Știri
Știri din categoria Externe
Cancelarul german Friedrich Merz spune că Germania nu vrea să devină parte a războiului cu Iranul, potrivit HotNews.ro, care citează agenția DPA, preluată de Agerpres. Merz a afirmat că, în acest moment, nu vede necesitatea unei campanii militare internaționale pentru protejarea navigației comerciale în strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru aprovizionarea mondială cu petrol.
Declarațiile au fost făcute vineri, într-o conferință de presă comună cu premierul norvegian Jonas Gahr Store, în timpul vizitei lui Merz în Norvegia, unde are loc a doua etapă a exercițiilor NATO „Cold Response”. Cancelarul german a spus că preocupările legate de lipsa unei strategii americane de ieșire din conflict „nu s-a primit cu adevărat un răspuns”, în contextul războiului lansat de SUA alături de Israel.
Strâmtoarea Ormuz a fost „blocată efectiv” de Iran, ca ripostă la campania lansată de SUA și Israel pe 28 februarie, notează sursa. În acest cadru, Merz a insistat că Berlinul nu intenționează să se implice militar în conflict.
„Permiteți-mi să clarific încă o dată: Germania nu face parte din acest război și nu vrem să devenim parte a lui”, a subliniat Merz.
Jonas Gahr Store a declarat, la rândul său, că nu există planuri pentru o operațiune militară internațională în strâmtoarea Ormuz. Ideea ar fi fost susținută în principal de președintele francez Emmanuel Macron, potrivit relatării.
În același timp, Merz a calificat drept „greșită” decizia SUA de a ridica temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc blocat pe mare, măsură menită să atenueze efectele războiului din Iran asupra prețurilor globale la hidrocarburi. El a argumentat că Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să negocieze încetarea războiului din Ucraina, declanșat „cu peste patru ani în urmă”, și a cerut intensificarea presiunii asupra Moscovei.
Cancelarul german a spus că decizia Washingtonului i-a surprins pe ceilalți lideri ai G7, după discuții purtate la începutul săptămânii cu președintele american Donald Trump pe tema unei posibile ridicări temporare a sancțiunilor. Merz a mai susținut că, în privința pieței petroliere, este „o problemă legată de preț în acest moment, dar nu una legată de aprovizionare”, punând sub semnul întrebării rațiunea relaxării sancțiunilor; Store a adăugat că Norvegia și Germania au convenit să exercite împreună o presiune mai mare asupra Rusiei, indicând sectorul energetic drept vulnerabilitatea principală a Moscovei.
Recomandate
Zelenski spune că relaxarea sancțiunilor SUA pentru petrolul rusesc „nu este decizia corectă” , potrivit Mediafax , după ce Washingtonul a anunțat o derogare de 30 de zile de la măsurile care vizează exporturile energetice ale Rusiei. Critica lui Zelenski: bani suplimentari pentru război, nu pentru pace Aflat la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski a avertizat că o relaxare, chiar temporară, a sancțiunilor pe petrol poate întări capacitatea militară a Moscovei și poate slăbi eforturile diplomatice. „Numai această relaxare din partea Statelor Unite ar putea oferi Rusiei aproximativ 10 miliarde de dolari pentru război. Acest lucru, cu siguranță, nu ajută la pace.” În aceeași intervenție, liderul ucrainean a legat direct veniturile din energie de finanțarea armamentului folosit împotriva Ucrainei, susținând că ridicarea sancțiunilor ar consolida poziția Rusiei. Zelenski a spus că, în opinia sa, o astfel de decizie ar însemna, în practică, mai multe atacuri cu drone și o presiune sporită asupra Ucrainei. Ce a decis Washingtonul și de ce: derogare limitată pe fondul crizei energetice Anunțul SUA vizează o derogare de 30 de zile de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, în contextul unei crize energetice asociate tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, menționează publicația. Măsura este prezentată ca una temporară, legată de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de efectele acestora asupra piețelor. Statele Unite au autorizat țările să cumpere petrol și produse petroliere rusești sancționate care sunt deja încărcate pe nave aflate pe mare. