Știri
Știri din categoria Externe
China avertizează că extinderea ocupației israeliene în Gaza riscă să submineze armistițiul, potrivit Global Times, care citează o intervenție a ambasadorului Chinei la ONU, Fu Cong, la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate.
Fu Cong a criticat joi, la New York (ora locală), ceea ce a descris drept extinderea ocupației militare a Israelului și lărgirea așa-numitei „linii galbene” în Gaza, precum și intenția declarată de a prelua controlul asupra a 70% din teritoriul enclavei. China a transmis că este „serios îngrijorată” de aceste evoluții, potrivit China Central Television (CCTV), citată de publicație.
În intervenția sa, reprezentantul chinez a spus că tensiunile din Orientul Mijlociu s-au mai redus în ultima perioadă și că Beijingul speră ca această tendință să continue, inclusiv prin crearea unor condiții favorabile pentru abordarea altor puncte fierbinți regionale, între care Gaza.
China a cerut „tuturor părților relevante”, în special Israelului, să respecte integral acordul de încetare a focului și să evite acțiuni care l-ar putea submina. Totodată, Fu Cong a îndemnat Israelul să își îndeplinească obligațiile prevăzute de dreptul internațional umanitar și să asigure intrarea în Gaza a ajutoarelor umanitare „urgent necesare”, conform relatării CCTV.
Potrivit datelor publicate de autoritățile sanitare din Gaza la 17 iunie, operațiunile militare israeliene din Fâșia Gaza ar fi provocat 1.005 morți și 3.157 de răniți de la intrarea în vigoare a primei faze a acordului de încetare a focului, în octombrie 2025, mai notează CCTV.
China a mai transmis că este pregătită să lucreze cu comunitatea internațională pentru un armistițiu „cuprinzător și de durată” în Gaza, pentru oprirea catastrofei umanitare și avansarea unei soluții „cuprinzătoare, juste și durabile” la problema palestiniană.
Recomandate
Loviturile israeliene din sudul Libanului riscă să blocheze negocierile care ar trebui să stabilizeze regiunea , în condițiile în care trimiși ai SUA și ministrul iranian de externe sunt așteptați în Elveția pentru discuții menite să consolideze un acord, potrivit Al Jazeera . Miza imediată este una operațională și politică: fără o încetare a focului credibilă în Liban, procesul diplomatic SUA–Iran poate deraia. Steve Witkoff , trimisul special al președintelui american Donald Trump, se îndrepta vineri spre Elveția, relatează Axios, citând un oficial american neidentificat, în timp ce CNN a scris că deplasarea are loc pe fondul eforturilor Washingtonului și Teheranului de a repune „pe drumul cel bun” discuțiile tehnice care ar urma unui acord inițial. Tot CNN a relatat că și Jared Kushner, ginerele lui Trump, este așteptat în Elveția, iar Axios susține că acesta ar fi deja acolo. Vicepreședintele JD Vance, care fusese inițial așteptat să călătorească, și-a amânat deplasarea, a anunțat Casa Albă joi seară. Iran condiționează discuțiile de un armistițiu funcțional în Liban Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi este așteptat să ajungă în Elveția sâmbătă, deși planurile „se pot schimba”, potrivit surselor citate de Axios. Conform aceleiași relatări, Araghchi le-ar fi transmis mai multor omologi că Iranul consideră încetarea focului în Liban „esențială” pentru procesul diplomatic și că aceasta poate „face sau desface” discuțiile SUA–Iran. O altă sursă a spus că oficialii iranieni vor să vadă că armistițiul „prinde” înainte de a merge în Elveția. Separat, Iranian Students’ News Agency a relatat că Araghchi urmează să se întâlnească sâmbătă, la