Știri
Știri din categoria Externe
Germania a ratat obținerea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, un rezultat care slăbește ambiția cancelarului Friedrich Merz de a repoziționa Berlinul ca actor de prim rang în Europa, potrivit Politico.
Adunarea Generală a ONU a ales Portugalia și Austria pentru cele două locuri nepermanente disponibile, iar înfrângerea este descrisă drept una „amară” de ministrul german de Externe, Johann Wadephul. Acesta a pus parțial eșecul pe seama sprijinului ferm al Berlinului pentru Israel, despre care a sugerat că a costat Germania voturi importante, insistând totodată că rezultatul nu va schimba poziția țării față de „responsabilitatea istorică” față de Israel.
Wadephul a acuzat și Rusia că ar fi agitat împotriva Germaniei din cauza sprijinului „neclintit” pentru Ucraina și că ar fi manevrat pentru a bloca accesul Berlinului în „cel mai puternic” organism al ONU. În același timp, votul vine după o campanie de lobby intensă: ministrul afirmă că a discutat personal cu aproximativ 80 de miniștri sau ambasadori înaintea scrutinului.
Eșecul de la ONU riscă să alimenteze criticile interne la adresa lui Merz, descris de publicație ca fiind deja nepopular și slăbit politic. Miza este cu atât mai mare cu cât cancelarul a candidat cu promisiunea de a restaura rolul de lider al Germaniei în Europa, iar pierderea unui loc pe care Berlinul reușea, de decenii, să-l obțină o dată la opt ani în rotația pentru Europa Occidentală poate fi interpretată ca un test al influenței sale diplomatice.
Reacțiile politice au venit rapid. Alice Weidel, copreședintă a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a numit rezultatul o „rușine” și a susținut că acesta arată eșecul lui Merz de a reface statutul internațional al țării. Critici au apărut și din interiorul coaliției: Adis Ahmetovic, purtător de cuvânt pe politică externă al grupului parlamentar SPD, a descris votul drept un „barometru” al percepției internaționale asupra Germaniei și „nu un simplu incident, ci un semnal de avertizare”.
Politico notează că Portugalia a capitalizat pe statutul său de interlocutor „neutru” între Europa și fostele colonii din Africa, Asia și America de Sud, consolidându-și profilul global. În plus, foști premieri portughezi conduc în prezent instituții-cheie: António Guterres este secretar general al ONU, iar António Costa conduce Consiliul European.
În cazul Austriei, campania a mizat pe neutralitatea prevăzută constituțional și pe faptul că țara nu este membră NATO, un mesaj orientat către state din Africa, Asia și America Latină nemulțumite de mișcările Washingtonului pe scena globală. Cancelarul austriac Christian Stocker a transmis într-un mesaj video că problemele lumii nu pot fi rezolvate prin „dominanță” și că „nu dreptul celui mai puternic trebuie să prevaleze, ci forța legii”.
Din informațiile disponibile, Berlinul nu indică o schimbare de linie în dosarele sensibile invocate (Israel și Ucraina), însă votul de la ONU devine un punct de presiune internă pentru Merz și un indicator pentru cât de eficient își poate susține Germania agenda externă în competiția diplomatică europeană.
Recomandate
Teheranul a convocat principalul diplomat ucrainean și cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU , după un atac ucrainean asupra unei nave comerciale iraniene, potrivit Al Jazeera . Iranul avertizează că incidentul ar putea escalada războiul. Autoritățile iraniene au condamnat atacul și au anunțat că au chemat la Teheran cel mai înalt diplomat al Ucrainei, într-un gest care ridică miza diplomatică a episodului. În același timp, Iranul a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze. Teheranul susține că un marinar a fost ucis în incident. Materialul este prezentat ca un reportaj din Teheran realizat de corespondentul Al Jazeera Tohid Asadi. De ce contează Prin solicitarea unei reacții a Consiliului de Securitate și prin avertismentul privind escaladarea, Iranul încearcă să internaționalizeze incidentul și să crească presiunea politică asupra Kievului. Din informațiile disponibile în sursă nu reiese dacă există o reacție oficială a Ucrainei sau detalii suplimentare despre circumstanțele atacului. [...]
