Știri
Știri din categoria Externe
Alegerile parlamentare din 7 iunie din Armenia pot decide inclusiv cât de mult rămâne țara expusă presiunii economice a Rusiei, într-un context în care Moscova controlează părți-cheie din infrastructura energetică armeană, potrivit unui interviu publicat de Libertatea.
Armenia, stat cu puțin peste 3 milioane de locuitori, s-a apropiat în ultimii ani de Uniunea Europeană: acordul de parteneriat cu UE este în vigoare din martie 2021, iar în februarie 2023 a început activitatea Misiunii Uniunii Europene în Armenia (EUMA), cu rol de stabilizare în zonele de frontieră și sprijin pentru normalizarea relațiilor cu Azerbaidjanul. După criza umanitară din Nagorno-Karabah (septembrie 2023), UE a alocat peste 70 de milioane de euro pentru nevoile refugiaților.
Miza economică și de conectivitate pentru UE este, în paralel, consolidarea poziției în Caucaz, regiune relevantă pentru „coridorul de transport transcaspic”, care permite importuri de bunuri și hidrocarburi din Asia Centrală prin Marea Caspică și Caucaz, arată publicația.
Gayane Abrahamyan, președinta ONG-ului „Centrul educațional pentru drepturi egale” și fost parlamentar (2018–2020), susține că dependența economică rămâne principalul instrument de influență al Rusiei asupra Armeniei.
Potrivit acesteia, „85% din energia electrică a Armeniei se află în mâinile Rusiei”, iar infrastructura de gaze și energia electrică nucleară, alături de alte active energetice strategice, sunt deținute de Rusia, ca rezultat al deciziilor fostelor guverne armene, pe care le descrie drept „corupte”.
În plan politic, Abrahamyan afirmă că Armenia se confruntă cu atacuri informatice și dezinformare „după metodologia rusă”, similare celor folosite și în România și Republica Moldova, dar cu o narațiune adaptată sensibilităților locale: ideea că, dacă Armenia nu se aliniază Moscovei, „va deveni parte a Turciei”.
Ea mai spune că ar exista și „procese de spălare de bani” și „cumpărare de voturi”, iar despre finanțarea influenței ruse invocă o anchetă a publicației de investigație Insider, care ar indica faptul că Rusia ar fi investit în alegerile din Armenia „mai mulți bani” decât în Republica Moldova, Georgia și România. În materialul citat nu sunt prezentate sume sau detalii metodologice.
La scrutinul din 7 iunie, Nikol Pașinian (premier din 2018) încearcă să obțină un nou mandat, cu o agendă de orientare spre Vest. Principalul contracandidat menționat este fostul președinte Robert Kocharyan, descris ca apropiat al Kremlinului.
Abrahamyan afirmă că la alegeri participă aproximativ 19 partide sau alianțe, dintre care „doar trei” ar fi „mai mult sau mai puțin pro-europene”. Ea indică, totodată, că sondajele ar arăta partidul de guvernământ la „aproximativ 40%” și opoziția pro-rusă la „aproximativ 20%”, dar avertizează că o coaliție între partide pro-ruse ar putea schimba guvernarea și ar opri agenda de pace cu Azerbaidjanul, procesele pro-europene și reformele de democratizare.
În interviu, Abrahamyan descrie o alegere dificilă pentru societatea armeană între o economie „mai stabilă” și un conflict „rezolvat”, argumentând că o întoarcere spre Rusia ar putea reaprinde conflictul cu Azerbaidjanul, cu efecte negative asupra economiei. În scenariul pro-european, ea anticipează „probleme economice”, dar o securitate „mai mult sau mai puțin sigură” și un proces de pace „mai mult sau mai puțin funcțional”, care ar permite diversificarea partenerilor economici dincolo de Rusia.
În acest cadru, scrutinul din 7 iunie devine relevant nu doar geopolitic, ci și pentru riscul operațional și economic al Armeniei: cât de ușor poate fi folosită dependența energetică drept instrument de presiune și cât de mult poate fi menținută stabilitatea necesară pentru investiții și comerț.
