Știri
Știri din categoria Externe
Planul OMI a deblocat ieșirea a 115 nave din Golf, dar riscul de securitate menține presiunea pe rutele comerciale: 115 nave și circa 2.500 de marinari au părăsit Golful Persic prin Strâmtoarea Ormuz începând de marți, în cadrul unui plan de evacuare coordonat de Organizația Maritimă Internațională (OMI), potrivit Agerpres. Operațiunea vizează reducerea blocajului naval apărut după închiderea strâmtorii de către Iran, pe fondul războiului declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului.
Secretarul general al OMI, Arsenio Dominguez, a precizat că evacuarea a fost suspendată „ieri” (în contextul bilanțului publicat vineri) după un atac asupra unei nave, însă unele nave continuă să tranziteze partea de sud a Strâmtorii Ormuz.
Planul OMI prevede evacuarea în total a aproximativ 11.000 de marinari aflați la bordul a circa 600 de nave rămase blocate în Golf. Bilanțul comunicat de organizație indică, până acum, ieșirea a:
Evacuarea se desfășoară pe două rute separate, una în apropierea coastei Iranului și cealaltă în apropierea coastei Omanului, în coordonare cu autoritățile celor două țări. Ruta navigabilă folosită în mod obișnuit înainte de război rămâne impracticabilă din cauza minelor instalate acolo de Iran, potrivit informațiilor transmise de OMI.
Operațiunea a fost suspendată joi, după un atac cu un proiectil asupra unei nave. În aceeași zi, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va răspunde prin „măsuri adecvate” oricărei tentative de traversare a strâmtorii fără autorizația sa prealabilă.
OMI a anunțat că a obținut garanții de securitate pentru a se asigura că navele nu vor fi atacate, iar Dominguez a spus că evacuarea va fi reluată de îndată ce vor fi „obținute confirmări suplimentare” în acest sens.
Recomandate
Un atac asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz riscă să reaprindă tensiunile pe o rută-cheie pentru petrol , la doar o săptămână după redeschiderea pasajului și în plin armistițiu SUA–Iran, potrivit Meduza . Incidentul a avut loc pe 25 iunie: o navă care tranzita strâmtoarea a fost lovită, iar un oficial american citat de CNN a spus că atacul a fost comis cu o dronă iraniană. Organizația United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO), care monitorizează traficul maritim în regiune, a raportat că un „proiectil necunoscut” a lovit bordul tribord, avariind puntea de comandă. Nu au fost raportate victime. Iranul nu și-a asumat responsabilitatea. Atacul a venit la câteva ore după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a declarat că va permite trecerea în siguranță doar navelor care folosesc rute aprobate de Iran. De ce contează: armistițiul și redeschiderea strâmtorii sunt puse sub presiune Publicația notează că este prima atacare cunoscută a unei nave în Strâmtoarea Ormuz după semnarea, pe 18 iunie, a unui acord SUA–Iran care prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile pentru 60 de zile și începerea negocierilor pentru o încetare completă a războiului. Pe fondul atacului, Organizația Maritimă Internațională (agenție ONU) a suspendat evacuarea a sute de nave și a peste 11.000 de marinari blocați în regiunea Golfului Persic de la începutul războiului. Context de piață: petrolul coborâse la minimul din timpul războiului Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă de la începutul războiului dintre SUA și Iran, la final de februarie, ceea ce a împins prețul petrolului până la 120 de dolari pe baril (aprox. 552 lei). Pasajul a fost redeschis săptămâna trecută, după acordul de încetare a focului pe 60 de zile, iar pe 24 iunie prețul petrolului a coborât la 73 de dolari pe baril (aprox. 336 lei), minimul de la începutul războiului. Datele MarineTraffic citate de Meduza arată că pe 24 iunie intensitatea traficului prin strâmtoare a atins cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului: 70 de nave au tranzitat într-o singură zi, majoritatea pe ruta de lângă coastele Omanului. [...]
