Știri
Știri din categoria Externe
UE pregătește „clauze de siguranță” mai dure în tratatul Muntenegrului, ca test pentru extindere, în timp ce Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz merg vineri la summitul UE–Balcanii de Vest din Tivat, pe fondul presiunilor de accelerare a aderărilor, potrivit Politico.
Miza nu este doar calendarul Muntenegrului, ci arhitectura juridică a următoarelor aderări: termenii de intrare ai Podgoriței ar urma să creeze un precedent pentru candidații care vin din urmă, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. În paralel, Bruxellesul încearcă să reducă riscul ca blocajele politice interne din UE să se repete după modelul confruntării cu Ungaria, care a încălcat legislația UE și a folosit veto-ul pentru a bloca politici-cheie.
Muntenegru, cu o populație de puțin peste 600.000 de locuitori, speră să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Țara este deja în NATO și folosește unilateral moneda euro, dar procesul de aderare a fost lent: cererea a fost depusă în 2008.
Premierul Milojko Spajić a declarat pentru publicație că Muntenegru are „sprijinul deplin” al statelor membre și că, în calitate de „fruntaș” între candidați, este pe traiectoria de a intra în UE în intervalul planificat. Luna trecută, negociatorii muntenegreni au obținut un pas important: a început redactarea formală a tratatului de aderare.
Tocmai acest tratat este văzut la Bruxelles ca un teren de test pentru un set de noi „guardrails” (măsuri juridice de protecție) care ar permite, în anumite condiții, blocarea sprijinului și limitarea drepturilor de vot dacă apar reculuri privind statul de drept și democrația. Trei oficiali implicați în document au spus că aproximativ două treimi din condiții ar urma să fie similare celor folosite în alte tratate, iar circa o treime ar fi noi.
Spajić a afirmat că guvernul său nu respinge mecanismele de protecție dacă ele „păstrează credibilitatea procesului” și încrederea între statele membre, dar a cerut ca acestea să fie „clar bazate pe reguli” și activate exclusiv în cazuri de neconformare cu obligațiile asumate.
Președintele Consiliului European, António Costa, a spus că există „un impuls” pentru extindere: Muntenegru redactează tratatul, Albania avansează, iar Republica Moldova și Ucraina au deblocat prima rundă de negocieri. În același timp, țările candidate susțin că ritmul trebuie accelerat pentru a reflecta „realitățile geopolitice” într-o perioadă de războaie comerciale și conflicte armate, iar la Bruxelles există temeri că întârzierile pot fi exploatate de actori ostili pentru a slăbi orientarea europeană a statelor din afara UE.
Comisia Europeană a vehiculat la începutul anului ideea unei aderări mult mai rapide, însă state precum Franța, Germania și Olanda preferă să păstreze negocierile riguroase și reformele interne ample, ca garanție că viitorii membri nu vor genera blocaje ulterior. Ca soluție intermediară, UE vrea să continue procesul, dar să ofere beneficii „pre-aderare”, astfel încât candidații să simtă mai devreme avantajele integrării: Ursula von der Leyen ar urma să anunțe vineri acces la roaming de date gratuit în UE pentru țările din Balcanii de Vest.
Separat, Franța și Germania au prezentat opțiuni pentru candidații din regiune care nu sunt așteptați să adere pe termen scurt, inclusiv participarea ca observatori la reuniuni și acces la Piața Unică.
Un alt semnal de accelerare: Ucraina și Republica Moldova vor începe deschiderea formală a „clusterelor” de negociere pe 15 iunie, după ce noul premier ungar Péter Magyar a renunțat la veto-ul de lungă durată al Budapestei, ca parte a unui acord cu Kievul.
Chiar dacă există consens că sistemul de extindere trebuie redesenat și simplificat pentru a evita negocieri întinse pe decenii, capitalele se plâng, potrivit publicației, de puține ocazii de discuție la nivel de lideri. Merz a insistat că va ridica subiectul la summitul UE de la Bruxelles care începe pe 18 iunie. În fundal, argumentul de securitate și riscul de influență externă cresc presiunea pentru schimbarea status quo-ului.
