Știri
Știri din categoria Externe

UE și Regatul Unit au convenit flexibilizarea controalelor la exporturile alimentare britanice, dar aplicarea pachetului rămâne condiționată de o înțelegere separată privind taxele universitare pentru studenții europeni, potrivit Digi24. Acordul a fost anunțat vineri, la summitul UE–Regatul Unit de la Bruxelles, de un purtător de cuvânt al Guvernului britanic.
Înțelegerea vizează, pe lângă controalele la exporturile de produse alimentare, și mobilitatea tinerilor, respectiv cotele de emisii de carbon. Totuși, aceeași sursă precizează că „discuțiile vor continua în anumite domenii”, semn că pachetul nu este complet închis din punct de vedere operațional.
Potrivit informațiilor transmise de AFP, dpa și Agerpres, implementarea inițiativelor depinde de un acord privind reducerea taxelor pentru studenții din UE înscriși la universitățile britanice. Cele două părți ar intenționa să ajungă la o înțelegere în următoarele șase luni.
Contextul este sensibil: universitățile din Regatul Unit percep taxe semnificativ mai ridicate pentru studenții străini, inclusiv pentru cetățenii UE, decât pentru studenții britanici, ceea ce transformă subiectul într-un punct de negociere cu impact direct asupra mobilității și accesului la educație.
Summitul de la Bruxelles este al doilea dintre UE și Regatul Unit după ieșirea oficială a acestuia din blocul comunitar, în 2020. La reuniune au participat președintele Consiliului European, António Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul britanic Andy Burnham, aflat la câteva luni de la preluarea mandatului.
În paralel, în Regatul Unit a fost reaprinsă dezbaterea despre o posibilă revenire în UE. Fostul ministru al Apărării, David Lammy, a sugerat că readereaarea ar trebui să fie un element esențial al programului electoral pentru alegerile parlamentare care trebuie organizate cel târziu în 2029, însă o astfel de revenire este considerată „foarte improbabilă” pe termen scurt, inclusiv din cauza duratei și condițiilor procesului de aderare, care necesită sprijin unanim din partea statelor membre.
Recomandate

Vladimir Putin a condiționat discuțiile despre securitatea europeană de prezența europenilor și a respins explicit ideea unei desfășurări de trupe în Ucraina, poziționare care ridică miza politică și de securitate pentru UE într-un moment în care se discută tot mai des despre rolul european în arhitectura de apărare, potrivit News . Declarațiile au fost făcute joi, la Shenzhen (China) , după un summit tripartit cu președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump. Putin a spus că Rusia este pregătită să continue negocierile privind Ucraina și „problemele de securitate europeană”, dar că are nevoie „să înțeleagă mai bine poziția europenilor”, pe care i-a invitat la Moscova pentru discuții, relatează AFP. Linia roșie trasată de Moscova: trupe în Ucraina și cooperare militară UE–Ucraina Putin a calificat drept „inacceptabilă” o desfășurare de trupe în Ucraina, potrivit presei ruse citate de News. În același registru, el a afirmat că „orice formă de potențială cooperare militară între Ucraina și Uniunea Europeană (UE) este o problemă”, în contextul în care Ucraina este stat candidat la aderarea la UE . Totodată, liderul rus a denunțat orientarea UE către înființarea unui „bloc militar și politic”, pe care a descris-o drept „o provocare” la adresa Rusiei. Ce urmărește Rusia în formatul de negociere Putin a susținut că este „inutil să se discute despre probleme de securitate europeană în lipsa reprezentanților europeni” și a indicat că „securitatea Ucrainei trebuie să fie integrată în cadrul global al securității europene”. În același timp, a insistat că Rusia trebuie să știe ce sunt pregătiți europenii să aducă la negocieri „trilaterale” pe cale diplomatică. Într-un alt exemplu legat de relațiile cu Europa, Putin a invocat interzicerea intrării sportivilor ruși pe teritoriul unor țări europene și a afirmat că, „fără o schimbare înăuntrul elitelor politice ale anumitor țări europene”, restabilirea deplină a relațiilor nu va fi posibilă. [...]