Omanul ia în calcul taxe pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz , o schimbare care ar putea adăuga costuri de zeci de miliarde de dolari anual lanțurilor globale de transport și comerț cu energie , potrivit POLITICO , care citează persoane familiarizate cu discuțiile relatate de Bloomberg. Oficiali din Oman le-ar fi transmis omologilor europeni că nu există „nicio posibilitate” de revenire la statu-quoul de dinainte de război pentru una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru petrol și gaze naturale lichefiate. În același timp, Muscatul ar fi indicat că navele care tranzitează zona ar putea fi taxate, deși nu este clar dacă eventualele costuri ar fi obligatorii. Ce fel de taxe sunt discutate și de ce contează pentru companii Potrivit sursei, Omanul invocă respectarea dreptului maritim internațional, dar ar lua în calcul tarife pentru servicii asociate tranzitului, precum: depoluarea strâmtorii; asistarea navelor în navigație. Omanul ar analiza și modele folosite în alte puncte de trecere, inclusiv Strâmtoarea Malacca, unde nu există taxe obligatorii de transport maritim, dar pot apărea costuri în anumite situații pentru servicii de navigație și securitate. Miza economică este ridicată: orice taxe aplicate navelor ar putea costa comercianții de mărfuri și transportatorii „zeci de miliarde de dolari anual”, conform relatării. Mai multe guverne – inclusiv SUA, Regatul Unit, Franța, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – au avertizat că astfel de taxe ar încălca legislația maritimă. Presiunea Iranului și mesajele contradictorii ale Muscatului Statele Unite, Europa și vecinii arabi din Golf ai Omanului sunt tot mai îngrijorați că sultanatul ar putea institui un sistem de taxare împreună cu Iranul. Teheranul insistă, în contextul negocierilor de pace cu SUA, că va gestiona traficul în comun cu Omanul. În același timp, Muscatul a transmis semnale diferite: pe de o parte, a publicat o declarație comună cu Iranul privind discutarea modului de operare a căii navigabile și a costurilor asociate; pe de altă parte, a semnat ulterior o declarație cu SUA și Consiliul de Cooperare al Golfului care respinge „orice taxe, tarife sau încercări de a exercita controlul asupra strâmtorii”. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că semnarea acelei declarații este „o veste bună”. Potrivit Bloomberg, oficialii omanți le-ar fi spus europenilor că se află sub presiunea Iranului, care a lansat rachete și drone în regiune în timpul conflictului, inclusiv asupra Omanului. Ce urmează: discuții politice și riscuri operaționale persistente Președintele francez Emmanuel Macron urmează să se întâlnească luni, la Paris, cu liderul Omanului, sultanul Haitham bin Tariq, iar pe agendă se află securitatea rutelor maritime și „trecerea liberă și necondiționată” prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit biroului lui Macron. Între timp, Iranul a semnalat deja că navele care traversează strâmtoarea trebuie să solicite asigurare de la Teheran, iar polițele ar urma să fie gratuite doar pentru următoarele 60 de zile. Rubio a avertizat că, dacă Iranul nu menține strâmtoarea liberă de taxe, alte guverne ar putea proceda similar în alte strâmtori maritime, ceea ce „și atunci vom avea parte de haos”. Deși fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au crescut după un acord de pace provizoriu semnat săptămâna trecută de președintele SUA, Donald Trump, traficul rămâne sub nivelurile dinainte de război, iar riscurile nu au dispărut: un vas de containere, „Ever Lovely”, a fost lovit în strâmtoare, incident pe care Trump l-a numit o „încălcare prostească” a armistițiului, fără a preciza eventuale măsuri. [...]