Teheran, cu ministrul de interne al Pakistanului, Mohsin Naqvi, iar agenția de stat IRNA a anunțat că Naqvi a plecat spre Teheran pentru întâlniri cu oficiali iranieni de rang înalt. Cel puțin 10 morți în sudul Libanului, la ore după intrarea în vigoare a armistițiului Cel puțin zece persoane au fost ucise în lovituri aeriene și atacuri cu drone israeliene în sudul Libanului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Hezbollah, grupare susținută de Iran, potrivit agenției de stat libaneze NNA. NNA a raportat că avioane și drone israeliene au lovit zona Nabatieh peste noapte și sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale și locuințe, iar artileria israeliană a bombardat Nabatieh și împrejurimile înainte de zori. Agenția a mai precizat: în satul Barish, patru membri ai aceleiași familii (tată, mamă și doi copii) au fost uciși; trei persoane au murit într-un raid în Arab Salim; o persoană a fost ucisă într-un raid asupra municipalității Deir ez-Zahrani; o altă persoană a murit într-un atac cu dronă asupra unei motociclete, la intrarea estică în satul Doueir; un soldat libanez a fost ucis într-o lovitură în satul Kfar Reman. Al Jazeera îl citează pe corespondentul Rob McBride, care a spus că atacurile de sâmbătă nu se compară cu violențele de vineri, când ar fi avut loc „aproximativ 150 de lovituri”, cu „circa 15 morți” și „100 de răniți”. „Arată natura fragilă a acestui armistițiu și, de asemenea, cum întregul proces de negociere pare să depindă de Liban și de ceea ce se întâmplă aici în zilele și săptămânile următoare.” În textul memorandumului de înțelegere (MoU) SUA–Iran, articolul 1 prevede explicit că încheierea războiului din Liban este parte integrantă a aranjamentului mai larg de încetare a focului „pe toate fronturile”, notează Al Jazeera. Armata libaneză a transmis sâmbătă că atacurile israeliene urmăresc să obstrucționeze eforturile de restabilire a stabilității. Negocierile SUA–Liban–Israel: reconstrucție și economie, dar fără Hezbollah la masă Departamentul de Stat al SUA a anunțat că o nouă rundă de discuții între Israel și Liban va avea loc la Washington, DC, pe 23 și 25 iunie, cu obiectivul de a avansa „către o pace durabilă”. Secretarul de stat Marco Rubio i-a spus vineri președintelui libanez Joseph Aoun că negocierile bilaterale ale Libanului cu Israelul reprezintă „singura cale fezabilă” către reconstrucție, redresare economică și oprirea ciclurilor recurente de violență, potrivit Departamentului de Stat. În același timp, Al Jazeera notează că discuțiile nu au inclus Hezbollah, ceea ce limitează șansele unui progres substanțial. Sâmbătă, Ali Fayyad, reprezentant al Hezbollah în parlamentul libanez, a declarat – într-o intervenție preluată de agenția iraniană Tasnim – că gruparea exclude un armistițiu cu Israelul cât timp forțele israeliene rămân pe teritoriul libanez și a avertizat că orice agresiune suplimentară va primi un răspuns. „Poziția rezistenței este clară, fără echivoc, nenegociabilă și fără retragere. Un armistițiu în timp ce inamicul își continuă țintirile și asasinatele este lipsit de sens. Dreptul la autoapărare este stabilit pentru noi și nu este supus negocierii sau târguielii.” În plan intern, Libanul încearcă să avanseze pe o „foaie de parcurs” susținută de SUA, care include dezarmarea Hezbollah, în paralel cu presiunile pentru retragerea Israelului din sudul Libanului. Un acord din această lună ar fi cerut retragerea Hezbollah la nord de râul Litani, dar nu ar fi prevăzut retragerea completă a Israelului, potrivit Al Jazeera. [...]
