Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Nicușor Dan participă la Consiliul Păcii...

Nicușor Dan participă la Consiliul Păcii inițiat de Trump - România va avea statut de observator

Nicușor Dan vorbește despre implicarea României în Consiliul Păcii.

Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii inițiat de Donald Trump, iar România va avea statut de observator la prima reuniune programată pe 19 februarie 2026, la Washington, potrivit unui mesaj publicat de șeful statului pe pagina sa oficială de Facebook. Anunțul vine în contextul lansării recente a acestui nou format diplomatic, prezentat de administrația americană drept o platformă pentru soluționarea conflictelor globale.

Conform postării lui Nicușor Dan, prezența României are la bază sprijinul pentru procesul diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inițiată de Statele Unite. Președintele a subliniat că România va reafirma susținerea pentru eforturile internaționale de pace și disponibilitatea de a contribui la reconstrucția din Fâșia Gaza, inclusiv prin continuarea sprijinului umanitar acordat populației civile, precum evacuările medicale de urgență.

Consiliul Păcii a fost lansat la finalul lunii ianuarie și este prezidat de Donald Trump. Inițiativa a generat reacții prudente în mai multe capitale occidentale, existând temeri că noul format ar putea dubla sau submina mecanismele tradiționale ale ONU. Informații apărute anterior în presa internațională indică faptul că statutul de membru permanent ar presupune o contribuție financiară de 1 miliard de dolari.

Agenda primei reuniuni ar urma să includă a doua fază a planului de pace pentru Gaza, însă lipsa unor detalii publice complete a alimentat dezbaterile politice în Europa. Unele guverne nu și-au confirmat participarea, iar altele încearcă să își echilibreze poziția între relația cu Washingtonul și coordonarea în cadrul Uniunii Europene. Prin statutul de observator, România transmite un semnal de implicare diplomatică fără asumarea unui rol decizional direct în noul mecanism internațional.

Tag-uri:diplomatieonufasia gazadonald trumpnicusor danromaniaconsiliul pacii
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăfacebook.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Netanyahu și Rubio semnează un document important la Washington.
Politică11 feb. 2026

Netanyahu semnează la Washington intrarea în Board of Peace - întâlnire tensionată cu Trump pe tema Iranului

Benjamin Netanyahu a semnat aderarea Israelului la „Board of Peace” pentru Gaza , organism multinațional inițiat de SUA pentru administrarea și reconstrucția teritoriului după război. Documentul a fost semnat miercuri , la Washington, în prezența secretarului de stat Marco Rubio, înaintea unei întâlniri de aproape trei ore la Casa Albă cu președintele Donald Trump. Decizia marchează o schimbare de poziție a premierului israelian, care în ianuarie respinsese structura noii entități, criticând rolurile acordate Turciei și Qatarului în viitoarea guvernanță a Fâșiei Gaza. „Board of Peace” a fost lansat la Forumul Economic Mondial de la Davos din 2026 și are ca obiective aplicarea armistițiului, reconstrucția și stabilirea unui mecanism administrativ post-conflict. Conform statutului, Donald Trump deține funcția de președinte al consiliului, cu ultimul cuvânt în decizii. Statele participante primesc mandate de trei ani, iar o contribuție de un miliard de dolari în primul an asigură un loc permanent. Prima reuniune este programată pentru 19 februarie la Washington, unde administrația americană speră să atragă miliarde de dolari pentru proiectele de reconstrucție; Emiratele Arabe Unite au anunțat deja finanțarea unui amplu proiect de locuințe în Rafah. Întâlnirea Trump–Netanyahu a fost dominată de dosarul iranian. Potrivit Jewish Telegraphic Agency , liderul american a insistat ca negocierile cu Teheranul să continue, în timp ce premierul israelian a cerut extinderea discuțiilor la programul de rachete balistice și la sprijinul acordat de Iran grupărilor Hamas și Hezbollah. Situația din Gaza rămâne însă incertă. Hamas controlează în continuare partea estică a teritoriului, în timp ce armata israeliană menține poziții în vest, iar incidentele armate persistă în pofida armistițiului din octombrie 2025. Washingtonul caută o formulă pentru dezarmarea Hamas, însă lideri ai grupării, între care Khaled Mashaal, au respins public renunțarea la arme. În acest context, semnătura lui Netanyahu deschide drumul implicării oficiale a Israelului în reconstrucția Gaza, dar nu clarifică cine și cum va guverna efectiv teritoriul pe termen lung. [...]