Marea Britanie își menține angajamentele financiare și militare față de Ucraina , iar noul premier Andy Burnham a transmis că va „onora fiecare angajament” asumat până acum, inclusiv prin transferul de proprietate intelectuală pentru un sistem de război electronic, potrivit Al Jazeera . Mesajul vine într-un moment în care Kievul avertizează că rămâne fără muniții defensive, iar negocierile de încetare a focului conduse de SUA încetinesc. Întâlnirea de luni cu Volodîmîr Zelenski a fost primul contact bilateral al lui Burnham cu un lider străin de la preluarea mandatului. Premierul britanic a spus că nu este „un accident” faptul că Zelenski este primul lider primit la Londra, pentru a transmite „un mesaj foarte limpede” de susținere totală. Ce înseamnă „sprijinul” în termeni concreți Downing Street a indicat că sprijinul total al Regatului Unit pentru Ucraina a ajuns la 25 de miliarde de lire sterline (33 de miliarde de dolari, aprox. 151 miliarde lei) din 2022, inclusiv 16 miliarde de lire (21 de miliarde de dolari, aprox. 96 miliarde lei) în asistență militară directă. În plus, biroul lui Burnham a anunțat că Marea Britanie va oferi Ucrainei proprietatea intelectuală pentru noul sistem „Stone Cloak”, descris ca fiind capabil să bruieze apărarea antiaeriană rusă, astfel încât dronele să nu fie detectate. Cei doi lideri au vizitat și o bază navală din Portsmouth, unde au discutat cu personal militar implicat în instruirea militarilor ucraineni. Guvernul britanic a precizat că aceștia participă la un exercițiu care vizează creșterea capacităților de luptă și măsuri de contracarare a minelor în Marea Neagră. Presiunea de pe front și miza pentru Londra Zelenski a declarat pentru Sky News că își dorește un acord puternic privind dronele, pentru a crește producția și schimbul de tehnologie, și a admis că Ucraina nu are suficiente rachete pentru a se apăra de rachetele balistice rusești foarte rapide. Potrivit lui, Rusia își poate crește producția de rachete balistice, ceea ce face urgentă întărirea apărării antiaeriene. Burnham a anunțat că intenționează să viziteze Ucraina „în curând”, în timp ce Zelenski se îndreaptă spre Washington, DC, pentru discuții cu președintele american Donald Trump despre eforturile de a opri războiul declanșat de Rusia. Contextul negocierilor și semnalele din SUA și Rusia Publicația notează că negocierile pentru o încetare a focului conduse de SUA au încetinit, iar atenția Washingtonului a fost deturnată de războiul din Iran. Relația Trump–Zelenski a fost tensionată în trecut, dar s-a încălzit în ultimele luni; Trump i-ar fi spus lui Zelenski, la un summit NATO din această lună, că Ucraina are permisiunea să construiască sisteme Patriot proiectate în SUA, capabile să doboare rachete balistice. Pe partea rusă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a spus că Moscova este deschisă să ia în considerare idei și propuneri noi privind procesul de pace. Kremlinul a declarat luni că nu a văzut informații specifice despre noi propuneri, după ce o sursă ucraineană a spus anterior agenției Reuters că oficiali americani și ucraineni discutaseră o propunere de încetare a focului în aer, pentru a o prezenta părții ruse într-o nouă rundă de discuții. [...]
Polonia susține întărirea răspunsului UE și NATO după incursiuni în spațiul aerian al României , potrivit G4Media , care relatează declarațiile făcute de ministra de Externe, Oana Țoiu , după o discuție cu omologul său polonez, Radek Sikorski . Țoiu a transmis că Sikorski i-a comunicat „poziția clară a Poloniei”, de „condamnare fermă” a „recentelor incursiuni ilegale” în spațiul aerian românesc. În același mesaj, ministra a menționat că discuțiile au inclus „fragmentele dronei rusești recuperate de pe teritoriul nostru” și „răspunsul diplomatic” al celor două țări față de Federația Rusă. Miza: coordonare mai strânsă pe sancțiuni și pe Flancul Estic În relatarea sa, șefa diplomației române a indicat câteva direcții de acțiune care țin de cooperarea în cadrul UE și NATO, cu impact direct asupra arhitecturii de securitate din regiune: „consolidarea pachetelor de sancțiuni europene”; „coordonarea strânsă în cadrul NATO”; „intensificarea colaborării între statele de pe Flancul Estic”, descrisă drept „o prioritate diplomatică și militară comună”. Țoiu a mai spus că a fost discutată și „performanța piloților Armatei Române”, în contextul incidentelor recente. Componenta UE: securitate maritimă între Baltică și Marea Neagră Ministra a adăugat că, la nivelul Uniunii Europene, România și Polonia au agreat, în cadrul „celui mai recent Consiliu al Miniștrilor de Externe”, o „coordonare intensificată pentru securitatea maritimă” între țările baltice și cele riverane Mării Negre, domeniu în care Polonia ar avea „un rol esențial”. În final, Țoiu a invocat și dimensiunea istorică a relației bilaterale, amintind tradiția de „peste un secol de sprijin reciproc”, cu referire la alianța defensivă interbelică din 1921. [...]