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a spus că decizia urmărește să „promoveze stabilitatea piețelor globale de energie” în timpul războiului din Orientul Mijlociu. Reacții europene: Macron invocă excepția, Germania cere explicații Emmanuel Macron a susținut că majoritatea sancțiunilor împotriva Rusiei rămân în vigoare și că derogarea anunțată de Washington este limitată, adoptată în circumstanțe excepționale. Mesajul Parisului a fost, astfel, unul de temperare a impactului politic al deciziei americane, fără a contesta explicit poziția Kievului. Reacția critică a venit și din Germania. Cancelarul Friedrich Merz a spus că șase membri ai G7 au transmis că nu acesta este semnalul potrivit și a adăugat că, în opinia sa, problema actuală ține de preț, nu de aprovizionare, cerând să afle ce motive suplimentare au stat la baza deciziei SUA. De ce contează pentru Ucraina: sancțiunile ca instrument de limitare a capacității Rusiei Pentru Kiev, miza depășește efectul imediat asupra pieței petrolului. Zelenski tratează sancțiunile energetice ca pe un instrument de reducere a resurselor financiare ale Rusiei, iar orice relaxare, chiar pe termen scurt, este văzută ca o gură de oxigen bugetară pentru efortul militar al Moscovei. În logica expusă de Zelenski, decizia Washingtonului riscă să transmită un semnal de slăbire a presiunii economice asupra Rusiei într-un moment în care Ucraina încearcă să mențină sprijinul occidental și să evite măsuri care, indirect, pot alimenta continuarea războiului. Ce urmează: efecte de urmărit în piață și în coordonarea politică a aliaților Derogarea este limitată la 30 de zile, însă reacțiile publice ale Kievului și Berlinului arată că subiectul poate deveni un test de coordonare între SUA și partenerii europeni în privința sancțiunilor. În paralel, justificarea americană, legată de stabilitatea piețelor globale de energie, indică faptul că evoluțiile din Orientul Mijlociu pot influența direct politica de sancțiuni. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă derogarea va rămâne strict temporară sau dacă presiunile din piața energetică vor genera noi excepții, cu potențial de a complica obiectivul declarat al sancțiunilor: limitarea resurselor Rusiei pentru finanțarea războiului. [...]
Donald Trump a respins propunerea lui Vladimir Putin privind mutarea uraniului iranian în Rusia , un plan care ar fi fost discutat ca posibil pas diplomatic pentru reducerea tensiunilor din conflictul ce implică Statele Unite, Israelul și Iranul. Oferta ar fi fost făcută în cursul unei convorbiri telefonice recente între președintele american și liderul rus. Conform unor surse citate de Axios , Moscova a propus ca uraniul îmbogățit al Iranului să fie transferat pe teritoriul Rusiei , măsură care ar fi putut reprezenta un compromis pentru limitarea programului nuclear iranian și pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Planul ar fi fost conceput ca parte a unor discuții mai ample privind încheierea conflictului dintre SUA, Israel și Iran , însă Donald Trump a decis să nu accepte propunerea în forma prezentată. O soluție diplomatică respinsă Ideea transferului uraniului iranian într-o altă țară nu este complet nouă în diplomația nucleară. În trecut, scenarii similare au fost discutate în negocierile internaționale pentru limitarea capacităților nucleare ale Teheranului , astfel încât materialul nuclear sensibil să fie depozitat sau procesat în afara Iranului. În acest caz, Rusia ar fi devenit depozitarul uraniului îmbogățit , reducând astfel cantitatea de material nuclear aflată pe teritoriul iranian și, teoretic, riscul unei escaladări nucleare. Context geopolitic complicat Refuzul Washingtonului reflectă complexitatea negocierilor diplomatice din jurul crizei din Orientul Mijlociu. Conflictul dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel a tensionat puternic situația regională, iar marile puteri încearcă să evite o escaladare care ar putea destabiliza și mai mult piața energetică și securitatea globală. Deși detaliile exacte ale propunerii nu au fost făcute publice, episodul evidențiază rolul Rusiei în încercările de mediere și dificultatea găsirii unui compromis acceptabil pentru toate părțile implicate. Pentru moment, negocierile diplomatice rămân blocate, iar viitorul programului nuclear iranian continuă să fie unul dintre cele mai sensibile subiecte ale securității internaționale. [...]