Recomandate
Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră, cu potențial de a perturba fluxurile logistice din regiune , după ce a lovit pentru a doua zi consecutiv porturile Odesa și Cernomorsk, potrivit Euronews , care citează Ministerul rus al Apărării via Agerpres . Ministerul rus susține că, în cursul nopții, armata a lansat „atacuri combinate” cu rachete de „înaltă precizie” și „rază lungă de acțiune”, precum și drone. Țintele ar fi inclus infrastructura portuară folosită pentru descărcarea și depozitarea încărcăturilor militare, a combustibililor și lubrifianților, dar și nave care ar fi transportat astfel de încărcături către porturile ucrainene. Ce obiective spune Moscova că a vizat în Odesa și Cernomorsk Conform comunicatului citat, în Odesa ar fi fost lovit și centrul logistic al companiei de transport Odtrans, aflat în port. În Cernomorsk, Rusia afirmă că ar fi distrus instalațiile unui centru de transbordare utilizat pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor militare, precum și depozite de combustibil și lubrifianți. Ce distrugeri revendică Rusia Autoritățile militare ruse susțin că, în urma atacurilor, ar fi fost distruse: două nave cargo; un feribot folosit de armata ucraineană; o ambarcațiune de patrulare a Marinei militare ucrainene. Context: a doua zi de atacuri asupra porturilor Publicația notează că, sâmbătă, Rusia a anunțat atacuri și asupra porturilor Odesa, Cernomorsk și Izmail, unde ar fi fost avariate centre logistice, debarcadere, depozite de combustibil și stații de pompare. Informațiile prezentate provin din comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de Agerpres, iar articolul nu menționează confirmări independente ale pagubelor sau ale țintelor. [...]
Ucraina își extinde campania de lovire a „flotei fantomă” rusești, vizând direct logistica maritimă și veniturile din petrol : forțele ucrainene de sisteme fără pilot susțin că au lovit 105 nave în opt zile, inclusiv 15 „peste noapte”, potrivit Kyiv Post . Conform publicației, afirmația a fost făcută de comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi , într-o postare pe Telegram. El a indicat că, în noaptea de luni, dronele au vizat 15 nave ale așa-numitei „shadow fleet” (flotă folosită pentru a ocoli sancțiunile), dintre care șapte petroliere, cinci nave de marfă uscată, un feribot și două remorchere. Brovdi a mai susținut că, între 6 și 13 iulie, au fost lovite „efectiv” 105 nave și că infrastructura de transbordare din Crimeea ar fi atacată în fiecare noapte, traficul prin strâmtoarea Kerci fiind oprit, iar operațiunile de descărcare reduse „la minimum”. Confirmări și rolul navelor, potrivit armatei ucrainene Statul Major General al Ucrainei a confirmat ulterior distrugerea unor nave rusești în actualizarea operațională zilnică, mai notează aceeași sursă. În raportarea militară ucraineană, petrolierele ar fi fost folosite pentru transportul de petrol și produse petroliere rusești prin ocolirea sancțiunilor internaționale, iar feribotul ar fi sprijinit logistica militară și transportul de marfă pentru forțele armate ruse. În același context, navele de marfă uscată și remorcherele ar fi fost utilizate pentru transportul de echipamente militare, provizii și alte materiale, contribuind la susținerea logisticii maritime a Rusiei. Lovituri în Crimeea: energie și apărare antiaeriană Brovdi a raportat și rezultatele unei operațiuni denumite „Crimean Switch-Off”, desfășurată de duminică până luni. Potrivit acestuia, forțele ucrainene ar fi lovit nouă stații electrice de diferite capacități în Crimeea ocupată și în alte teritorii ocupate, precum și stația strategică a „podului energetic” Kuban–Crimeea, care leagă peninsula ocupată de Rusia; el a afirmat că obiectivul a fost lovit a doua oară în 48 de ore. Tot el a susținut distrugerea a patru active de apărare antiaeriană rusești, inclusiv un lansator S-400 Triumf, un sistem Tor și două complexe radar. Statul Major General a raportat distrugerea unui radar Nebo-U în Crimeea ocupată și a unui lansator de rachete S-400 în apropiere de Kerci. De ce contează: țintirea „flotei fantomă” ca instrument economic al războiului Ucraina își justifică atacurile asupra „flotei fantomă” prin argumentul că petrolierele care transportă petrol rusesc finanțează direct efortul de război al Moscovei și pot fi considerate ținte militare legitime. Într-o scrisoare către Organizația Maritimă Internațională (IMO) , vicepremierul Oleksiy Kuleba a respins acuzațiile Rusiei că Ucraina ar comite atacuri „teroriste” împotriva transportului comercial, susținând că această flotă are un rol critic în menținerea războiului prin veniturile generate din exporturile de petrol. Kuleba a acuzat, totodată, Rusia că a atacat 59 de nave comerciale de la începutul invaziei pe scară largă. Pe fundal, statele europene își intensifică eforturile de limitare a „flotei fantomă”, estimată în material la peste 1.500 de petroliere folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale. [...]