Donald Trump zâmbind, purtând o șapcă roșie cu mesajul politic.
Politică15 feb. 2026

Fostul președinte Obama susține că Trump alunecă spre practici de dictatură; Discursul politic, redus la nivel de clovn

Conform Mediafax , fostul președinte american Barack Obama critică dur operațiunile ICE din Minnesota , pe care le compară cu metode întâlnite în regimuri autoritare. În opinia sa, amploarea raidurilor federale și consecințele acestora – inclusiv uciderea a doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, după ce au încercat să reziste agenților – marchează o abatere periculoasă de la principiile democratice. Obama a condamnat aceste acțiuni în podcastul lui Brian Tyler Cohen, unde a subliniat că practica amintește de comportamente „văzute în dictaturi”, accentuând gravitatea situației și reacțiile publice generate în Minneapolis, oraș în care protestele au izbucnit imediat după incident. În același podcast, fostul lider de la Casa Albă a discutat și despre degradarea discursului politic din SUA, pe care a descris-o drept „un spectacol de clovni” . Declarația sa vine în contextul scandalului iscat de distribuirea de către Donald Trump a unui videoclip rasist în care el și soția sa, Michelle Obama, erau reprezentați cu fețele suprapuse pe corpuri de maimuțe. Obama consideră că astfel de gesturi arată pierderea decenței publice și a respectului pentru funcțiile statului, un fenomen tot mai vizibil în spațiul politic american. Pentru a înțelege reacțiile generate de operațiunile ICE, merită observate câteva elemente cheie: Raidurile au implicat mii de agenți federali , desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni. Arestările au vizat atât imigranți, cât și cetățeni americani , fapt care a ridicat întrebări privind legalitatea și proporționalitatea acțiunilor. Operațiunea a fost anulată oficial , însă doar după intensificarea tensiunilor și apariția criticilor publice. Obama a lăudat reacția comunității locale, remarcând rezistența civică și mobilizarea în condiții extrem de dificile, inclusiv temperaturi sub zero grade. Pentru fostul președinte, aceste manifestări reprezintă un indicator al vitalității societății americane și al capacității ei de a respinge derapajele instituționale. În paralel, Donald Trump a minimalizat controversele legate de videoclipul rasist, susținând că nu a vizionat materialul în întregime și că un membru al personalului său este responsabil pentru publicarea acestuia. Reacțiile politice au fost însă extinse, atât democrați, cât și o parte dintre republicani criticând decăderea normelor de comunicare publică. [...]

Ilie Bolojan discutând despre sprijinul României pentru Ucraina la Europa FM.
Politică15 feb. 2026

Bolojan: România a acordat Ucrainei circa 50 de milioane de euro - sprijin financiar prin NATO pentru securitatea națională