România încearcă să limiteze riscurile pentru energie și agricultură, pe fondul tensiunilor cu Iranul , după ce ministra de Externe Oana Țoiu a avut o discuție telefonică cu omologul iranian Abbas Araghchi, într-un moment în care Teheranul a invocat direct România în acuzații legate de conflictul SUA–Iran, potrivit HotNews . În comunicarea Ministerului Afacerilor Externe, cei doi au discutat despre situația din Orientul Mijlociu și despre Memorandumul de înțelegere semnat recent de România cu SUA. Oana Țoiu a spus că România își menține „angajamentul ferm și constant” pentru soluții diplomatice care să contribuie la securitate și stabilitate, menționând totodată „riscurile generate de războiul ilegal de agresiune” al Federației Ruse. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz și stabilizarea piețelor Un punct central al discuției a fost Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trece „o cincime din petrolul consumat la nivel mondial”, conform informațiilor din comunicat. Șefa diplomației române a indicat explicit legătura dintre navigația sigură în zonă și efecte economice mai largi, de la energie la agricultură. „Am subliniat necesitatea redeschiderii depline și în condiții de siguranță a Strâmtorii Ormuz, precum și a restabilirii libertății de navigație, în vederea stabilizării piețelor energetice, consolidării securității alimentare și asigurării, în timp util, a accesului la îngrășămintele necesare sectorului agricol.” Context: acuzațiile Teheranului și poziția României Apelul are loc la o zi după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a acuzat NATO de „complicitate” la „războiul de agresiune ilegal” declanșat împotriva Iranului de către SUA și Israel, menționând direct România, pe baza unei declarații atribuite secretarului general al NATO, Mark Rutte . Potrivit relatării, Baghai a invocat o intervenție a lui Rutte la Fox News, în care acesta ar fi spus că „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a sprijini operațiunea „Epic Fury”, lansată împotriva Iranului pe 28 februarie. În același context, Rutte ar fi afirmat că aeroportul din București și-ar fi redus zborurile comerciale pentru a face loc avioanelor de realimentare și că, în timpul conflictului, au fost efectuate între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane de pe bazele europene. În replică, MAE a transmis miercuri că România nu a fost parte a conflictului SUA–Iran și că prioritatea a fost sprijinirea eforturilor diplomatice de dezescaladare și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu, conform HotNews . [...]
România a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru stabilizarea piețelor energetice într-o convorbire telefonică între ministra de Externe Oana Țoiu și omologul iranian Abbas Araghchi, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor din NATO despre sprijinul acordat operațiunilor conduse de SUA. În mesajul transmis public, Oana Țoiu spune că discuția a vizat „situația actuală din Orientul Mijlociu”, memorandumul de înțelegere semnat recent cu Statele Unite și „abordarea României în conformitate cu dreptul internațional”. „Am subliniat necesitatea redeschiderii depline și în condiții de siguranță a Strâmtorii Ormuz, precum și a restabilirii libertății de navigație, în vederea stabilizării piețelor energetice, consolidării securității alimentare și asigurării, în timp util, a accesului la îngrășămintele necesare sectorului agricol.” De ce contează: energie, transport maritim și costuri în lanț Accentul pus pe Strâmtoarea Ormuz indică o preocupare directă pentru efectele economice ale escaladării regionale: libertatea de navigație pe această rută este relevantă pentru fluxurile de energie și pentru transportul maritim, cu impact potențial asupra prețurilor și aprovizionării, inclusiv în Europa. În același mesaj, ministra afirmă că România își menține „angajamentul ferm și constant” pentru soluții diplomatice care să contribuie la securitate și stabilitate, atât în Orientul Mijlociu, cât și „în regiunea noastră”, reiterând și „riscurile generate de războiul ilegal de agresiune” al Federației Ruse. Componenta operațională: ambasada din Teheran și sprijin pentru navigatori Oana Țoiu mai precizează că „Ambasada României la Teheran este pe deplin operațională” și „pregătită să ofere sprijin” pentru facilitarea revenirii în țară a navigatorilor, „în special a celor care necesită asistență medicală”. Contextul politic și reacțiile din NATO Convorbirea are loc după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat România (și Italia) ca exemple de sprijin pentru operațiunile militare conduse de SUA în conflictul cu Iran, mai notează publicația. În plan intern, Antena 3 menționează o reacție critică a liderului AUR, George Simion, la adresa ministrului de Externe. În paralel, purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei, a acuzat NATO de „complicitate” în „războiul de agresiune ilegală” lansat împotriva Iranului de SUA și Israel, iar vicepremierul italian Antonio Tajani a respins ideea unei implicări militare a Italiei, potrivit aceleiași surse. [...]