Arestarea la domiciliu a lui Mahmoud Ahmadinejad indică o nouă epurare internă la Teheran , pe fondul suspiciunilor de colaborare cu Israelul și al temerilor regimului că fostul președinte ar putea deveni un pol alternativ de putere, potrivit HotNews , care citează o investigație The New York Times. Mahmoud Ahmadinejad, președinte al Iranului între 2005 și 2013, se află în arest la domiciliu sub supravegherea serviciului de informații al Gărzii Revoluționare Islamice , după ce autoritățile iraniene ar fi descoperit relațiile sale cu Israelul, conform The New York Times, care invocă patru înalți oficiali iranieni. Miza relației ar fi fost o posibilă revenire la putere a lui Ahmadinejad, după ce regimul de la Teheran i-ar fi respins candidaturile. Potrivit investigației, Israelul ar fi derulat ani la rând o operațiune secretă pentru a-l recruta ca agent de informații și, ulterior, ar fi luat în calcul instalarea lui ca lider al Iranului după răsturnarea regimului. Operațiunea ar fi culminat în februarie, dar planul ar fi eșuat The New York Times relatează că, la sfârșitul lunii februarie, în primele zile ale atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului, ar fi existat o încercare de relocare a fostului lider, care trăia sub supraveghere strictă la Teheran. Obiectivul ar fi fost declanșarea unui plan de schimbare a regimului și instalarea lui Ahmadinejad, însă planul ar fi eșuat. În același fir al relatării, publicația americană scrie că, în februarie, complexul rezidențial al lui Ahmadinejad ar fi fost lovit de un atac aerian israelian care viza gărzile sale de corp și mașina blindată, după care acesta ar fi fost preluat de agenți ai Mossadului și dus într-o „casă sigură” secretă. Ulterior, Ahmadinejad ar fi părăsit locația din motive neclare și nu ar mai fi fost văzut până la apariția sa la înmormântarea fostului lider suprem Ali Khamenei, moment după care ar fi fost reținut și plasat în arest la domiciliu, potrivit unor oficiali iranieni citați. Episodul Budapesta și acuzațiile privind contacte cu serviciile israeliene O etapă neobișnuită a operațiunii ar fi avut loc la începutul lui 2024, când un înalt oficial maghiar i-ar fi cerut rectorului Universității Ludovika din Budapesta, Gergely Deli, să-l invite pe Ahmadinejad la o conferință despre schimbările climatice. Rectorul a declarat că i s-ar fi spus că evenimentul urma să fie un paravan pentru discuții secrete între Ahmadinejad și oficiali ai serviciilor israeliene. În context, The New York Times notează că premierul ungar de atunci, Viktor Orban, era perceput drept un aliat puternic al premierului israelian Benjamin Netanyahu. Foști oficiali americani au mai afirmat că David Barnea, identificat în text ca fost șef al Shin Bet (Agenția de Securitate a Israelului), s-ar fi deplasat personal la Budapesta pentru întâlnirea cu Ahmadinejad. Plăți secrete și un plan mai larg de schimbare a regimului Investigația susține că Israelul ar fi făcut mai multe plăți secrete către Ali Akbar Javanfekr, purtător de cuvânt al lui Ahmadinejad, și că ar fi existat întâlniri repetate înainte de începerea Operațiunii „Roaring Lion”. În paralel, planul de schimbare a regimului ar fi inclus și înarmarea și instruirea unor forțe de opoziție kurde iraniene din nordul Irakului pentru a pătrunde în vestul Iranului și a avansa spre Teheran, însă acest efort „nu s-a concretizat niciodată”, potrivit relatării. Oficialii israelieni nu au comentat public acuzațiile privind planul de a-l instala pe Ahmadinejad la conducerea Iranului. De ce contează: semnal de vulnerabilitate și control intern Din perspectiva regimului iranian, cazul sugerează o combinație de risc de securitate și risc politic intern: un fost președinte, cu ambiții de revenire, ar fi devenit o posibilă piesă într-un scenariu extern de schimbare a regimului. Un fost consilier, Abdolreza Davari, a declarat pentru The New York Times că Ahmadinejad nu ar fi fost motivat de bani, ci de putere: „Are bani; dispune de o rețea economică extinsă. Ar face-o pentru putere. Vrea să se afle la cârma puterii.” Contextul adăugat de The New York Times este că, în timpul mandatului său (2005–2013), politica sa privind programul nuclear a dus la sancțiuni internaționale și, ulterior, la criză economică, iar după plecarea de la putere și-ar fi temperat retorica anti-Israel și ar fi încercat să-și construiască o imagine mai moderată. Ce urmează rămâne neclar: informațiile disponibile indică doar că Ahmadinejad este în arest la domiciliu, fără detalii despre o eventuală procedură publică sau acuzații formale. [...]