România, Bulgaria și alte cinci state UE cer sprijin de la Bruxelles pentru turismul din regiunile de frontieră estică, după scăderea fluxurilor de vizitatori pe fondul temerilor de securitate geopolitică , potrivit Economedia . Miza este una economică: veniturile din sezonul estival sunt descrise ca fiind „determinante” pentru viabilitatea anuală a multor afaceri locale. Într-o scrisoare comună, Letonia, Bulgaria, Estonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia arată că „fluxurile de turiști au scăzut semnificativ”. Documentul a fost publicat de site-ul specializat Politico , iar informația este relatată de Mediapool, potrivit Rador Radio România. Presiune pe IMM-uri: finanțare mai greu de obținut, incertitudine mai mare Miniștrii semnatari avertizează că efectele nu se văd doar în numărul de turiști, ci și în funcționarea companiilor, în special a celor mici și mijlocii. În scrisoare, aceștia indică: încredere redusă din partea investitorilor; incertitudine operațională sporită; acces limitat la finanțare, într-un moment în care veniturile din vară sunt esențiale pentru restul anului. Ce cer statelor Comisiei Europene: măsuri țintite în strategia de turism Semnatarii spun că așteaptă măsurile pe care Comisia Europeană urmează să le prezinte pentru regiunile de la frontiera estică, în cadrul Strategiei UE pentru turism durabil. În scrisoare, miniștrii solicită acțiuni specifice pentru: consolidarea rezilienței și competitivității IMM-urilor și a destinațiilor turistice; îmbunătățirea conectivității; creșterea rezilienței și restabilirea încrederii în regiune. Din partea Bulgariei, scrisoarea este semnată de ministrul turismului, Ilin Dimitrov, care, potrivit sursei, a atras în repetate rânduri atenția asupra situației de pe coasta bulgară a Mării Negre. [...]
Scufundarea navei „ Golden Leo ” după un atac rusesc ridică riscurile operaționale pentru coridorul maritim ucrainean spre România , într-un moment în care porturile din sudul Ucrainei rămân esențiale pentru exporturile de cereale. Potrivit news.ro , nava s-a scufundat duminică în largul portului ucrainean Odesa, la o săptămână după ce oficialii ucraineni au spus că a fost lovită de forțele ruse. Nava „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în apropierea portului, a transmis autoritatea portuară din Ucraina. Conform comunicatului citat, nouă membri ai echipajului au fost uciși în atac, iar opt au fost evacuați în siguranță. Coridorul de coastă spre România, din nou sub presiune Autoritățile ucrainene spun că nava plecase din portul Ciornomorsk cu o încărcătură de porumb și a suferit avarii considerabile după ce a fost bombardată de forțele ruse pe 19 iulie. „Golden Leo” traversa un coridor supravegheat de Ucraina de-a lungul coastei, în direcția României. Autoritatea portuară a acuzat că acțiunea Rusiei împotriva navei „a încălcat normele dreptului maritim internațional” și a pus în pericol viețile membrilor echipajului. Context: atacuri mai intense asupra infrastructurii portuare Un martor Reuters aflat la acel moment în Odesa a declarat că a văzut fum ridicându-se de la o navă de mari dimensiuni în largul coastei. Moscova nu a făcut niciun comentariu public despre atac, potrivit informațiilor citate. În al cincilea an de război, Rusia și-a intensificat în ultimele săptămâni atacurile asupra porturilor de adâncime din sudul Ucrainei, care gestionează o mare parte din cerealele țării și alte încărcături esențiale. Pentru operatori și comercianți, incidentul adaugă un nou semnal de risc privind continuitatea transportului maritim pe ruta de coastă folosită pentru ieșirea mărfurilor din Ucraina spre vest, inclusiv în proximitatea României. [...]
Vladimir Putin reia teza că Ucraina ar putea pierde teritorii vestice , o narațiune cu potențial de a alimenta presiuni geopolitice și incertitudine regională, inclusiv prin invocarea României și Poloniei, potrivit Euronews . Declarația a fost făcută duminică, în timpul unei întâlniri cu militari din Marina rusă. Putin a susținut că „partea de vest a Ucrainei” ar fi fost „un cadou” făcut de Iosif Stalin Ucrainei după război, în cadrul unui „stat unitar”, și a afirmat că, „mai devreme sau mai târziu”, Ucraina ar urma să piardă aceste teritorii. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest. Iar ceea ce a aparținut Poloniei, Ungariei, României, mai devreme sau mai târziu (…) istoria va pune totul la locul său.” În același discurs, liderul de la Kremlin a spus că Rusia ar fi fost „singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei”, în pofida faptului că, în 2022, el a ordonat invadarea Ucrainei, notează publicația. De ce contează: mesajul reîncălzește o justificare politică a războiului Afirmațiile se înscriu în linia mai veche a Moscovei potrivit căreia statul ucrainean ar fi „artificial”, creat de liderii sovietici Lenin și Stalin, iar o parte din teritorii ar aparține Rusiei sau altor state. În acest cadru, invocarea explicită a României și Poloniei funcționează ca element de propagandă și de contestare a actualelor frontiere, fără ca materialul să indice vreo bază factuală sau un demers concret în acest sens. Euronews arată că Putin readuce astfel în prim-plan această teorie, într-un moment în care războiul declanșat de Rusia continuă, iar disputa asupra teritoriilor rămâne miza centrală a conflictului. [...]
