Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană cere despăgubiri de la IBM, Atos și Leonardo pentru întârzierile care au umflat costurile și au dat peste cap implementarea sistemului EES, potrivit Antena 3. Procesul, deschis de agenția europeană eu-LISA, vizează livrarea cu întârziere a unui proiect IT critic pentru controlul frontierelor, cu efecte directe în bugete și în funcționarea aeroporturilor.
Litigiul a fost inițiat în decembrie 2025, în Estonia, unde eu-LISA își are sediul. Un purtător de cuvânt al Tribunalului Districtual Harju a confirmat că acțiunea civilă a fost înregistrată, însă până acum nu au avut loc audieri și nici nu au fost programate.
Din documentele citate în material reiese că întârzierile au generat costuri suplimentare și au împins în spate și alte sisteme informatice. eu-LISA arată în raportul financiar pentru 2022 că a avut „dificultăți” cu consorțiul contractat și că evalua „costurile suplimentare” provocate de întârzieri, într-un context în care valoarea totală a contractului fusese deja majorată în 2021 de la 142 de milioane de euro (aprox. 710 milioane lei) la 212 milioane de euro (aprox. 1,06 miliarde lei).
Agenția mai notează că întârzierile au crescut necesarul bugetar pentru implementarea EES, inclusiv prin majorarea costurilor de întreținere pentru componente hardware și software. Documentele financiare menționate indică faptul că bugetul EES a fost aproape dublat în 2023, până la 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), prin realocarea fondurilor de la alte proiecte.
Sistemul de intrare/ieșire (Entry/Exit System – EES) obligă călătorii din afara UE ca, la prima intrare în spațiul Schengen, să își scaneze amprentele și să li se fotografieze chipul. Scopul este identificarea persoanelor care depășesc perioada legală de ședere sau sunt căutate de autorități.
Programat inițial pentru 2022, EES a fost implementat integral abia în acest an, iar introducerea lui a fost afectată de probleme software și hardware. Antena 3 menționează inclusiv situații în care scanerele de amprente nu funcționau corespunzător când erau murdărite de transpirație, ceea ce a dus la cozi de ore în aeroporturi din Europa. În plus, unele state UE erau încă în proces de achiziționare a scanerelor.
eu-LISA afirmă, în raportul financiar anual publicat în iulie, că a activat „căile de atac contractuale și juridice” pentru a-și proteja interesele financiare. Agenția a refuzat să comenteze litigiul, dar a susținut că acesta „nu are niciun impact asupra funcționării” EES și că sistemul este „pe deplin operațional” în Europa.
Comisia Europeană a indicat că procesul vizează „întârzierile în livrarea EES în perioada dezvoltării sistemului” și „nu are legătură cu funcționarea EES”. Leonardo și Atos au refuzat să comenteze, iar IBM nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului.
Scrisorile consultate de Financial Times, citate de Antena 3, arată că disputa privind termenele și penalitățile durează de ani: în 2021, Atos Belgium și IBM Belgium au contestat principiul și calculul unei amenzi, invocând „factori externi”, inclusiv pandemia de Covid-19. În 2022, consorțiul a criticat termenele considerate nerealiste și „guvernanța generală” a agenției, iar în martie 2022 un reprezentant IBM a acceptat reținerea unor plăți până la clarificarea despăgubirilor.
Contractul a expirat anul trecut, iar implementarea a fost preluată de un nou consorțiu, însă Atos, Leonardo și IBM au rămas responsabile până în august, potrivit eu-LISA. Separat, proiectul a fost asociat și cu acuzații privind riscuri de securitate cibernetică; eu-LISA a spus că nu au fost identificate breșe, iar OLAF a considerat că există „elemente suficiente” pentru investigații suplimentare, conform informațiilor citate.
Recomandate
Iranul își condiționează reluarea negocierilor de ridicarea sancțiunilor și a blocadei navale , prezentând o propunere de repornire a discuțiilor „în cel mult două zile” drept „cea mai rezonabilă” opțiune, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este dacă Washingtonul acceptă un cadru de negocieri care, în versiunea Teheranului, începe abia după îndeplinirea unor condiții prealabile. La o conferință de presă săptămânală, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei , a respins criticile secretarului de stat american Marco Rubio , care a catalogat unele cerințe iraniene drept „scandaloase și ridicole”. Baghaei a formulat public condițiile pe care Iranul le consideră necesare înainte de începerea negocierilor: ridicarea sancțiunilor americane pe care le numește „ilegale”, ridicarea blocadei navale și încetarea războiului „pe toate fronturile”. Iranul a redus termenul propus pentru reluarea discuțiilor de la șapte zile la două, însă păstrează aceeași logică a precondițiilor: Washingtonul ar trebui mai întâi să oprească ostilitățile, să ridice blocada și să renunțe la sancțiuni. Presiunea SUA asupra Irakului și comerțul terestru al Iranului Baghaei a mai spus că presiunile SUA asupra Irakului pentru a închide cea mai mare parte a frontierelor cu Iranul nu ar trebui să afecteze relațiile bilaterale dintre Bagdad și Teheran. Declarația vine după ce ministrul irakian de Externe a afirmat că Washingtonul împinge Irakul spre o astfel de măsură. În același registru, oficialul iranian a minimalizat importanța unei forțe operative militare americane menite să restricționeze comerțul terestru al Iranului, pe care a descris-o drept o „diversiune” după pierderile republicanilor în alegerile de la mijloc de mandat din SUA. Poziția Washingtonului: diplomație, dar fără „progres” și cu opțiunea loviturilor Rubio a declarat, înainte de plecarea în Franța pentru o reuniune a miniștrilor de Externe din G7, că nu are „niciun progres de raportat” și că, deși mai multe țări continuă să discute cu Iranul și să avanseze idei, nu există semnele unui „moment de străpungere”. Potrivit lui Rubio, președintele american Donald Trump ar favoriza în continuare o soluție diplomatică, însă cererile Iranului rămân un obstacol major. În paralel, Rubio a menționat posibilitatea unor lovituri suplimentare ale SUA asupra Iranului, precizând că Washingtonul ar acționa dacă forțele americane sau transporturile maritime din regiune ar fi amenințate. [...]
