Știri
Știri din categoria Externe
Acuzația IRGC că Israelul a lovit „de pe teritoriul nostru” ridică miza unei escaladări regionale și amplifică riscul de extindere a conflictului dincolo de schimbul direct de rachete, potrivit Mediafax. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) susține că Israelul a atacat ținte folosind „rachete balistice lansate din aer”.
Declarația IRGC a fost transmisă de agenția iraniană IRNA și preluată de Al Jazeera. În paralel, pe rețelele sociale apar tot mai multe relatări ale iranienilor care spun că au auzit explozii în Teheran și în alte orașe.
Un utilizator din Teheran, Mohamed Vall, a scris pe X că a auzit explozii în capitală și că presa locală ar fi raportat explozii și în Isfahan și Tabriz.
Informațiile prezentate indică faptul că Israelul și-ar fi început răspunsul la atacurile iraniene din timpul nopții. În același timp, iranienii avertizaseră că, dacă Israelul va răspunde, vor continua loviturile împotriva Israelului.
Potrivit relatării, Iranul lansase zece rachete balistice asupra nordului Israelului, iar evoluția următoare rămâne incertă: nu este clar dacă un nou val ar include mai multe rachete sau armament mai puternic.
Materialul plasează Libanul în centrul tensiunilor. Iranul ar fi prezentat atacurile din timpul nopții drept răspuns la ceea ce a numit continuarea agresiunii israeliene asupra Libanului, în special asupra suburbiei sudice Dahiyeh din Beirut.
În același timp, sunt menționate informații potrivit cărora SUA ar fi făcut presiuni pentru reținere, iar Donald Trump ar fi încercat, într-o convorbire telefonică cu Benjamin Netanyahu, să împiedice Israelul să răspundă. Concluzia relatării este că acest lucru nu s-a întâmplat, iar escaladarea ar putea continua în următoarele ore, fără ca direcția exactă să fie, deocamdată, previzibilă.
Recomandate
Atacurile Israelului asupra Iranului ridică riscul unei escaladări regionale , cu efecte imediate asupra operațiunilor de transport aerian și asupra securității în statele din Golf, potrivit news.ro . Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene asupra zonelor centrale și vestice ale Iranului, ca răspuns la tirurile de rachete lansate de Teheran. Televiziunea de stat iraniană a relatat că s-au auzit explozii în Isfahan, Karaj, Tabriz și Teheran, fără detalii imediate despre ținte sau pagube. Un martor din Teheran a spus că a auzit cel puțin o explozie puternică la vest de capitală. În plan operațional, Iranul a închis spațiul aerian din jurul Aeroportului Internațional Imam Khomeini din Teheran, principalul aeroport al țării, după atacul israelian. Oficialii iranieni nu au oferit informații despre țintele lovite sau despre eventuale pagube. Armata israeliană a transmis o declarație scurtă, susținând că Forțele Aeriene Israeliene au lovit „ținte militare” în vestul și centrul Iranului. Garda Revoluționară a afirmat că Israelul ar fi folosit rachete balistice lansate din aer, fără a furniza detalii suplimentare. Efecte în regiune: alerte în Arabia Saudită În paralel, Arabia Saudită a declanșat luni dimineață sirene de alertă antirachetă într-o zonă unde se află baza aeriană „Prințul Sultan ”, care găzduiește forțe americane, potrivit presei de stat saudite. Ulterior, autoritățile saudite au anunțat că pericolul de rachete a trecut, fără alte precizări. Context: blocaj diplomatic și tensiuni pe frontul libanez Pe fondul acestor evoluții, negocierile dintre Iran și Statele Unite privind un armistițiu „fragil” erau blocate de câteva zile, în contextul luptelor dintre Israel și Hezbollah. Israelul ocupă sudul Libanului și a avansat în zone pe care nu le mai controlase de aproximativ un sfert de secol, alimentând temeri privind extinderea campaniei militare. Duminică, Israelul a lovit din aer suburbiile din sudul Beirutului, iar Iranul a ripostat cu un atac asupra Israelului, evoluție care a precedat atacul de luni dimineață asupra Iranului. Poziția SUA: apel la reluarea negocierilor Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu la Fox News că își dorește ca Iranul să înceteze lansarea rachetelor și să revină la masa negocierilor. El a mai spus că atacurile Israelului din Liban, de duminică dimineață, nu au fost coordonate cu SUA. „Nu sunt mulțumit de acest lucru”. Un înalt oficial american, citat sub condiția anonimatului, a afirmat că Trump l-a sunat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-l îndemna să nu riposteze imediat la atacul cu rachete al Iranului, adăugând că Trump a crezut că l-a convins pe Netanyahu să aștepte. [...]