Israel își consolidează prezența la intrarea în Marea Roșie prin parteneriatul cu Somaliland , într-o mișcare cu potențial de a afecta securitatea rutelor maritime și echilibrele regionale, potrivit Al Jazeera . La Ierusalim, președintele Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi („Cirro”) , a fost primit cu onoruri de stat rare pentru liderul unui teritoriu nerecunoscut de alte state, la șase luni după ce Israel a devenit prima țară care i-a recunoscut independența față de Somalia. Vizita a combinat ceremonii cu discuții descrise de oficiali drept „substanțiale”, fiind semnat un acord de cooperare strategică și derulate întâlniri care vizează extinderea relației spre securitate, comerț și strategie regională. Miza geografică este explicită: Somaliland controlează o porțiune lungă de coastă la Golful Aden, în apropierea strâmtorii Bab al-Mandab , punct-cheie care leagă Marea Roșie de Oceanul Indian și un culoar critic pentru comerțul global. De ce contează: securitatea transportului maritim și riscul de escaladare Pentru Israel, importanța zonei a crescut pe fondul schimburilor de foc cu rebelii houthi din Yemen și al perturbărilor repetate ale transportului maritim în Marea Roșie. În acest context, apropierea de Somaliland este prezentată ca o „deschidere strategică” într-un moment în care Israelul se confruntă cu o izolare regională mai accentuată, potrivit analistului Yossi Mekelberg (Chatham House), citat de Al Jazeera. În paralel, vizita are loc pe fondul unui memorandum de înțelegere al președintelui SUA, Donald Trump, cu Iranul, despre care materialul notează că a amplificat presiunea internă asupra premierului Benjamin Netanyahu din partea criticilor care susțin că documentul lasă nerezolvate preocupări de securitate ale Israelului. Semnale concrete: ambasadă la Ierusalim și cooperare „sub radar” Un element cu încărcătură diplomatică imediată a fost deschiderea oficială de către Somaliland a unei ambasade în Ierusalimul de Vest, la o ceremonie la care a participat ministrul israelian de externe, Gideon Saar. Decizia se abate de la practica majorității statelor, care își păstrează ambasadele la Tel Aviv, din cauza statutului disputat al Ierusalimului. Potrivit materialului, gestul a atras condamnări din partea Palestinei, Organizației Cooperării Islamice și Ligii Arabe. Pe dimensiunea de securitate, ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat că cele două părți au cooperat ani la rând „sub radar” în „o serie de operațiuni” și că se așteaptă ca relația să atingă „noi culmi”, conform relatării Al Jazeera. Întrebarea-cheie: bază militară și reacția actorilor regionali Cooperarea în domenii civile (apă, sănătate, agricultură) este menționată ca interes al Somalilandului, însă atenția se concentrează pe posibila componentă militară. Oficialii somalezi au susținut că Israelul ar fi interesat de o facilitate militară legată de operațiuni împotriva houthiților, acuzații față de care Somaliland a evitat, potrivit materialului, o poziție tranșantă. Într-un interviu pentru i24, președintele Somalilandului a spus că nu există în prezent un plan pentru o bază militară, dar a adăugat: „Nu pot exclude”. Analiza citată de Al Jazeera indică drept punct de interes Berbera, cel mai mare oraș de coastă al Somalilandului, unde un aeroport construit inițial de Uniunea Sovietică și folosit ulterior de NASA ar fi fost recent militarizat, potrivit International Institute for Strategic Studies (IISS). Reacțiile negative vin din mai multe direcții: Somalia, prin ministrul de stat pentru afaceri externe Ali Omar, a spus că „cea mai mare teamă” este ca Somaliland să fie atras în conflictele regionale ale Israelului și a avertizat că „această interferență importă conflict” într-o regiune deja fragilă. Arabia Saudită, Turcia și Egipt, alături de Uniunea Africană, Organizația Cooperării Islamice și Liga Arabă, și-au exprimat îngrijorarea față de recunoașterea unilaterală a Somalilandului de către Israel, potrivit materialului. Houthiții au avertizat că orice prezență israeliană în Somaliland ar deveni „o țintă militară” și au condamnat deschiderea ambasadei la Ierusalim. Ce urmează: consolidare diplomatică, dar cu beneficii limitate Materialul descrie relația ca intrată într-o „fază de consolidare”, inclusiv prin semnarea unei „Declarații de cooperare strategică”, prezentată de Somaliland drept începutul „celei mai semnificative faze” a relațiilor bilaterale. În același timp, Mekelberg avertizează că parteneriatul nu rezolvă problemele de fond ale niciuneia dintre părți: Netanyahu caută să își extindă relațiile externe fără a aborda chestiunea palestiniană, iar Somaliland „pune prea mult” în această relație, deoarece Israelul nu poate livra singur recunoaștere internațională largă. [...]
