Știri
Știri din categoria Externe
UE pregătește „clauze de siguranță” mai dure în tratatul Muntenegrului, ca test pentru extindere, în timp ce Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz merg vineri la summitul UE–Balcanii de Vest din Tivat, pe fondul presiunilor de accelerare a aderărilor, potrivit Politico.
Miza nu este doar calendarul Muntenegrului, ci arhitectura juridică a următoarelor aderări: termenii de intrare ai Podgoriței ar urma să creeze un precedent pentru candidații care vin din urmă, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. În paralel, Bruxellesul încearcă să reducă riscul ca blocajele politice interne din UE să se repete după modelul confruntării cu Ungaria, care a încălcat legislația UE și a folosit veto-ul pentru a bloca politici-cheie.
Muntenegru, cu o populație de puțin peste 600.000 de locuitori, speră să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Țara este deja în NATO și folosește unilateral moneda euro, dar procesul de aderare a fost lent: cererea a fost depusă în 2008.
Premierul Milojko Spajić a declarat pentru publicație că Muntenegru are „sprijinul deplin” al statelor membre și că, în calitate de „fruntaș” între candidați, este pe traiectoria de a intra în UE în intervalul planificat. Luna trecută, negociatorii muntenegreni au obținut un pas important: a început redactarea formală a tratatului de aderare.
Tocmai acest tratat este văzut la Bruxelles ca un teren de test pentru un set de noi „guardrails” (măsuri juridice de protecție) care ar permite, în anumite condiții, blocarea sprijinului și limitarea drepturilor de vot dacă apar reculuri privind statul de drept și democrația. Trei oficiali implicați în document au spus că aproximativ două treimi din condiții ar urma să fie similare celor folosite în alte tratate, iar circa o treime ar fi noi.
Spajić a afirmat că guvernul său nu respinge mecanismele de protecție dacă ele „păstrează credibilitatea procesului” și încrederea între statele membre, dar a cerut ca acestea să fie „clar bazate pe reguli” și activate exclusiv în cazuri de neconformare cu obligațiile asumate.
Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că există „un impuls” pentru extindere: Muntenegru redactează tratatul, Albania avansează, iar Republica Moldova și Ucraina au deblocat prima rundă de negocieri. În același timp, țările candidate susțin că ritmul trebuie accelerat pentru a reflecta „realitățile geopolitice” într-o perioadă de războaie comerciale și conflicte armate, iar la Bruxelles există temeri că întârzierile pot fi exploatate de actori ostili pentru a slăbi orientarea europeană a statelor din afara UE.
Comisia Europeană a vehiculat la începutul anului ideea unei aderări mult mai rapide, însă state precum Franța, Germania și Olanda preferă să păstreze negocierile riguroase și reformele interne ample, ca garanție că viitorii membri nu vor genera blocaje ulterior. Ca soluție intermediară, UE vrea să continue procesul, dar să ofere beneficii „pre-aderare”, astfel încât candidații să simtă mai devreme avantajele integrării: Ursula von der Leyen ar urma să anunțe vineri acces la roaming de date gratuit în UE pentru țările din Balcanii de Vest.
Separat, Franța și Germania au prezentat opțiuni pentru candidații din regiune care nu sunt așteptați să adere pe termen scurt, inclusiv participarea ca observatori la reuniuni și acces la Piața Unică.
Un alt semnal de accelerare: Ucraina și Republica Moldova vor începe deschiderea formală a „clusterelor” de negociere pe 15 iunie, după ce noul premier ungar Péter Magyar a renunțat la veto-ul de lungă durată al Budapestei, ca parte a unui acord cu Kievul.
Chiar dacă există consens că sistemul de extindere trebuie redesenat și simplificat pentru a evita negocieri întinse pe decenii, capitalele se plâng, potrivit publicației, de puține ocazii de discuție la nivel de lideri. Merz a insistat că va ridica subiectul la summitul UE de la Bruxelles care începe pe 18 iunie. În fundal, argumentul de securitate și riscul de influență externă cresc presiunea pentru schimbarea status quo-ului.