Descoperirea unei rețele de tuneluri sub fortăreața Beaufort ridică miza operațională a ofensivei Israelului în sudul Libanului , după ce armata israeliană a prezentat complexul subteran drept un „centru principal” al Hezbollah în zonă, potrivit Agerpres . Armata israeliană susține că tunelurile, aflate sub fortăreața Beaufort – cucerită la sfârșitul lunii mai – au fost construite „în mijlocul unei zone civile” și ar fi permis ascunderea simultană a „mai multor sute” de combatanți. Conform comunicatului citat, rețeaua includea zone de stocare a armelor și spații de locuit, precum bucătării și cabine de duș, iar imaginile difuzate arată un tunel îngust, paturi și rezerve de hrană. Un element relevant pentru dimensiunea infrastructurii este că armata israeliană nu a indicat lungimea totală a rețelei, menționând doar că unul dintre tuneluri avea un kilometru. De ce contează: infrastructura subterană schimbă costurile și ritmul operațiunilor Din perspectivă operațională, existența unui astfel de complex subteran sugerează o capacitate de susținere logistică și de protecție a forțelor Hezbollah în proximitatea frontierei. Rețeaua este situată la circa șase kilometri de orașul israelian Metula, ceea ce, în interpretarea armatei israeliene, indică o amenințare apropiată de teritoriul Israelului. Fortăreața Beaufort este descrisă drept o poziție strategică, construită de cruciați în secolul al XII-lea, care domină sudul Libanului și o parte din nordul Israelului. În trecut, a servit drept bază pentru forțele israeliene în timpul ocupației sudului Libanului, încheiate în 2000. Context: armistițiu anunțat, dar violențele continuă Potrivit informațiilor din aceeași relatare, războiul a reînceput în Liban pe 2 martie, când Hezbollah a lansat tiruri asupra teritoriului israelian, în contextul unei ofensive americano-israeliene care vizează Iranul. Săptămâna trecută a fost anunțat un nou acord de încetare a focului, după patru sesiuni de negocieri între Liban și Israel la Washington, în condițiile în care armistițiul precedent, anunțat pe 17 aprilie, „nu a fost niciodată respectat”. Acordul, respins de Hezbollah, condiționează încetarea focului de „oprirea completă” a tirurilor grupării șiite, dar permite în acest stadiu continuarea tirurilor și operațiunilor armatei israeliene în sudul Libanului. În pofida acordului, ciclul violențelor continuă: Israelul a efectuat duminică lovituri asupra periferiei sudice a Beirutului, bastion al Hezbollah, afirmând că a ripostat la tiruri care au vizat teritoriul său. [...]