Teheran condiționează diplomația cu SUA de respectarea armistițiului din Liban , într-un moment în care loviturile israeliene raportate după intrarea în vigoare a încetării focului pun sub presiune atât înțelegerea Israel–Hezbollah, cât și eforturile mai largi de detensionare regională, potrivit Al Jazeera . Iranul spune că este pregătit să avanseze pe calea diplomației cu Statele Unite, dar insistă că Washingtonul „are angajamentul și responsabilitatea” de a se asigura că Israel respectă acordul de încheiere a războiului. Teheranul a repetat că înțelegerea ar presupune oprirea ostilităților în întreaga regiune, inclusiv în Liban. În paralel, un oficial american a declarat pentru Reuters că Israel și Hezbollah au convenit asupra unei încetări a focului în Liban, însă există relatări despre continuarea atacurilor israeliene. În acest context, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a legat explicit credibilitatea SUA ca garant de evoluțiile din Liban. Libanul, „testul” influenței SUA asupra Israelului Un analist citat de publicație, Muhanad Seloom (Doha Institute for Graduate Studies), spune că Teheranul vede Libanul drept un „test” al capacității SUA de a „controla sau tempera” partea israeliană. Argumentul iranian, în această logică, este că dacă Washingtonul nu poate opri atacurile asupra Libanului, nu ar exista garanții că Israel nu ar putea ataca Iranul în viitor. Pe de altă parte, fostul oficial american Mark Kimmitt avertizează că este „foarte, foarte neînțelept” ca Iranul să condiționeze acordul de oprirea războiului Israelului în Liban, susținând că nici Teheranul nu controlează acțiunile Hezbollah, nici SUA nu controlează deciziile Israelului, chiar dacă există interese „suprapuse”, nu „identice”. Miza pentru negocierile SUA–Iran și calendarul de 60 de zile Ali Vaez, directorul proiectului Iran la International Crisis Group, apreciază că memorandumul de înțelegere (MoU) ar putea rezista, dar transformarea lui într-un acord mai amplu ar fi „foarte dificilă” și „foarte ambițioasă” în intervalul de 60 de zile menționat, din cauza complexității tehnice și a neîncrederii profunde dintre Washington și Teheran. În evaluarea sa, ambele părți ar putea rămâne o perioadă în „zona MoU”, pentru că „nu există o alternativă mai bună”. Discuții Israel–Liban la Washington, pe fondul fragilității armistițiului Administrația Trump a anunțat o nouă rundă de discuții între oficiali israelieni și libanezi la Washington, programată pentru 23 și 25 iunie, cu obiectivul unei „păci durabile”. SUA descriu negocierile directe drept singura cale viabilă pentru reconstrucția Libanului și redresarea economică, însă procesul este complicat de respingerea discuțiilor de către Hezbollah și de divergențele privind dezarmarea grupării. Între timp, atacurile israeliene raportate în sudul Libanului după intrarea în vigoare a încetării focului ridică semne de întrebare asupra viabilității armistițiului. Acordul, mediat de Qatar, SUA și Iran, a fost gândit tocmai pentru a împiedica frontul libanez să submineze eforturile mai largi de pace SUA–Iran, însă loviturile ar fi continuat aproape imediat după termenul-limită, în pofida semnalelor de susținere din partea ambelor tabere. [...]
Atacurile israeliene din sudul Libanului pun sub semnul întrebării aplicarea armistițiului , după ce cel puțin cinci persoane au fost ucise în lovituri aeriene și atacuri cu drone, la doar câteva ore de la intrarea în vigoare a încetării focului, potrivit Reuters . Agenția de stat libaneză NNA a relatat că avioane de război și drone israeliene au desfășurat o serie de atacuri în zona Nabatieh , peste noapte și sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale și locuințe. Înainte de zorii zilei, artileria israeliană a bombardat Nabatieh și împrejurimile. Încetarea focului dintre Israel și gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a fost convenită vineri, după o escaladare a ostilităților în Liban, potrivit unui oficial american citat de Reuters . Acordul a fost confirmat pentru Reuters de un oficial israelian de rang înalt și de două surse din Hezbollah. Oficialul american a precizat că armistițiul urma să înceapă vineri, la ora 16:00 (ora locală; 16:00 în România). Reuters notează că atacurile raportate de presa de stat libaneză au avut loc la câteva ore după acest moment, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea și mecanismele de implementare ale înțelegerii. [...]