Recomandate
Serviciile germane de informații spun că s-a intensificat o campanie de dezinformare atribuită Rusiei, cu potențial de a afecta încrederea în procesele democratice , potrivit G4Media , care citează presa germană și declarații ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției (BfV) . BfV, agenția germană de informații interne, a declarat pentru ziarul economic Handelsblatt că „de la sfârșitul lunii iunie 2026, frecvența acestor activități a crescut și mai mult”. Ținta menționată este cancelarul Friedrich Merz, iar autoritățile germane atribuie răspândirea dezinformărilor Rusiei. Cum arată campaniile și unde circulă Potrivit informațiilor citate, campaniile includ frecvent videoclipuri realizate astfel încât să pară publicate de instituții media cunoscute. Distribuția are loc în principal pe X și pe alte platforme de socializare. BfV indică drept actori implicați în diseminarea conținutului două entități menționate în mod explicit: așa-numita campanie „Matrioșka ”; grupul propagandist Storm-1516. Context: legătura Storm-1516 – Rusia, stabilită oficial în 2025 Guvernul german a stabilit oficial o legătură între Storm-1516 și Rusia în decembrie 2025, după ce ar fi constatat că grupul a răspândit dezinformări în contextul alegerilor naționale din Germania din februarie 2025. De ce contează: ținta declarată este influențarea deciziei publice BfV a descris pentru Handelsblatt obiectivul acestor campanii ca fiind: „escaladarea tensiunilor sociale, subminarea încrederii în procesele democratice și influențarea formării opiniei publice și a procesului decizional”. Informațiile din material nu includ măsuri concrete anunțate de autorități sau o evaluare cantitativă a amplorii fenomenului; concluzia principală rămâne creșterea frecvenței activităților de dezinformare după finalul lunii iunie 2026 și atribuirea lor Rusiei. [...]
Polonia avertizează că Rusia ar putea testa coeziunea NATO prin „atacuri hibride” cu drone și rachete , potrivit declarațiilor premierului Donald Tusk , relatate de Agerpres . Mesajul are o miză de securitate cu efect direct asupra riscului operațional pe flancul estic al Alianței, inclusiv pentru statele care susțin militar și logistic Ucraina. Într-un discurs în fața Parlamentului, Tusk a spus că „planul rus”, conform evaluărilor serviciilor de informații, ar include atacuri „hibride” cu drone și rachete împotriva țărilor care sprijină Ucraina, „inclusiv Polonia”. El a adăugat că există „un risc real” ca dronele să ajungă pe teritoriul uneia sau mai multor țări de pe flancul estic al NATO. „Accidentul” ca acoperire și ținta strategică: articolul 5 Premierul polonez a avertizat că, în pofida posibilelor „daune”, „narațiunea oficială” a Moscovei ar putea fi că ar fi vorba despre un accident. În viziunea sa, obiectivul ar fi și unul politic: slăbirea coeziunii generale a NATO și inducerea ideii că articolul 5 – clauza de apărare reciprocă – ar fi „mai degrabă teoretic decât real”. Context: rolul Poloniei în sprijinul pentru Ucraina Polonia, vecină cu Ucraina, Belarus și enclava rusă Kaliningrad, a acuzat Rusia de „sabotaj” de mai multe ori de la începutul ofensivei ruse împotriva Kievului, în februarie 2022. Teritoriul polonez este principala rută de tranzit pentru ajutorul militar și umanitar occidental către Ucraina, ceea ce îi amplifică expunerea la riscuri de securitate asociate războiului. Tusk urmează să meargă vineri în Ucraina, unde are prevăzut, între altele, să se întâlnească cu omologul său slovac, Robert Fico. [...]
Turcia încearcă să reducă riscul pentru transportul comercial din Marea Neagră după ce a transmis Rusiei și Ucrainei un proiect de memorandum de înțelegere menit să oprească atacurile asupra navelor comerciale, potrivit HotNews . O sursă diplomatică turcă a declarat pentru AFP că Ankara a trimis „un protocol de înțelegere – o versiune preliminară” ambelor părți, cu obiectivul de a găsi „o soluție la atacurile din Marea Neagră”. Inițiativa vine după ce, la începutul lunii august, Turcia ceruse deja instituirea unui „moratoriu”, pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut însă că o astfel de măsură ar fi „imposibil de monitorizat”. Presiune directă asupra flotei comerciale: nave turce vizate în vară Potrivit Camerei de Comerț Maritim din Turcia (Imeak), aproximativ 25 de nave turce — majoritatea sub pavilion străin — au fost ținta unor atacuri în timpul verii. La finalul lunii august, Ankara l-a convocat pe ambasadorul Ucrainei în Turcia după atacul asupra unei nave turce în Marea Neagră și asupra unei a doua nave venite să o remorcheze. Atacuri recente și miza economică: exporturile, în centrul confruntării Tot joi, Ucraina a acuzat Rusia că a lovit cu o dronă o navă civilă sub pavilion tanzanian, în drum spre un port ucrainean, iar autoritatea portuară ucraineană a transmis pe Telegram că în urma atacului căpitanul a fost ucis și alți trei membri ai echipajului au fost răniți. Ministerul rus al Apărării a afirmat, în raportul său zilnic, că a lovit o navă la 11 kilometri în largul portului Odesa , despre care susține că transporta o încărcătură „destinată aprovizionării forțelor armate ucrainene”. În ultimele luni, Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu drone asupra navelor de marfă din Marea Neagră, fiecare încercând să perturbe exporturile celeilalte părți și să îi afecteze economia. Conform informațiilor citate, atacurile Moscovei au blocat în mare parte exporturile agricole ucrainene pe mare, iar atacurile Kievului au forțat Rusia să caute rute alternative pentru propriile exporturi. [...]