Escaladarea Israel–Iran a împins petrolul cu peste 3% , după ce Israelul a lovit o instalație petrochimică din sud-vestul Iranului, în pofida presiunilor publice ale președintelui american Donald Trump de a evita noi atacuri, potrivit Reuters . Israelul a anunțat că a vizat complexul petrochimic Mahshahr – prima lovitură asupra unui obiectiv energetic din interiorul Iranului de la încetarea focului din 8 aprilie – și alte ținte militare. Un oficial provincial a declarat pentru agenția semi-oficială iraniană Fars că părți ale uzinei au fost avariate, însă amploarea pagubelor nu era clară imediat. În paralel, Trump a susținut că noile lovituri dintre Israel și Iran nu vor deraia negocierile administrației sale cu Teheranul pentru un acord de pace. Într-un interviu pentru Financial Times, el a afirmat că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu decide” direcția acestor discuții. Petrolul reacționează, iar riscul pe rutele energetice rămâne ridicat Ultimele ostilități au urcat prețul petrolului cu peste 3% luni, iar cotația Brent a revenit peste 96 de dolari/baril (aprox. 442 lei), pe fondul temerilor legate de securitatea aprovizionării și de riscurile de extindere a conflictului. Contextul rămâne sensibil și din cauza Strâmtorii Hormuz , rută prin care tranzitează circa o cincime din țițeiul mondial și gazul natural lichefiat. Reuters notează că, de la începutul lunii aprilie, Teheranul a blocat cea mai mare parte a transporturilor prin strâmtoare, iar Washingtonul a impus propria blocadă asupra porturilor iraniene. Schimb de lovituri și presiune politică asupra Israelului Iranul a lansat salve de rachete ca represalii, iar ambasadorul Israelului în Statele Unite, Yechiel Leiter, a declarat pe X că Iranul a tras 11 rachete balistice. Garda Revoluționară iraniană a spus că a vizat baza aeriană Ramat David, lângă Nazareth, în timp ce armata israeliană a anunțat că a identificat rachete lansate din Iran și că sistemele sale le-au interceptat. Separat, armata israeliană a mai transmis că a activat apărarea aeriană pentru a intercepta o rachetă pe care a identificat-o ca fiind lansată din Yemen, într-un atac care ar fi primul al Yemenului asupra Israelului de la încetarea focului. Reuters mai relatează că Trump a discutat telefonic cu Netanyahu, iar un oficial israelian a spus că apelul a durat puțin sub o jumătate de oră, fără alte detalii. Un oficial american citat de Axios a afirmat că Trump i-ar fi cerut lui Netanyahu să se abțină de la noi lovituri, pe motiv că „suntem aproape să facem ceva bun în privința unui acord”. Ce cere Teheranul în negocieri Potrivit aceleiași surse, cererile Iranului includ: ridicarea sancțiunilor americane și internaționale; eliberarea unor miliarde de dolari din active înghețate; recunoașterea influenței sale asupra Strâmtorii Hormuz. Ambasadorul iranian Kazem Jalali a declarat pentru ziarul rus Izvestia că strâmtoarea „va fi deschisă”, dar în condiții noi stabilite de autoritățile iraniene și omane și că vor fi percepute taxe pentru servicii, fără a detalia. În acest cadru, mesajul politic al Casei Albe – că negocierile merg înainte – intră în tensiune cu dinamica militară din teren, care continuă să alimenteze volatilitatea pe piața petrolului și riscul de întreruperi pe una dintre cele mai importante rute energetice globale. [...]
Iranul își coordonează răspunsul diplomatic la tensiunile din Liban după ce ministrul de externe Abbas Araghchi a avut, duminică seară, discuții separate cu omologii săi din Regatul Unit și Turcia, precum și cu un oficial militar pakistanez, potrivit Agerpres . Convorbirile au vizat „ultimele evoluții” din Orientul Mijlociu, conform ministerului iranian de externe, care a indicat că tema centrală a fost „răspunsul Iranului la încălcările repetate ale încetării focului în Liban” atribuite Israelului, fără a oferi detalii suplimentare. Discuțiile au fost purtate cu ministrul britanic de externe Yvette Cooper și cu ministrul turc de externe Hakan Fidan . În același context, Araghchi a vorbit și cu mareșalul Asim Munir, comandantul armatei pakistaneze, prezentat ca mediator. [...]