Schimbul de lovituri dintre Iran și SUA pune din nou sub presiune traficul prin Strâmtoarea Hormuz , un coridor esențial pentru comerțul global, chiar dacă prețul petrolului a scăzut în ultimele zile pe speranța că transporturile își revin, potrivit Al Jazeera . Iranul și Statele Unite s-au acuzat reciproc pentru atacuri în Golf, pe fondul temerilor că armistițiul „fragil” dintre cele două țări se destramă. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis sâmbătă că a lovit „situri americane” în regiune, ca represalii la atacuri americane asupra unor facilități iraniene de rachete, drone și radar. Ce s-a întâmplat și cum justifică fiecare parte Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că ultimele lovituri americane au vizat depozite iraniene de rachete și drone, precum și poziții radar de coastă, descriind operațiunea drept răspuns la „agresiunea neprovocată împotriva transportului comercial” care ar fi „încălcat în mod evident armistițiul”. În Iran, televiziunea de stat a relatat, citând un reporter din orașul-port Sirik (sud), că vineri seară s-a auzit o explozie la debarcaderul Taheroui. O sursă militară „informată” a pus incidentul pe seama impactului unui proiectil, iar agenția Mehr a susținut ulterior că portul funcționează normal și nu au fost raportate pagube la echipamente sau facilități. Președintele SUA, Donald Trump, a denunțat ceea ce a descris drept un atac iranian cu dronă asupra unei nave, numindu-l „o încălcare prostească” a acordului de încetare a focului. Vicepreședintele JD Vance a avertizat, într-o postare pe X, că „violența va fi întâmpinată cu violență” dacă Iranul continuă atacurile. IRGC a transmis, printr-un mesaj publicat pe canalul Telegram al televiziunii de stat, că o repetare a „agresiunii” va atrage un răspuns mai amplu: „Dacă agresiunea se repetă, răspunsul nostru va fi mai amplu decât acesta.” Bahrain intră în ecuație, iar riscul regional crește Ministerul iranian de Externe a afirmat că a lovit ținte „legate de forțele americane” ca răspuns la atacuri ale SUA asupra coastei sudice a Iranului, pe care Teheranul le consideră o încălcare a Cartei ONU și a memorandumului dintre cele două țări. Iranul nu a identificat țintele și nici nu a precizat unde s-ar fi aflat. La scurt timp, Bahrain a condamnat ceea ce a numit atacuri iraniene cu drone asupra teritoriului său, potrivit agenției de presă de stat, și a spus că își rezervă dreptul deplin de a-și apăra suveranitatea și securitatea, calificând incidentul drept „o încălcare gravă a suveranității și a dreptului internațional”. De ce contează economic: Hormuz, transportul comercial și prețul petrolului Schimbul de focuri ridică semne de întrebare asupra Memorandumului de Înțelegere (MoU) semnat pe 17 iunie de SUA și Iran, care includea un armistițiu și era prezentat ca un pas preliminar pentru negocieri ulterioare, inclusiv privind traficul prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit relatării, Iranul avertizase navele să nu intre sau să iasă din Golf prin strâmtoare fără permisiune, însă transporturile au continuat, unele folosind o rută neautorizată de Teheran. În acest context, Al Jazeera notează că, în pofida escaladării, prețurile petrolului au scăzut puternic pe speranța că traficul prin Hormuz va continua să se recupereze. Totuși, atacul de joi asupra unei nave comerciale înregistrate în Singapore, „Ever Lovely”, a reaprins tensiunile dintre Washington și Teheran, cu potențial de a afecta percepția de risc în jurul rutelor maritime din zonă. Miza de reglementare și securitate: verificarea nucleară, condiție pentru un acord final Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) , Rafael Grossi, a avertizat că orice înțelegere finală SUA–Iran ar avea nevoie de garanții solide pentru a preveni dezvoltarea unei arme nucleare de către Teheran. El a spus că declarațiile de intenție nu sunt suficiente și că este necesar un sistem puternic de verificare „cât mai curând posibil”. Acordul interimar menționat în material prevede că stocul de uraniu îmbogățit al Iranului — estimat înainte de război la 440 kg, îmbogățit la 60% — ar urma să fie „diluat” („downblended”) sub supravegherea AIEA. [...]