Avertismentul FBI privind o rețea rusă de asasinate și sabotaj ridică riscul operațional pentru companii și infrastructură critică în SUA și Europa , potrivit Daily Mail , care citează un rechizitoriu federal desecretizat la Manhattan și declarații ale oficialilor americani. FBI a anunțat că a dejucat un complot de ucidere a unui „dizident rus proeminent” despre care se credea că locuiește în Washington, DC. Cinci persoane „presupuse a trăi în străinătate” au fost inculpate în dosar, conform rechizitoriului făcut public în instanță. Documentul susține că o rețea a serviciilor de informații ruse ar fi plătit și ar fi încercat să plătească, din 2024, persoane din SUA și din alte țări pentru a face supraveghere și apoi pentru a ucide dizidenți ruși. Aceiași intermediari ar fi fost solicitați și pentru „acte de terorism” împotriva infrastructurii civile și militare din țări europene percepute ca aliniate cu Ucraina, mai arată rechizitoriul. Ce spune rechizitoriul despre mecanismul de recrutare În cazul țintei din Washington, rechizitoriul indică faptul că un cetățean venezuelean care locuiește în Brooklyn ar fi fost recrutat pentru supraveghere și ucidere. Acesta ar fi fost trimis la două locații asociate cu victima și ar fi primit „instrucțiuni explicite” despre cum să facă supravegherea, în schimbul unor sume de 1.000 și 1.500 de dolari (aprox. 4.500–6.800 lei). După ce ar fi furnizat fotografii și videoclipuri, persoana ar fi refuzat oferta de 40.000 de dolari (aprox. 180.000 lei) pentru a „elimina” sau „face să dispară” ținta prin omor, potrivit autorităților citate. Rechizitoriul mai afirmă că, după refuz, ar fi fost contactate și alte persoane din SUA cu „sume substanțiale” pentru a duce la capăt planul. Cine este acuzat și ce roluri sunt invocate Printre cei acuzați se află, potrivit autorităților, trei membri de rang înalt ai serviciilor ruse: Yuri Khrameev (fost colonel), fiul său Kirill Khrameev (ofițer în Serviciul Federal de Securitate – FSB ) și Oemis Romagoza Durruthy, cetățean cubanez descris ca membru influent al diasporei cubaneze din Rusia. Rechizitoriul descrie FSB drept principala agenție de securitate a Rusiei și succesoarea KGB. În același dosar sunt menționați și Yaidel Delgado Suarez și Angel Eduardo Castro, ambii în Rusia, ca fiind implicați în recrutarea persoanei din Brooklyn, conform rechizitoriului. De ce contează pentru Europa: extinderea „războiului din umbră” În context, materialul notează că oficiali occidentali susțin că țintirea statelor europene de către Moscova s-a intensificat în ultimele luni, pe fondul unei linii a frontului în Ucraina „în mare parte statice”. Sunt menționate, ca exemple de țări apropiate de Rusia care au confirmat „diverse încălcări”, Polonia, Lituania și România. Expertul în securitate și jurnalistul Philip Ingram, citat de publicație, afirmă că astfel de atacuri ar putea deveni mai frecvente și invocă o paletă de tactici atribuite Rusiei, de la asasinate și utilizarea unor agenți neurotoxici (Novichok) până la arme radiologice (Polonium-210), precum și suspiciuni de sabotaj și activități cu drone în proximitatea unor obiective sensibile din mai multe țări europene. În același registru, sunt menționate amenințări la adresa directorilor unor companii de armament din Scandinavia și Germania și amenințări împotriva unor companii britanice care ajută la aprovizionarea Ucrainei, alături de creșterea rolului atacurilor cibernetice. Oficialii FBI citați în material susțin că planul a fost oprit prin cooperarea mai multor structuri și agenții partenere, iar procurorii americani descriu rețeaua ca având intenția de a provoca „distrugere și haos” inclusiv pe teritoriul SUA. [...]