Escaladarea Israel–Iran intră într-o fază mai imprevizibilă , după ce ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir , a cerut o reacție extremă la adresa Teheranului, pe fondul unui nou atac iranian cu rachete asupra Israelului, potrivit Mediafax . Într-o postare scurtă pe X, Ben-Gvir a scris, în ebraică: „În această seară, Teheranul trebuie să ardă!” Declarația vine după ce Iranul a lansat rachete către Israel, într-un atac pe care Teheranul îl prezintă drept răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Armata israeliană susține că rachetele lansate până acum au fost interceptate, dar au fost detectate și noi lansări din Iran. Potrivit informațiilor citate, atacurile iraniene au vizat nordul Israelului și reprezintă prima lovitură directă cu rachete a Iranului asupra Israelului de la armistițiul din aprilie, care a suspendat confruntarea militară dintre SUA, Israel și Iran. Contextul imediat: lovituri în Beirut și avertismente de la Teheran Escaladarea are loc după ce Israelul a lovit ținte în Beirut, iar armata israeliană a afirmat că a vizat un centru de comandă al Hezbollah . Gruparea libaneză, aliată a Iranului, are o prezență puternică în suburbiile sudice ale capitalei Libanului. Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, a declarat că Teheranul avertizase în repetate rânduri că nu va tolera încălcări ale armistițiului și atacuri asupra Libanului. „Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei. Ce urmează: semnale de ripostă, pe fondul unui nou val de rachete Axios relatează că Donald Trump a fost informat despre situație, în condițiile în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran. Publicația americană citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian. [...]
Kristalina Georgieva spune că șocurile economice vor rămâne regula, nu excepția , iar economiile trebuie să-și întărească „fundațiile” pentru a rezista unor crize tot mai frecvente, potrivit Antena 3 , care citează declarațiile șefei FMI pentru Bloomberg. Georgieva avertizează că lumea nu „internalizează” suficient ideea că volatilitatea va continua și că nu există un orizont apropiat în care șocurile să dispară. „Sunt îngrijorată că nu internalizăm încă pe deplin faptul că aceasta va fi realitatea lumii. Nu vom ajunge într-un punct în care șocurile să dispară.” De ce contează pentru economie: riscul de crize repetate devine structural Mesajul șefei FMI este că succesiunea de crize din ultimii ani nu a fost un accident, ci un tipar care se consolidează. În acest context, Georgieva amintește că, de la preluarea mandatului în 2019, instituția a traversat episoade precum pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, turbulențele tarifare și, mai recent, conflictul din Orientul Mijlociu. În același timp, FMI rămâne un actor-cheie în arhitectura de stabilitate financiară globală, având o capacitate de creditare „puțin sub 1 trilion de dolari” (aprox. 4,6 trilioane lei). Georgieva descrie misiunea sa ca pe un efort de a menține cei 191 de membri ai Fondului concentrați pe cooperare, „pentru binele comun al economiei mondiale”. „Cea mai bună muniție pe care o avem este analiza obiectivă.” Inteligența artificială, următorul test: presiune pe piața muncii și pe comunități Un alt punct central al avertismentului vizează răspândirea inteligenței artificiale și efectele asupra piețelor muncii și economiilor locale. Georgieva spune că organizații precum FMI nu au recunoscut suficient inegalitățile generate de globalizare și își exprimă temerea că același tip de „reacție adversă” ar putea apărea și în cazul inteligenței artificiale, dacă pierderile de locuri de muncă și impactul asupra comunităților nu sunt tratate din timp. Ce urmează: FMI își actualizează prognozele în iulie Fondul Monetar Internațional își va actualiza perspectivele pentru economia globală în iulie, după ce, în aprilie, și-a redus proiecția de creștere pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Antena 3 nu oferă, în materialul citat, detalii despre nivelul exact al revizuirii sau despre noile estimări care ar putea fi anunțate. [...]