Recomandate
Tensiunile diplomatice dintre Slovacia și Ungaria au fost reaprinse după o declarație a premierului ungar Peter Magyar care a pus sub semnul întrebării actualele granițe ale Ungariei, potrivit Antena 3 . Reacția Bratislavei vine într-un moment în care stabilitatea relațiilor regionale contează direct pentru cooperarea politică și funcționarea formatelor de coordonare din Europa Centrală. Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a criticat afirmația lui Magyar — „Ungaria are granițe cu ea însăși” — calificând-o drept „absurdă” și „o negare a istoriei”, relatează Agerpres, care citează agenția slovacă TASR. Blanar a respins explicit orice punere sub semnul întrebării a granițelor, integrității teritoriale sau suveranității Slovaciei. „Resping o astfel de viziune a «istoriei». Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele voastre, și prin urmare și ale noastre, au fost stabilite în mod clar prin negocierile de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reafirmate după Al Doilea Război Mondial, în care Ungaria, în treacăt fie spus, a fost de partea puterilor învinse.” De ce contează: riscul de blocaj în cooperarea regională Șeful diplomației slovace a avertizat că, pentru ca „relațiile prietenești și constructive” dintre Slovacia și Ungaria să continue, acestea trebuie să fie ferite de „tonuri false de iredentism” și de „distorsionarea istoriei”. În context, „iredentism” se referă la revendicări sau sugestii privind revizuirea frontierelor pe criterii istorice sau etnice. În plan regional, astfel de dispute pot complica dialogul politic și coordonarea în Grupul de la Vișegrad (V4) , format din Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, menționat în material ca fiind afectat în ultimii ani de întreruperi ale dialogului chiar între aliați importanți. Ce a spus Peter Magyar și contextul Tratatului de la Trianon Declarația premierului ungar a fost făcută joi, în cadrul unei ceremonii care a marcat semnarea, la 4 iunie 1920, a Tratatului de la Trianon. Documentul a stabilit granițele Ungariei (stat succesor al Imperiului Austro-Ungar) cu Austria, Regatul Iugoslaviei, România și Cehoslovacia. Potrivit articolului, delegația ungară a semnat tratatul „sub protest”, iar revizuirea frontierelor a devenit ulterior un obiectiv al politicii externe a Ungariei. La același eveniment, Peter Magyar a mai spus că „relațiile bune cu țările vecine sunt esențiale”, amintind că în ultimii ani dialogul a fost întrerupt inclusiv cu parteneri din V4. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au forțat Rusia să trateze apărarea aeriană ca prioritate operațională internă , după ce lovituri recente au ajuns „adânc” pe teritoriul rus și au afectat inclusiv Sankt Petersburg, chiar înaintea principalului forum economic al țării, potrivit NPR . Președintele Vladimir Putin a declarat, joi, că Rusia își va întări apărarea aeriană pentru a contracara atacurile cu drone ale Ucrainei și a recunoscut că unele lovituri reușesc să treacă de sistemele existente. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu șefi ai unor agenții internaționale de presă, pe marginea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment folosit anual de Kremlin ca vitrină pentru investiții. „Din păcate, unele dintre ele trec. Rusia are un sistem de apărare aeriană, trebuie să îl îmbunătățim, să îl întărim și o vom face.” Înainte de deschiderea forumului, un atac cu drone a incendiat un terminal petrolier din oraș și a lovit și o bază navală din apropiere, notează materialul. Efectele au fost și logistice: zboruri întârziate sau deviate pe aeroportul din Sankt Petersburg, iar autoritățile au întrerupt internetul mobil pentru a încerca să prevină atacuri cu drone. Impact operațional: vulnerabilități în orașe și perturbări în transport Episodul din Sankt Petersburg este prezentat ca un „lovitură stânjenitoare” pentru Putin, în contextul în care Kremlinul a încercat să proiecteze războiul ca pe un eveniment îndepărtat, fără impact asupra vieții cotidiene din Rusia. În același timp, atacurile indică o capacitate în creștere a Kievului de a lovi ținte în interiorul Rusiei și expun vulnerabilitatea orașelor, inclusiv prin măsuri de urgență care afectează comunicațiile și mobilitatea. Materialul amintește și alte episoade recente: parada de Ziua Victoriei din 9 mai ar fi fost redusă de teama unor lovituri ucrainene, iar un atac masiv cu drone asupra suburbiilor Moscovei, la câteva zile după, a ucis trei persoane și a evidențiat vulnerabilitatea capitalei. Context: forumul economic, negocieri și mesajul despre economie Pe lângă componenta militară, Putin a folosit apariția publică pentru a vorbi despre disponibilitatea Rusiei de a accepta un „compromis” privind Ucraina, în linie cu înțelegerile la care spune că s-a ajuns la summitul cu președintele SUA, Donald Trump, în Anchorage (Alaska). El a insistat însă că Moscova vrea o soluție „cuprinzătoare”, nu un armistițiu temporar, și a afirmat că „nu este nevoie” de suspendarea ostilităților pentru a începe negocierile. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a propus negocieri față în față într-o scrisoare publică adresată direct lui Putin. La Washington, Trump a spus că „ar fi grozav” dacă cei doi s-ar întâlni, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Putin nu văzuse încă scrisoarea și a repetat ideea că Zelenski poate veni la Moscova dacă vrea discuții. În plan economic, Putin a descris forumul din Sankt Petersburg drept o platformă de prezentare a economiei ruse și de atragere a investițiilor, în condițiile în care lideri și companii occidentale au evitat evenimentul după invazia din 2022. Totodată, el a recunoscut presiunea inflației și a spus că banca centrală a menținut dobânda-cheie la 14,5%, pe care a numit-o „o decizie dificilă”, justificată prin nevoia de a evita derapaje majore ale prețurilor. [...]