Peste 25 de lideri se reunesc la Paris pentru a coordona presiunea asupra Rusiei și pentru a reconfirma sprijinul militar pentru Ucraina, într-un summit al „Coaliției celor dispuși”, potrivit Kyiv Post , care citează președinția franceză. Reuniunea are loc luni, cu participarea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , și urmărește să împingă agenda unui armistițiu și reluarea discuțiilor de pace, în paralel cu menținerea unității aliaților și coordonarea viitoarei asistențe de securitate pentru Kiev. Coaliția a fost lansată de Franța și Regatul Unit pentru a susține militar Ucraina după invazia la scară largă a Rusiei. Ce se decide la Paris și de ce contează Din perspectiva Parisului, întâlnirea vine într-un moment de „convergență și unitate transatlantică” și pe fondul unor „evoluții mai favorabile pe teren” pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a spus că obiectivul este și transmiterea unui semnal că susținătorii Ucrainei nu dau semne de „oboseală” și că Rusia nu se poate baza pe o erodare a sprijinului. Semnal politic din SUA și posibile pârghii economice Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a oferi un sprijin mai mare Ucrainei la summitul G7 din iunie (în Franța) și la reuniunea NATO din această săptămână (în Turcia), deși a încercat să mențină relații cu Vladimir Putin și a criticat periodic atât Moscova, cât și Kievul. În plus, Washingtonul a avansat săptămâna trecută o inițiativă legislativă bipartizană care vizează țările ce cumpără energie rusească, ceea ce ar putea deschide calea pentru o presiune mai puternică asupra Moscovei. Următorul pas: 14 iulie, cu miză de imagine Summitul are loc cu o zi înainte de Ziua Națională a Franței. Zelenski și alți lideri urmează să rămână la Paris pentru parada militară de pe Champs-Élysées, pe 14 iulie, eveniment care, potrivit Palatului Élysée, va evidenția sprijinul pentru Ucraina. [...]
Lovitura asupra portului Ciornomorsk a forțat suspendarea operațiunilor Kernel , un semnal de risc operațional pentru logistica ucraineană din zona Odesa, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse au lovit „infrastructura de transporturi militare” a Ucrainei, provocând daune în portul Ciornomorsk , lângă Odesa. Conform comunicatului, țintele au inclus infrastructura portuară pentru materiale militare, rezervoare de combustibili și un depozit de muniții; ar fi fost lovite și două feriboturi, precum și un portcontainer. Kernel Holding , grup agricol ucrainean, a informat că și-a suspendat operațiunile în Ciornomorsk după atacuri rusești cu rachete și drone în nopțile de 10 și 12 iulie, care ar fi produs „distrugeri semnificative”. Autoritățile ucrainene nu au comentat imediat. Context: escaladare și efecte în ambele direcții Rusia a amenințat că va escalada războiul început în urmă cu patru ani și jumătate, după ce Ucraina a atacat în ultimele săptămâni rafinării de petrol și nave rusești, atacuri despre care Moscova afirmă că au provocat penurii de carburanți în mai multe regiuni ruse și în Crimeea, peninsula ocupată de Rusia din 2014. Separat, autoritățile ruse au anunțat că atacuri ucrainene cu drone în apropiere de Moscova au ucis cel puțin trei oameni și au rănit alți cinci, după ce o dronă s-a prăbușit în satul Pionerskii (raionul Istra), la vest de capitală. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat pe Telegram că au izbucnit incendii în cinci locuințe. Vorobiov a mai spus că apărarea antiaeriană rusă a doborât duminică noaptea 81 de drone în regiune, iar una a lovit un bloc din Solnecinogorsk, rănind două persoane. Ministerul rus al Apărării a raportat pentru aceeași noapte 342 de drone ucrainene doborâte în mai multe regiuni, fără a oferi informații despre atacuri care ar fi trecut de apărarea antiaeriană. [...]