Rusia i-a convocat pe ambasadorii Franței și Regatului Unit după un atac ucrainean cu rachete Storm Shadow asupra unei fabrici din Briansk , Moscova acuzând Parisul și Londra că ar fi implicate în pregătirea operațiunii, potrivit Adevărul . Ministerul rus de Externe a anunțat că diplomații celor două state au fost chemați pentru a primi un protest oficial după lovitura lansată marți de Ucraina asupra orașului rus de frontieră Briansk. Kievul susține că a vizat o fabrică ce produce semiconductori și microprocesoare utilizate în sistemele militare rusești. Moscova afirmă însă că atacul nu ar fi fost posibil fără sprijinul tehnic al Franței și Marii Britanii. Potrivit autorităților ruse, pregătirea operațiunii ar fi implicat specialiști occidentali și furnizarea de informații către armata ucraineană. Rusia avertizează că, dacă acest tip de cooperare militară va continua, Londra și Parisul ar putea fi considerate responsabile pentru escaladarea conflictului. Ucraina ar fi lansat în total șapte rachete Storm Shadow asupra zonei Briansk . Aceste arme sunt produse de consorțiul european MBDA și sunt furnizate Ucrainei de Regatul Unit și Franța ca parte a sprijinului militar în războiul cu Rusia. Rachetele au o rază de acțiune de aproximativ 550 de kilometri și sunt lansate de Ucraina cu avioane Sukhoi Su-24 modificate pentru a putea utiliza acest tip de armament. Autoritățile ruse susțin că atacul a provocat distrugeri și în zone civile, inclusiv într-un cartier de afaceri și în clădiri rezidențiale. Moscova descrie lovitura drept o „provocare deliberată”, care ar putea afecta eforturile diplomatice pentru o eventuală reluare a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, discuții pe care Statele Unite intenționează să le promoveze în perioada următoare. [...]
Cuba a confirmat oficial că a început discuții cu Statele Unite , după luni în care autoritățile de la Havana au negat existența unor negocieri, pe fondul presiunii economice crescânde exercitate de administrația președintelui Donald Trump. Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a declarat într-un mesaj difuzat la televiziunea de stat că dialogul urmărește găsirea unor soluții pentru disputele bilaterale dintre cele două țări. El a precizat că negocierile sunt conduse de partea cubaneză împreună cu fostul lider Raul Castro și alți oficiali ai Partidului Comunist, însă nu a menționat cine reprezintă partea americană. O schimbare de poziție a Havanei Confirmarea vine după luni în care guvernul cubanez a respins informațiile despre eventuale întâlniri cu Washingtonul, deși presa relatase despre discuții neoficiale desfășurate în culise. Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce Cuba a decis eliberarea a 51 de deținuți , gest prezentat drept unul de bunăvoință în urma unor discuții cu Vaticanul. Sfântul Scaun ar avea un rol discret de mediator în dialogul dintre cele două state. Presiune economică puternică Negocierile au loc într-un moment dificil pentru economia cubaneză. După capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane la începutul anului, livrările de petrol către Cuba – principala sursă de energie a insulei – au fost întrerupte. În paralel, administrația Trump a impus sancțiuni suplimentare și măsuri care limitează accesul Cubei la combustibil și resurse energetice. Consecințele sunt vizibile în viața de zi cu zi: penele de curent pot dura mai multe zile ; lipsa alimentelor, combustibilului și medicamentelor s-a accentuat; economia insulei se confruntă cu o criză profundă. Pe fondul acestei situații, mulți locuitori ai Havanei spun că populația este epuizată de criză și speră ca negocierile cu Washingtonul să aducă o ameliorare, chiar și modestă. Poziția Statelor Unite Președintele Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că regimul cubanez ar putea fi aproape de colaps. El l-a desemnat pe secretarul de stat Marco Rubio , fiul unor emigranți cubanezi, să coordoneze partea americană a discuțiilor. Deocamdată, Washingtonul nu a oferit detalii oficiale despre negocieri. [...]
