import, potrivit Newsweek . Miza este una de reglementare, cu efect economic direct: în locul unor măsuri prezentate ca „de urgență” și vulnerabile la contestare, Casa Albă încearcă să reconstruiască „motorul tarifar” prin instrumente mai precise și, potențial, fără limită de durată. Ce propune USTR: tarif minim de 10% și niveluri mai ridicate pentru unele economii Reprezentantul SUA pentru Comerț (USTR), Jamieson Greer , a publicat marți seară un raport de 98 de pagini, rezultat al unei anchete de luni de zile privind politicile partenerilor comerciali legate de importul de bunuri realizate cu muncă forțată. Raportul susține că 60 de economii cu care SUA fac afaceri nu ar fi impus sau aplicat eficient interdicții privind importul de produse fabricate de persoane care munceau împotriva voinței lor sau în condiții de finanțare insuficientă. Ca „remediu”, Greer propune un tarif minim de 10% pentru toți partenerii comerciali investigați, invocând autoritatea din Secțiunea 301 a Legii Comerțului din 1974. În material sunt menționate, între altele: un tarif de 10% pentru blocuri/țări care intraseră anterior în negocieri comerciale cu SUA, inclusiv Canada, Mexic, Uniunea Europeană, Ecuador, Indonezia și Pakistan; un tarif de 12,5% pentru alte țări, inclusiv China, Brazilia, Japonia și India, conform CNN . Calendar: consultare publică până pe 6 iulie, audieri pe 7 iulie Tarifele nu ar urma să intre în vigoare imediat. Propunerea intră într-o perioadă de comentarii publice până pe 6 iulie, iar USTR va organiza audieri pe 7 iulie. De ce contează: Secțiunea 301 poate produce tarife fără limită de durată Newsweek notează că Trump a semnalat de mai mult timp că va folosi metode alternative pentru a impune tarife, inclusiv după ce Curtea Supremă a decis în februarie că nu are autoritatea de a utiliza puteri de urgență pentru a percepe taxe de import. După acea decizie, Trump a anunțat un tarif universal de 10% pentru 150 de zile, în temeiul Secțiunii 122 din aceeași lege. Ulterior, la începutul lunii mai, un complet de judecători de la Curtea de Comerț Internațional a SUA a constatat că administrația nu avea justificarea pentru a adopta tarifele, iar măsura era oricum gândită ca temporară. Diferența-cheie, din perspectiva durabilității, este că Secțiunea 301 nu are o limită a nivelului sau duratei tarifelor rezultate din investigațiile derulate în baza ei, spre deosebire de Secțiunea 122. Ce urmează: investigații suplimentare pe „capacitate de producție excesivă” Administrația nu s-ar opri aici: biroul lui Greer investighează, de asemenea, peste o duzină de țări pentru „capacitate de producție excesivă”, conform aceleiași surse. [...]
NATO ridică presiunea psihologică pe recrutarea Rusiei , după ce secretarul general Mark Rutte a transmis de la Kiev un mesaj direct către tinerii ruși, avertizând că riscă să fie trimiși nepregătiți pe front și abandonați dacă sunt răniți, potrivit Biziday . Într-o conferință de presă, Rutte a descris campaniile de recrutare ale Rusiei drept „o afacere proastă” pentru cei care se înrolează și a susținut că noii recruți nu ar fi antrenați adecvat și ar primi echipamente „sub standarde”. El a insistat că probabilitatea de a fi uciși sau răniți este ridicată și că, în cazul rănirii, există riscul să fie lăsați „să sufere în noroi și să moară”. Pierderi invocate: „peste 30 de mii de soldați pe lună” Rutte a afirmat că Rusia ar înregistra „peste 30 de mii de soldați” pierduți lunar în Ucraina. În aceeași declarație, el a comparat acest nivel cu pierderile Uniunii Sovietice din războiul din Afganistan, susținând că ar fi vorba de „mai mulți oameni într-o lună” decât a pierdut URSS „în 10 ani”, în anii 1980. Tot în mesajul de la Kiev, secretarul general al NATO a spus că, „în timp ce Ucraina obține victorii pe câmpul de luptă”, Rusia ar deveni „din ce în ce mai disperată”. Context: lovituri asupra infrastructurii petroliere și finanțarea războiului Separat, Kaja Kallas , înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, a declarat într-un interviu că recentele atacuri cu drone lansate de Rusia „demonstrează clar panică”. Ea a legat intensificarea atacurilor ucrainene în adâncime, inclusiv asupra instalațiilor petroliere, de finanțarea războiului, afirmând că „petrolul este un element care finanțează războiul din Ucraina” și că Vladimir Putin „pierde bani, oameni și impuls”, motiv pentru care își intensifică atacurile asupra civililor, potrivit France24. Informațiile despre declarațiile lui Rutte sunt relatate și de Reuters , iar comentariile Kajei Kallas sunt preluate de France24 . [...]