Apropierile publice ale lui Donald Trump de Vladimir Putin alimentează temerile europene că un acord pentru Ucraina ar putea fi negociat fără Kiev și fără UE , pe fondul discuțiilor purtate de cei doi lideri în China, relatează Focus . Trump l-a salutat „demonstrativ cordial” pe Putin la o întâlnire desfășurată la Shenzhen, înaintea unui summit în trei cu liderul chinez Xi Jinping. Potrivit postului american ABC, președintele SUA a spus despre omologul rus: „Este prietenul meu”, vorbind și despre o „relație grozavă” și exprimând optimism că din discuții ar putea rezulta „lucruri minunate”. Întrevederea ar fi durat aproximativ o oră. Miza care a provocat neliniște în Europa este că Trump și Putin au discutat despre un posibil sfârșit al războiului din Ucraina fără ca un reprezentant ucrainean să fie prezent, notează publicația. Reacția Poloniei: ironie și îngrijorare de securitate Premierul polonez Donald Tusk a comentat pe platforma X: „Dumnezeu să ne ferească de astfel de prieteni.” Potrivit articolului, Varșovia a reacționat deosebit de sensibil la apropierea lui Trump de Putin deoarece Polonia se învecinează cu Ucraina și consideră Rusia o amenințare directă. Polonia sprijină Ucraina militar și politic de la începutul războiului. Și ministrul de Externe Radosław Sikorski și-a exprimat îngrijorarea, iar salutul cordial adresat lui Putin a ridicat întrebarea „de cine ar fi mai aproape Trump” într-o situație de criză. Europa cere un loc la masa negocierilor După reacția sa publică, Tusk a participat la o reuniune la Berlin a așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, alături de susținători europeni ai Ucrainei, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Conform relatării, emisarul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump, i-au informat pe participanți despre discuțiile din China. Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că un „pace” negociată fără Europa și Ucraina nu ar funcționa și a spus, citat de revista Time, că un acord în stilul conferinței de la Ialta „nu va aduce pace”. Zelenski a reiterat că deciziile despre Ucraina nu pot fi luate fără participarea țării sale, iar statele europene au transmis că vor continua sprijinul pentru Kiev și vor să aibă un rol ferm în discuțiile viitoare privind garanțiile de securitate și ordinea postbelică. Ce spune Trump despre concesii și care este poziția Moscovei Trump a afirmat înaintea întâlnirii că Putin ar deveni mai flexibil în cereri: „Cred că cedează”, potrivit Focus. În același timp, date de sondaj citate de National Security Journal arată că aproximativ două treimi dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul din Ucraina, iar circa un sfert dintre respondenți cred că Trump ar favoriza Rusia. Pe de altă parte, potrivit ABC, Putin ar rămâne la cererile sale anterioare, inclusiv solicitarea ca Ucraina să cedeze teritorii. Imaginea „prietenoasă” de la summit nu ar fi schimbat, cel puțin deocamdată, această poziție. [...]

Șeful NATO încearcă să reducă riscul de escaladare prin normalizarea contactelor la vârf dintre puterile nucleare, după întâlnirea Trump–Putin–Xi din China, potrivit Digi24 . Mark Rutte a spus că reuniunea este „absolut normală” și că nu vede motive de îngrijorare sau de critică la adresa președintelui american. Rutte a făcut declarațiile la sosirea la summitul „ Coaliției Voinței ”, organizat la Berlin, unde au participat aproximativ 40 de țări aliate ale Ucrainei. Întâlnirea dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping a avut loc joi, în marja summitului APEC, desfășurat în orașul chinez Shenzhen. De ce contează: semnal de stabilitate strategică, nu de ruptură în alianță Mesajul central transmis de secretarul general al NATO este că dialogul între liderii marilor puteri – în special între state cu arsenale nucleare – trebuie tratat ca un instrument de gestionare a riscurilor, nu ca o concesie politică. Rutte a insistat că este „important ca liderii puterilor nucleare să se întâlnească” și că astfel de întrevederi sunt firești. În același timp, șeful NATO l-a lăudat pe Donald Trump pentru „efortul său herculean de a obține pacea în Ucraina”, afirmând că președintele SUA lucrează constant în acest sens și că, pentru acest efort, „nu poate fi decât lăudat”. Ce urmează: sprijin pentru Ucraina și pregătiri pentru negocieri La reuniunea de la Berlin, agenda a inclus: necesitatea continuării sprijinului militar și de altă natură pentru Ucraina pe durata războiului; pregătiri pentru negocierile de pace, reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, în format trilateral, cu medierea Statelor Unite. Potrivit informațiilor prezentate, după întâlnirea din China, cei trei lideri au consemnat puncte de consens într-o „ declarație de pace ”, care include promovarea reformei ONU, creșterea producției de petrol și inițierea unui dialog pentru prevenirea proliferării armelor nucleare. [...]

Rusia încearcă să aducă Europa la masa negocierilor, dar în condiții stabilite la Moscova , după ce Washingtonul ar fi presat „destul de insistent” pentru includerea europenilor în discuțiile privind pacea în Ucraina, potrivit Digi24 . Președintele Vladimir Putin a declarat, în China, că Rusia a propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova pentru a-și „clarifica poziția” înainte de stabilirea formatului viitoarelor discuții. Mesajul vine în contextul în care negocierile s-au desfășurat până acum în principal între Moscova, Washington și Kiev, fără progrese semnificative. Miza: includerea Europei, dar cu „filtru” înainte de formatul negocierilor Putin a argumentat că nu are sens discutarea problemelor de securitate europeană fără participarea europenilor, însă a condiționat implicarea acestora de o etapă preliminară, la Moscova, pentru a stabili ce poziție au și „ce vor aduce” la discuții. „Nu ne opunem (participării europene), dar trebuie să înțelegem ce va aduce Europa la aceste discuții.” „Prin canale diplomatice, am propus ca reprezentanții europeni să vină la Moscova, pentru a putea stabili care este poziția lor. După aceea, vom decide în ce format vom continua dialogul cu Ucraina”. În relatarea Digi24, informațiile sunt atribuite agenției Reuters , care notează și că Putin a făcut aceste declarații după un summit în China cu președinții chinez și american. Context: discuții reluate după nouă luni, cu rezultate limitate Sursa arată că oficiali ruși, ucraineni și americani au avut discuții la Abu Dhabi săptămâna trecută, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Părțile au convenit asupra unui schimb important de prizonieri, însă nu au existat „prea multe alte progrese concrete”. Implicarea europeană ar reprezenta, în această logică, o nouă etapă în eforturile de a opri conflictul care durează de aproape cinci ani și care a rezistat încercărilor președintelui american Donald Trump de a obține un acord de pace. Ce urmează: presiune diplomatică în paralel cu reuniunile europene În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , s-a aflat joi la Berlin la un summit al „Coaliției de Voință ”, găzduit de liderii Germaniei, Franței și Marii Britanii. Întâlnirea a avut loc la scurt timp după discuțiile trilaterale din China dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, menționează Digi24. [...]