România a alocat anul trecut circa 50 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei , care relatează declarațiile premierului Ilie Bolojan la Europa FM . Șeful Guvernului a respins ideea că Bucureștiul ar fi susținut Kievul cu „sume foarte mari” în timp ce România se confruntă cu dificultăți financiare, susținând că această percepție este eronată. Bolojan a indicat că sprijinul a fost acordat printr-un program de susținere financiară și a amintit că, la finalul anului, Guvernul a comunicat public alocarea. El a fost întrebat și despre ponderea acestei contribuții în deficitul bugetar, însă în declarațiile citate nu a avansat un calcul procentual, limitându-se la ordinul de mărime al sumei. „Cred că a fost în jur de 50 de milioane de euro ajutorul pe România l-a acordat Ucrainei pe acest program de susținere financiară.” Premierul a mai precizat că a fost vorba despre o alocare bugetară în cadrul NATO, din fonduri adunate de statele europene, folosite pentru achiziții de armament destinat susținerii Ucrainei. În argumentația sa, Bolojan a legat explicit această cheltuială de siguranța națională, afirmând că rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse „apără, practic, acest flanc de est”, inclusiv România. Contextul politic și diplomatic rămâne fluid. În materialul citat sunt menționate declarații ale președintelui american Donald Trump despre posibile „vești bune” privind eforturile de oprire a războiului, precum și informații despre negocieri trilaterale Ucraina–SUA–Rusia, programate la Abu Dhabi pe 4 și 5 februarie, anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru România, discuția despre alocările bugetare către Ucraina rămâne strâns legată de justificarea lor în termeni de securitate și de modul în care sunt prezentate public într-un an în care presiunea pe finanțele publice continuă să fie un subiect major. [...]

Traian Băsescu discută despre intervenția FMI în România.
Politică14 feb. 2026

Traian Băsescu cere intervenția FMI în România - critică lipsa de asumare a coaliției

Traian Băsescu spune că România ar trebui să ceară intervenția FMI , argumentând că actuala coaliție de guvernare nu își asumă „nici tehnic, nici politic” măsurile necesare pentru redresarea economiei. Fostul președinte a făcut comparația cu perioada crizei din 2010, când România a apelat la Fondul Monetar Internațional în contextul unui deficit ridicat și al unei crize globale, pentru a stabiliza economia și a putea adopta măsuri coerente. Băsescu a subliniat că, spre deosebire de acel moment, „acum se găsesc bani”, însă la dobânzi mari. Într-o intervenție la B1 TV , Traian Băsescu a susținut că FMI nu ar face altceva decât să „ordoneze măsurile” și să indice soluții pentru reducerea deficitului și, în același timp, pentru diminuarea dobânzilor la împrumuturile statului. În opinia sa, problema de fond este redresarea economiei concomitent cu reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, iar coaliția aflată la guvernare nu ar fi dispusă să își asume aceste decizii. Băsescu a mai afirmat că o intervenție a FMI ar însemna acces la „bani ieftini” și o gestionare mai credibilă a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. În același context, el a invocat costurile cu dobânzile plătite de România, susținând că anul trecut acestea ar fi fost de 11 miliarde de euro, iar anul acesta ar urma să ajungă la 20 de miliarde. Fostul președinte a prezentat ideea apelării la FMI drept o măsură preventivă, „din prudență”, pentru a crește credibilitatea pachetului de măsuri care ar urma să fie luate în perioada următoare. [...]

Nicușor Dan discută despre separarea numirilor la servicii secrete.
Politică14 feb. 2026

Nicușor Dan exclude negocieri cu PSD și PNL pentru numirile la SRI și SIE - separă aceste decizii de cele privind DNA și DIICOT