Disputa Bratislava–Budapesta riscă să complice cooperarea regională , după ce Slovacia a respins public orice interpretare care ar pune sub semnul întrebării frontierele stabilite prin Tratatul de la Trianon , pe fondul unor declarații făcute de premierul ungar Péter Magyar, potrivit Mediafax . Controversa a pornit de la discursul lui Péter Magyar rostit joi, în Piața Kossuth din Budapesta, cu ocazia Zilei Unității Naționale, sărbătoare legată de Tratatul de la Trianon (1920). Premierul Ungariei a afirmat că „Ungaria este poate singura țară din lume care se învecinează cu ea însăși”, referindu-se la comunitățile maghiare rămase în afara granițelor actuale după Trianon. În același context, el a spus că Budapesta are nevoie de relații bune cu țările din regiune și că dialogul cu unii aliați s-a deteriorat în ultimii ani. Reacția Slovaciei a venit printr-un mesaj publicat oficial joi de Ministerul slovac al Afacerilor Externe , în care ministrul Juraj Blanár a catalogat declarația drept „absurdă” și „negatoare a istoriei”. „Resping această interpretare a istoriei. Nu, domnule prim-ministru al Ungariei. Frontierele dumneavoastră și, implicit, ale noastre au fost stabilite prin tratatele de pace de la Trianon după Primul Război Mondial și reconfirmate după cel de-al Doilea Război Mondial (...)”, a transmis Juraj Blanár. Linia roșie trasată de Bratislava: frontierele și suveranitatea Potrivit ministrului slovac, Bratislava respinge orice punere la îndoială a frontierelor actuale și a suveranității țării, invocând și memoria Insurecției Naționale Slovace și opțiunea acesteia pentru coaliția antifascistă. Blanár a avertizat, totodată, că relațiile dintre cele două state pot rămâne constructive doar dacă sunt evitate „accentele false de iredentism” (adică revendicări sau sugestii privind modificarea granițelor pe criterii istorice sau etnice) și contestarea istoriei. De ce revine tensiunea: Trianon, un subiect recurent în regiune Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a stabilit noile frontiere ale Ungariei după destrămarea Imperiului Austro-Ungar. În urma tratatului, milioane de etnici maghiari au rămas în afara granițelor Ungariei, inclusiv în Slovacia, România și Serbia. Ziua Unității Naționale este marcată anual în Ungaria pe 4 iunie și este dedicată comunităților maghiare din afara granițelor actuale, iar declarațiile legate de Trianon generează periodic tensiuni diplomatice între Budapesta și unele state vecine. [...]
SUA extind regimul de sancțiuni împotriva conducerii Cubei , vizând direct președintele Miguel Díaz-Canel și persoane/entități asociate, într-o mișcare care ridică presiunea politică și financiară asupra aparatului de stat de la Havana, potrivit Reuters . Pe site-ul Departamentului Trezoreriei SUA apare că sancțiunile îl includ pe Díaz-Canel și „unele persoane și entități afiliate”. În total, măsurile îi vizează pe încă patru oameni și cinci entități, între care soția președintelui, Lis Cuesta Peraza, doi membri ai familiei Castro și Ministerul Forțelor Armate Revoluționare . Guvernul cubanez nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu privind sancțiunile, notează publicația. Cine și ce este vizat Conform informațiilor publicate pe platforma Trezoreriei SUA, pachetul de sancțiuni îl include pe: președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel; soția acestuia, Lis Cuesta Peraza; doi membri ai familiei Castro; Ministerul Forțelor Armate Revoluționare; alte persoane și entități (în total: patru persoane și cinci entități, pe lângă Díaz-Canel și „afiliații” menționați). Díaz-Canel, în vârstă de 66 de ani, este președinte din 2018, după preluarea funcției de la Raúl Castro, fratele lui Fidel Castro. De ce contează: presiune în creștere și semnal politic Acțiunea de joi este prezentată drept cea mai recentă etapă prin care Washingtonul își intensifică presiunea asupra liderilor comuniști ai insulei. Sancțiunile au fost anunțate în contextul în care președintele Donald Trump a declarat jurnaliștilor că SUA își doresc ca Cuba „să fie o țară bine administrată”. Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodríguez, a calificat sancțiunile drept „josnice”, într-o postare pe rețelele sociale, descriindu-le ca un nou exemplu de intervenționism american. „Fiecare acțiune a SUA menită să creeze un scenariu de conflict între cele două țări este sortită eșecului”, a spus Rodríguez. Context: măsuri anterioare și dosarul Raúl Castro Reuters amintește că luna trecută guvernul SUA a impus sancțiuni împotriva a 11 oficiali cubanezi, inclusiv ministrul comunicațiilor, mai mulți lideri militari și principala agenție de informații a țării. Separat, SUA l-au acuzat pe Raúl Castro de crimă pentru presupusa implicare într-un incident din 1996, în care avioane cubaneze au doborât aeronave operate de un grup de exilați cubanezi. [...]