Loviturile SUA asupra unor ținte militare iraniene cresc riscul de noi blocaje în Strâmtoarea Hormuz , un coridor esențial pentru comerțul global, după ce o navă comercială a fost lovită de o dronă iraniană, relatează Al Jazeera . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat vineri că a dat un „răspuns puternic” la atacul din ziua precedentă, precizând că aeronave americane au lovit „locații de depozitare pentru rachete și drone” și „situri radar de coastă” ale Iranului. Potrivit aceleiași declarații, Washingtonul consideră că „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial a încălcat încetarea focului și a „subminat libertatea de navigație” într-un culoar de comerț internațional. Loviturile americane au fost raportate în apropierea portului iranian Sirik (sudul Iranului), după anunțul CENTCOM. Ulterior, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis, prin agenția guvernamentală IRNA, că a răspuns prin atacuri asupra unor instalații militare americane din regiune și a avertizat că, în cazul unor „agresiuni repetate”, reacția sa va fi „mai extinsă”. De ce contează: Strâmtoarea Hormuz și presiunea pe prețuri Schimbul de lovituri reaprinde incertitudinea privind traficul prin Strâmtoarea Hormuz, pe care Iranul a închis-o de la începutul războiului menționat în articol. Al Jazeera notează că oprirea traficului a forțat prețurile la combustibil, îngrășăminte și alte bunuri să crească, pe fondul blocajului într-o rută descrisă drept „vitală” pentru comerțul global. Tensiunile vin în contextul unui memorandum de înțelegere (MoU) semnat pe 17 iunie între SUA și Iran, care includea o încetare a focului și prevedea o perioadă de 60 de zile în care Iranul trebuia să facă „cele mai bune eforturi” pentru a permite trecerea navelor comerciale prin strâmtoare fără taxe. Documentul nu era final, ci un preambul pentru negocieri ulterioare, inclusiv pe tema traficului prin Hormuz. Incidentul „Ever Lovely” și fragilitatea încetării focului Nava comercială Ever Lovely, înregistrată în Singapore, a fost lovită joi de un proiectil în timp ce tranzita strâmtoarea, în apropierea coastei Omanului. Nu au fost răniți membri ai echipajului, iar portcontainerul și-a putut continua călătoria. Președintele SUA, Donald Trump, a pus atacul pe seama Iranului și a descris incidentul drept o „încălcare nechibzuită” a memorandumului. Într-o postare pe rețele sociale, el a susținut că Iranul a lansat „cel puțin patru drone de atac cu sens unic” asupra navelor care traversează strâmtoarea, afirmând că trei ar fi fost doborâte, iar a patra și-ar fi atins ținta. Întrebat ulterior dacă încetarea focului mai este în vigoare, Trump a spus: „Nu-mi place faptul că au tras ieri.” Vicepreședintele JD Vance a avertizat, la rândul său, că „violența va fi întâmpinată cu violență”, susținând că SUA au respectat acordul și că eventualele neînțelegeri ar trebui rezolvate pe cale directă. Ce urmează: ambiguitatea acordului și riscul operațional pentru transport Corespondenta Al Jazeera la Washington, Kimberly Halkett, apreciază că loviturile de vineri vor fi prezentate de Casa Albă ca un act de descurajare, dar observă că reacția pare „mai reținută” decât în alte episoade, sugerând o diferențiere între un atac asupra unei nave comerciale și unul asupra unei nave militare americane. În același timp, ea indică temeri privind escaladarea. Fostul diplomat american Alan Eyre a descris MoU drept un document scurt, în care „ambiguitatea a fost o caracteristică”, ceea ce a lăsat loc unor interpretări divergente asupra modului în care ar trebui reluat traficul: Iranul ar fi acceptat reluarea tranzitului, dar „sub administrarea sa și cu permisiunea sa”, în timp ce SUA nu ar dori un „nou normal” în care fiecare navă să coordoneze cu autoritățile iraniene și cu IRGC. În această logică, riscul operațional pentru nave rămâne ridicat, dacă procedurile de tranzit sunt contestate sau aplicate diferit de părți. Linkuri din contextul materialului Al Jazeera: De ce a suspendat ONU planurile de evacuare a marinarilor din Strâmtoarea Hormuz? SUA anunță un acord-cadru între Israel și Liban Trump acuză Iranul pentru lovitura „nechibzuită” asupra unei nave de marfă în Strâmtoarea Hormuz Postarea lui Trump: Truth Social Declarația CENTCOM: X Mesajul lui JD Vance: X [...]