Întâlnirea Macron–Harris testează canale alternative de dialog transatlantic pe fondul relațiilor complicate dintre Paris și Washington sub Donald Trump , potrivit Digi24 . Președintele Franței, Emmanuel Macron , o primește vineri, la Paris, pe fosta vicepreședintă a SUA Kamala Harris, considerată o posibilă candidată la alegerile prezidențiale americane din 2028. Întrevederea are loc într-un context de tensiuni între Macron și președintele american Donald Trump, alimentate de divergențe de politică externă, relatează AFP și News.ro. Potrivit anturajului lui Macron, citat de AFP, întâlnirea este descrisă drept „o scurtă întrevedere de curtoazie”, la solicitarea unor foști lideri, și va avea loc în prezența soțului Kamalei Harris, Doug Emhoff. Palatul Élysée a transmis că nu este prevăzută nicio cină, contrar unor informații publicate de La Lettre, publicația care a dezvăluit întâlnirea. Contextul politic: relații dificile cu Trump și miza pentru 2028 Întrevederea vine într-un moment în care relațiile dintre Macron și Trump sunt „complicate”, pe fondul unor divergențe care includ războiul din Iran și apropierea afișată de liderul republican față de Rusia lui Vladimir Putin, potrivit informațiilor citate de Digi24. Kamala Harris a fost vicepreședintă în administrația Joe Biden între 2021 și 2025 și a intrat în cursa prezidențială din 2024 în locul lui Biden, după retragerea acestuia pe fondul îngrijorărilor legate de starea de sănătate. Harris a pierdut alegerile în fața lui Donald Trump, însă este văzută acum drept o posibilă candidată în 2028. Deși nu și-a anunțat oficial candidatura, Harris este menționată printre favoritele din sondajele pentru alegerile primare ale Partidului Democrat. [...]

Trump spune că un acord trilateral de limitare a armelor nucleare rămâne greu de negociat , ceea ce prelungește incertitudinea de reglementare și de securitate în jurul controlului armamentelor, cu efecte indirecte asupra stabilității geopolitice. Potrivit Digi24 , președintele SUA a declarat, după discuții cu Xi Jinping și Vladimir Putin, că va continua să încerce, dar că un acord comun este „foarte dificil de realizat”. Într-o discuție telefonică cu Reuters, Trump a spus că îi place „conceptul” limitării armelor nucleare, însă negocierile sunt complicate, inclusiv din cauza diferențelor mari dintre arsenale și a dificultății politice de a accepta reduceri semnificative. De ce e greu: diferențe mari de arsenale și reticența Chinei Una dintre prioritățile vizitei lui Trump a fost lansarea unor discuții trilaterale privind controlul armelor nucleare, un subiect pe care China ar ezita să îl abordeze, în contextul în care își intensifică eforturile de înarmare nucleară pentru a reduce decalajul față de SUA și Rusia. Digi24 citează estimări ale Bulletin of the Atomic Scientists, potrivit cărora, în 2023, China ar fi avut aproximativ 410 focoase nucleare, față de circa 3.708 ale Statelor Unite. O evaluare ulterioară a aceleiași organizații a estimat arsenalul Rusiei la aproximativ 5.420 de focoase, în martie 2026. În paralel, Pentagonul estimează că până în 2030 China ar urma să depășească pragul de 1.000 de focoase operaționale. Mesajul lui Trump: acord de principiu, dar cost politic mare Trump a afirmat că Xi ar fi de acord cu ideea, însă a descris drept dificil, inclusiv „din punct de vedere psihologic”, ca o țară să accepte reduceri majore ale arsenalului. El a spus că va continua să ridice subiectul „pentru că ar trebui făcut”, chiar dacă este greu de obținut un rezultat concret. În declarația comună de după discuții, cei trei lideri au reiterat că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată” și au convenit să poarte un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor nucleare. Contextul și detaliile discuțiilor sunt relatate de Reuters, preluat de Digi24. [...]