Vizita lui Xi Jinping în Coreea de Nord readuce în prim-plan relația comercială-cheie pentru Phenian , într-un context în care China rămâne principalul partener economic al regimului nord-coreean și un sprijin politic esențial, potrivit G4Media . Xi Jinping va efectua o vizită de stat în Coreea de Nord luni și marți, la invitația lui Kim Jong Un , a relatat presa chineză, citată de AFP și preluată de Agerpres. Anunțul a fost făcut de postul de televiziune CCTV, care a precizat că deplasarea are loc pe 8 și 9 iunie. Miza economică a vizitei ține de faptul că Beijingul este principalul partener comercial al Phenianului și a reprezentat 20% din comerțul exterior al Coreei de Nord anul trecut, în condițiile în care țara este supusă unor sancțiuni internaționale „grele”, notează publicația. Vizite rare la vârf, într-o relație cu greutate economică Deși China este un sprijin diplomatic și politic major pentru Coreea de Nord, vizitele liderilor chinezi în această țară sunt rare. Ultima vizită a lui Xi Jinping la Phenian a avut loc în 2019, fiind prima de acest tip după deplasarea fostului lider chinez Hu Jintao din 2005. În sens invers, Kim Jong Un a mers la Beijing în septembrie, fiind invitat alături de președintele rus Vladimir Putin la o paradă militară organizată cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit informațiilor citate. Agenția de stat nord-coreeană KCNA a confirmat vizita lui Xi Jinping, fără să ofere detalii suplimentare. [...]
Camera Reprezentanților din SUA a votat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina și sancțiuni mai dure împotriva Rusiei , într-un demers care poate tensiona raporturile dintre Congres și Casa Albă și care reintroduce incertitudinea de reglementare în jurul politicii americane de sancțiuni, potrivit Reuters . Proiectul, denumit „ Ukraine Support Act ”, a trecut cu 226 la 195, după ce a stat blocat luni întregi. Un grup restrâns de republicani s-a alăturat democraților pentru a forța votul printr-o „discharge petition” (procedură prin care o majoritate poate aduce un proiect în plen ocolind conducerea Camerei). În ziua votului, 18 republicani și un independent care votează de regulă cu ei au susținut proiectul alături de democrați. Mișcarea este prezentată ca un nou semn de fisură în sprijinul aproape unanim pe care republicanii îl acordaseră politicilor președintelui Donald Trump. Ce prevede pachetul: bani, împrumuturi și sancțiuni Actul include atât componenta de finanțare, cât și întărirea regimului de sancțiuni și controale la export (restricții asupra vânzărilor externe de bunuri/tehnologii): autorizează peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în asistență pentru Kiev; permite până la 8 miliarde de dolari (aprox. 36,8 miliarde lei) sub formă de sprijin prin împrumuturi directe ; include măsuri pentru reconstrucția Ucrainei după război; introduce sancțiuni și controale la export asupra Rusiei, vizând inclusiv instituții financiare , sectoarele petrol și minerit și oficiali ruși . Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanishyna , a numit votul „un pas important înainte” și un semn al sprijinului bipartizan pentru Ucraina, într-o postare pe X. De ce contează: riscul de blocaj în Senat și veto prezidențial Deși a trecut de Cameră, viitorul proiectului rămâne incert. Pentru a deveni lege, trebuie adoptat și de Senat, unde liderii republicani nu au permis până acum voturi pe legislația de sancțiuni împotriva Rusiei, deși ar exista sprijin bipartizan, invocând faptul că așteaptă îndrumări de la Trump. Chiar și în scenariul în care ar trece de Senat, Reuters notează că proiectul ar putea fi vetoat de președinte. Contextul este o schimbare de ton în interiorul Partidului Republican față de Kiev după revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, în condițiile în care președintele a păstrat deciziile privind sancțiunile mai degrabă la nivelul executivului, nu al Congresului. Între timp, ajutorul american pentru Ucraina a încetinit semnificativ, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete și drone și al blocajului negocierilor de pace, Ucraina respingând cererea lui Vladimir Putin de a ceda teritorii pe care le apără din 2022. În paralel, UE a făcut pași noi în relația cu Kievul, acceptând deschiderea discuțiilor pe primul „cluster” (pachet tematic) din negocierile de aderare și după un acord privind distribuirea unui împrumut de 90 miliarde euro pentru susținerea apărării și economiei Ucrainei. [...]