Canada încearcă să-și reducă dependența comercială de SUA printr-o integrare mai adâncă cu UE , într-un demers care riscă să amplifice tensiunile cu Washingtonul pe fondul amenințărilor lui Donald Trump cu tarife suplimentare, potrivit Daily Mail . Într-un discurs la Parlamentul European, premierul canadian Mark Carney a susținut ideea unei „asocieri” cu UE și a respins logica acordurilor „cu sumă zero”. Carney a vorbit la Strasbourg despre o apropiere strategică între Canada și UE, în condițiile în care Trump a catalogat perspectiva unei astfel de alinieri drept „un act ostil” și a amenințat cu „tarife foarte serioase” sau chiar cu oprirea unor schimburi comerciale cu Europa. În sală, un participant a strigat „USA! USA!” în timp ce premierul urca la tribună, iar Carney a râs, notează publicația. În replică la presiunile venite dinspre SUA, Carney a argumentat că o Canada „mai puternică, mai rezilientă, mai suverană” ar fi, de fapt, un partener mai eficient pentru Statele Unite, la fel cum ar fi și UE. El a sugerat că integrarea economică este „transformată în armă” în politică și că tarifele sunt folosite pentru „a exercita presiune”. Ce propune Ottawa și de ce contează economic Carney a spus că vizează o integrare mai profundă cu UE în mai multe domenii, cu scopul de a reduce vulnerabilitatea la presiuni economice și geopolitice. Lista menționată în discurs include: comerț; apărare; minerale critice; inteligență artificială; energie; spațiu; cercetare; servicii financiare. Miza este cu atât mai mare cu cât Canada trimite aproximativ 70% din exporturi către SUA, ceea ce o face foarte expusă la tarifele americane. În acest context, Carney a indicat că Ottawa încearcă să-și diversifice ancorele economice și să-și întărească legăturile cu Europa. „Membru asociat” al UE: o idee politică fără bază juridică, deocamdată Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a susținut propunerea ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care nu există în prezent în tratatele blocului și ar trebui creat. Ea a spus că Europa vrea să ducă relația cu Canada „la cel mai înalt nivel posibil” și a vorbit despre o „alianță pentru viitor”, dincolo de acordul de liber schimb deja existent, care să includă un spațiu comun de prosperitate și securitate economică. Exact ce ar însemna „asocierea” rămâne de negociat, iar Canada nu urmărește aderarea deplină, potrivit ambasadorului desemnat al Canadei la UE, Jonathan Wilkinson, care a invocat costul de suveranitate pe care l-ar presupune un astfel de pas. Următorul pas: summitul UE–Canada de la Montreal Discuțiile ar urma să continue la summitul pe care Carney îl va găzdui la Montreal, în perioada 29–30 octombrie, unde părțile sunt așteptate să detalieze propunerea de relație nouă. Un element deja concret al apropierii este participarea Canadei la programul european SAFE de achiziții pentru apărare, în valoare de 150 miliarde euro (aprox. 750 miliarde lei), care oferă companiilor canadiene acces la achiziții comune, pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa. [...]
Republica Moldova ar putea primi o „foaie de parcurs” pentru integrarea în UE , un instrument care ar fixa priorități, termene și rezultate pentru reforme, fără să garanteze o dată de aderare, potrivit G4Media . Pentru Chișinău, miza este una de reglementare și administrare a procesului: mai multă predictibilitate în negocieri și o alocare mai eficientă a resurselor către reformele cerute de Bruxelles. Viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat mesajul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , privind pregătirea unor astfel de foi de parcurs pentru țările candidate care avansează rapid. Declarațiile Cristinei Gherasimov sunt citate de Radio Chișinău, conform Agerpres. „Este un semnal politic important, care arată că eforturile țărilor care efectuează reforme sunt recunoscute.” Într-o postare pe Facebook, Gherasimov a spus că Republica Moldova speră să se numere printre statele care vor primi o asemenea foaie de parcurs, argumentând că documentul ar aduce „mai multă claritate și predictibilitate” și ar ajuta autoritățile să își concentreze mai bine eforturile și resursele pe obiectivul aderării. Ce ar însemna „foaia de parcurs” în practică Potrivit explicațiilor atribuite Comisiei Europene, o astfel de foaie de parcurs ar urma să includă: priorități clare pentru reforme; termene; rezultate concrete de atins; o imagine mai clară asupra etapelor următoare. Totuși, documentul nu ar stabili dinainte data aderării și nici ritmul negocierilor, care ar rămâne condiționate de progresele și reformele realizate de fiecare țară. Gherasimov a mai menționat că o procedură similară a fost folosită și în valurile precedente de extindere a Uniunii Europene. Contextul politic de la Bruxelles Ursula von der Leyen a vorbit despre această direcție în discursul privind Starea Uniunii Europene , susținut în Parlamentul European, unde a spus că UE trebuie să recâștige „inima europenilor” și să consolideze sentimentul de apartenență la o comunitate europeană mai largă. În același context, von der Leyen a indicat explicit Republica Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest ca exemple de state apropiate de UE pentru care „ideea europeană” rămâne vie, notează Radio Chișinău. [...]