Nicușor Dan refuză să negocieze „la pachet” numirile la SRI și SIE cu șefii DNA și DIICOT , potrivit Libertatea . Informația apare în contextul în care, susțin surse oficiale la nivel înalt citate de publicație, președintele ar putea face chiar în februarie 2026 propuneri pentru conducerile Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE). Conform aceleiași surse, șeful statului are în vedere trei persoane pentru cele două funcții, iar decizia finală ar urma să vină după discuții cu liderii partidelor din coaliție, pentru a evita respingerea propunerilor în Parlament. În acest cadru, miza politică este separarea negocierii pentru serviciile de informații de cea pentru „marile parchete” (DNA, DIICOT și Parchetul General), un pachet despre care se discutase anterior că ar putea fi tratat împreună. „Foarte important, însă, Nicușor Dan nu va mai negocia cu PSD și PNL numirile la DNA, DIICOT și Parchetul General, la pachet cu șefii SRI și SIE, așa cum se știa până acum”, au precizat sursele citate. Libertatea amintește că, pe 6 ianuarie, surse din Administrația Prezidențială declarau că numirea noilor directori SRI și SIE „trebuia discutată la pachet” cu desemnarea șefilor marilor parchete, iar președintele își dorea să numească un nou șef la DNA, instituție condusă în continuare de Marius Voineag. Schimbarea de abordare indicată acum de sursele citate sugerează o delimitare mai clară între numirile din zona de securitate națională și cele din zona de urmărire penală, ambele cu impact direct asupra echilibrului instituțional și asupra relației dintre Cotroceni, Guvern și majoritatea parlamentară. În paralel, președintele a oscilat în privința profilului viitorilor șefi ai serviciilor. Publicația notează că, la începutul anului, Nicușor Dan nu excludea numiri din politică, dar pe 29 ianuarie a revenit la opțiunea pentru persoane din afara partidelor, invocând nevoia de echilibru și maturitate pentru „zone sensibile”. În plan practic, presiunea pentru o decizie este amplificată de faptul că postul de director al SRI este vacant de circa trei ani, instituția fiind condusă interimar de generalul Răzvan Ionescu după demisia lui Eduard Hellvig din iulie 2023, în timp ce la SIE Gabriel Vlase conduce din 2018. Ce urmează depinde de calendarul consultărilor politice și de capacitatea președintelui de a obține o majoritate parlamentară pentru propunerile sale la SRI și SIE. Separarea negocierilor de pachetul DNA–DIICOT–Parchetul General poate reduce spațiul de tranzacționare politică între partide, dar poate crește și dificultatea de a construi sprijin pentru fiecare numire în parte, într-un Parlament în care validarea conducerilor serviciilor rămâne un test de forță între Cotroceni și coaliția de guvernare. [...]

Tánczos Barna discutând despre stabilitatea guvernării UDMR în contextul politic actual.
Politică13 feb. 2026

Tánczos Barna exclude ieșirea UDMR de la guvernare – apel la liniște și unitate în coaliție

Tánczos Barna respinge ieșirea UDMR de la guvernare și cere stabilitate în coaliție , într-un moment complicat pentru executiv, marcat de presiuni bugetare și tensiuni politice. Potrivit stirileprotv.ro , care citează News.ro, vicepremierul a declarat joi, 12 februarie 2026, la Europa FM, că „nu este momentul acum să ieșim de la guvernare, în niciun caz”, subliniind că UDMR își asumă responsabilitatea guvernării într-un context economic dificil. Tánczos Barna a explicat că, deși fiecare partid își face propriile analize, stabilitatea executivului trebuie menținută , iar disputele publice din interiorul coaliției nu ajută. El a arătat că anul 2024, unul electoral, a dus deficitul bugetar la peste 9%, pe fondul majorărilor salariale, recalculării pensiilor și investițiilor ridicate. În opinia sa, cheltuielile au pus o presiune excesivă pe buget , comparând situația cu o familie care încearcă simultan să susțină doi copii la facultate și să construiască două case. Vicepremierul a susținut că România a reușit, în ianuarie 2025, să evite degradarea ratingului și suspendarea fondurilor europene, convingând agențiile internaționale și Comisia Europeană că poate redresa economia. „Acum trebuie să rezolvăm problema și la noi acasă” , a spus acesta, făcând apel la mai multă încredere reciprocă în coaliție. În privința PSD, Tánczos Barna a recunoscut rolul formațiunii în deciziile guvernamentale, dar a criticat ieșirile publice disonante. El a subliniat că UDMR preferă să discute eventualele divergențe în interiorul coaliției și a menționat solicitarea de ajustare a impozitelor în marja minimă și maximă pentru a atenua unele creșteri. Mesajul transmis este unul de continuitate: UDMR rămâne la guvernare și își asumă „povara” deciziilor economice, într-un an în care România încearcă să își stabilizeze finanțele publice și să evite noi tensiuni politice. [...]