Creșterea PIB-ului SUA în T4 2025 a fost revizuită la 0,7% anualizat , de la 1,4% estimat anterior, potrivit Mediafax . Revizuirea, publicată vineri, 13 martie 2026, a surprins piețele, care mizau pe o ajustare ușor în sus a activității economice, conform consensului citat de MarketWatch. Informația este atribuită de Mediafax publicației franceze Le Figaro, care relatează datele furnizate de Biroul de Analiză Economică (BEA), instituția statistică americană care calculează produsul intern brut. BEA explică revizuirea prin faptul că, în estimarea anterioară, au fost supraevaluate nivelurile exporturilor, consumului, investițiilor și cheltuielilor guvernamentale. În metodologia americană, accentul cade pe „rata anualizată”, adică ritmul de creștere dintr-un trimestru este proiectat ca și cum s-ar menține pe tot parcursul unui an. Estimarea inițială fusese publicată pe 20 februarie și provocase deja reacții, fiind sub performanța celor două trimestre precedente, notează sursa citată. În plan politic, președintele Donald Trump a reacționat pe rețeaua sa Truth chiar înainte de publicarea oficială a revizuirii, punând scăderea pe seama opoziției democrate. Contextul invocat în material este disputa dintre democrați și republicani pe tema bugetului anual, care a dus la o închidere a guvernului în toamnă, descrisă drept cea mai lungă din istoria Statelor Unite. Separat de datele despre PIB, BEA a publicat vineri și indicele PCE (indicator de inflație urmărit îndeaproape de Rezerva Federală) pentru luna ianuarie. Potrivit datelor prezentate, inflația PCE a încetinit ușor la 2,8% față de anul precedent, de la 2,9% în decembrie, însă rămâne peste ținta Rezervei Federale de 2%. În același timp, inflația de bază (care exclude prețurile volatile la energie și alimente) s-a accelerat în ianuarie la 3,1%, de la 3% în luna anterioară. Analiștii citați se așteaptă ca inflația să revină pe o traiectorie ascendentă, pe fondul impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la energie și a costurilor de producție. [...]
Războiul dintre Statele Unite și Iran ar putea avea mai multe finaluri posibile , de la un acord diplomatic până la prăbușirea regimului de la Teheran sau retragerea unilaterală a Washingtonului. Analiza este prezentată într-un material publicat de Axios , care examinează principalele scenarii discutate în mediul politic și militar american. Conflictul a început într-un context geopolitic tensionat, iar declarațiile contradictorii ale administrației americane au creat incertitudine privind modul în care s-ar putea încheia războiul. Potrivit analizei citate, fiecare săptămână fără o soluție politică riscă să amplifice instabilitatea internațională și presiunile economice interne asupra administrației de la Washington. Cinci scenarii analizate pentru finalul conflictului 1. Acord negociat și încetarea focului Unul dintre scenariile luate în calcul este reluarea negocierilor privind programul nuclear iranian și semnarea unui acord care să limiteze definitiv dezvoltarea armelor nucleare. Înaintea izbucnirii conflictului, Iranul și SUA au avut mai multe runde de discuții indirecte la Geneva, însă acestea nu au dus la un acord. 2. Modelul Venezuela Președintele Donald Trump a făcut comparații cu situația din Venezuela, unde SUA au sprijinit schimbarea conducerii politice. Într-un scenariu similar, Washingtonul ar putea încerca să susțină apariția unei conduceri alternative la Teheran. Experții avertizează însă că structura politică și religioasă a Iranului face o astfel de strategie mult mai dificilă. 3. Revoltă populară și prăbușirea regimului Moartea liderului suprem Ali Khamenei, criza economică și protestele interne ar putea genera o revoltă populară care să ducă la căderea regimului. Totuși, opoziția iraniană nu are în prezent o conducere unificată sau o structură organizată capabilă să preia puterea. 4. Operațiune militară pentru distrugerea programului nuclear Un alt scenariu discutat ar implica trimiterea unor forțe speciale americane și israeliene în Iran pentru a captura sau distruge stocurile de uraniu îmbogățit. O astfel de operațiune ar încheia conflictul prin eliminarea directă a amenințării nucleare, dar ar presupune trupe la sol într-un teritoriu unde Iranul încă dispune de capacități militare active. 5. Declarație de victorie și retragere americană În acest scenariu, administrația americană ar decide că infrastructura militară a Iranului a fost suficient slăbită și ar anunța victoria, retrăgând forțele fără o schimbare politică majoră la Teheran . Analiștii spun însă că o astfel de soluție ar putea lăsa deschisă posibilitatea reluării conflictului în viitor. Un final dificil de anticipat Potrivit analizei, conflictul a izbucnit relativ brusc și ar putea să se încheie la fel de imprevizibil. Evoluțiile politice din Iran, poziția Israelului și presiunile interne din Statele Unite vor influența decisiv modul în care acest război se va încheia. [...]