Donald Trump reia ideea că războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat rapid, sugerând o eroare tactică a Rusiei cu efect direct asupra duratei conflictului , potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Axios , președintele SUA afirmă că forțele ruse ar fi putut ajunge la Kiev „în trei ore”, dar ar fi pierdut avantajul inițial după ce un general ar fi deviat tancurile de pe autostradă pe teren agricol, unde au rămas blocate în noroi. Trump susține că, la începutul războiului, Rusia avea „sute de tancuri” care înaintau spre Kiev pe o autostradă de beton, „foarte bună, solidă”, care ar fi permis un avans rapid. În relatarea sa, schimbarea rutei a fost decisivă: ploi „record” ar fi transformat câmpurile în noroi, iar vehiculele ar fi rămas imobilizate, oferind Ucrainei timp să riposteze. Ce „greșeală” indică Trump și cum leagă episodul de sprijinul militar pentru Ucraina În interviu, Trump afirmă că tancurile rusești blocate ar fi fost ulterior distruse de forțele ucrainene cu rachete antitanc Javelin, pe care spune că SUA le-au furnizat Kievului în timpul mandatului său, înainte de declanșarea războiului. „Aveau un general, care cel mai probabil nu mai este acum printre noi, care a decis ca în loc să meargă direct la Kiev și să pună capăt războiului din prima zi, să se deplaseze pe teren agricol și prin noroi.” Poziționarea politică: „nu sunt drăguț cu Rusia” Trump respinge ideea că ar fi indulgent cu Moscova și spune că a avut o linie dură atât față de Rusia, cât și față de China, argumentând că această abordare i-ar fi adus respectul celor două puteri. „Se spune că mă port foarte drăguț cu Rusia. Nu sunt drăguț cu Rusia. Am fost foarte dur cu Rusia și China, mai dur decât oricine altcineva și de aceea, acei oameni mă respectă.” Declarațiile sunt prezentate de Digi24 ca parte a interviului acordat Axios; materialul nu include reacții din partea Rusiei sau Ucrainei la aceste afirmații. [...]
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Moscova ridică miza economică a războiului , prin țintirea directă a unei infrastructuri considerate importantă pentru procesarea petrolului în Rusia, potrivit Focus . Publicația notează că Ucraina a descris operațiunea drept unul dintre cele mai grele atacuri cu drone asupra Moscovei de la începutul războiului. Conform relatării Business Insider , dronele ar fi depășit mai multe linii de apărare aeriană și ar fi lovit rafinăria de petrol din Moscova. Ținta: o instalație cu rol important în procesarea petrolului Potrivit armatei ucrainene, rafinăria din Moscova a fost ținta atacului, iar instalația ar avea „o mare importanță” pentru procesarea petrolului în Rusia, conform Focus. Articolul nu oferă detalii despre amploarea pagubelor sau despre impactul operațional imediat asupra producției. Kievul susține că a depășit trei niveluri de apărare Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că dronele folosite ar fi trecut de trei „straturi” de apărare aeriană. „În ciuda celor trei straturi de sisteme de apărare aeriană din Moscova, vom continua să ajungem la ei”, a spus Zelenski. Totodată, el a avertizat că Ucraina va continua să răspundă atacurilor rusești. „Nu vom sta cu mâinile în sân – vom răspunde. Răspunsul trebuie să fie puternic și drept”, a afirmat Zelenski. Într-o declarație citată de Reuters , Zelenski a mai spus: „Nu vrem ca Ucraina să ardă din cauza inamicului. Dar dacă Ucraina arde, va arde și Moscova.” Ce se știe despre efecte: imagini neconfirmate și un bilanț al interceptărilor Focus menționează că pe rețelele sociale au circulat videoclipuri care ar arăta explozii și fum deasupra Moscovei, inclusiv imagini ce ar indica un impact asupra unui rezervor de petrol, însă materialele nu sunt prezentate ca fiind verificate independent. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat, potrivit „Kyiv Independent” (fără link în textul sursă), că apărarea aeriană rusă ar fi interceptat peste 190 de drone ucrainene pe parcursul zilei, dar că unele ar fi ajuns totuși la rafinărie. El a precizat că „se iau măsuri pentru a elimina consecințele” atacului. [...]