Un incident pe o navă Royal Caribbean a declanșat o anchetă a Pazei de Coastă din SUA , după ce un pianist căzut peste bord a fost găsit în viață la zeci de kilometri de țărm, potrivit Adevărul . Bărbatul a fost recuperat din Oceanul Pacific de doi pescari din Newport Beach, California, după ce ar fi petrecut aproximativ nouă ore în apă. Paza de Coastă a SUA investighează circumstanțele în care acesta a ajuns în ocean, iar bărbatul a fost transportat la spital după operațiunea de salvare. Autoritățile estimează că a fost zărit la aproape 20 de mile de țărm, adică aproximativ 32 km, în apropierea Insulei Catalina. Cei doi pescari, Sean Norton și Grant Garrett, l-au observat în jurul prânzului și l-au scos la bord. Garrett a relatat pentru CBS News că, în momentul în care l-au reperat, a spus: „Da, e un om. Oprește barca”. După ce și-a revenit, bărbatul le-ar fi spus că este pianist pe nava de croazieră cu 14 punți „ Ovation of the Seas ”. Norton a descris reacția acestuia imediat după salvare: „Mulțumesc. Am crezut că o să mor.” Ce se știe despre intervenție și de ce contează După recuperare, echipajul ambarcațiunii de pescuit a transmis un apel maritim de urgență, iar salvamarii din Newport Beach au intervenit pentru a prelua cazul. Șeful de batalion Adam Yacenda a declarat că bărbatul a fost găsit la aproximativ 15–20 de mile în larg, „practic în mijlocul oceanului”, potrivit CBS. Un element invocat de pescari pentru supraviețuire a fost temperatura apei, descrisă ca neobișnuit de ridicată. Norton a pus acest lucru pe seama unui episod El Niño și a spus că apa ar fi avut în jur de 25°C, ceea ce ar fi putut face diferența după un interval atât de lung petrecut în ocean. Următorul pas: ancheta autorităților și reacția companiei Paza de Coastă continuă ancheta privind căderea peste bord. Grupul Royal Caribbean a confirmat incidentul și a transmis că îi oferă sprijin angajatului după experiența traumatică. [...]
Polarizarea politică din Franța se adâncește înaintea prezidențialelor , cu Marine Le Pen și Jean‑Luc Mélenchon întărindu-și pozițiile în intențiile de vot, potrivit Digi24 , care citează un sondaj Toluna Harris Interactive relatat de Reuters . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că slăbirea centrului politic, pe fondul dificultăților economice și al finalului de mandat al lui Emmanuel Macron, crește probabilitatea unei confruntări între opțiuni mai radicale, cu potențial de a influența direcția politicilor economice. Sondajul, realizat în perioada 3–5 noiembrie, o creditează pe Marine Le Pen, candidata Rassemblement National (RN), cu 34%–36% în primul tur, în funcție de scenariul analizat. Nivelul este apropiat de cel din luna precedentă, când Le Pen era cotată la 35%–37%. Pe partea stângă, Jean‑Luc Mélenchon, liderul La France Insoumise (LFI), ar intra în turul al doilea în toate cele cinci scenarii testate, cu 18% sau 19%. Într-o confruntare directă în turul decisiv, Le Pen l-ar învinge „categoric” pe Mélenchon, potrivit aceluiași sondaj. De ce contează: slăbirea centrului politic, pe fondul tensiunilor economice Avansul celor doi este pus în contextul apropierii de final a celui de-al doilea și ultim mandat al președintelui Emmanuel Macron. Popularitatea scăzută a acestuia și dificultățile economice au erodat centrul politic francez și au creat spațiu pentru formațiuni cu poziții mai radicale, notează Reuters. Ce urmează: programe electorale și mizele campaniei Mélenchon și-a prezentat sâmbătă programul pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor, criticând NATO și ceea ce a numit „războaiele americane” și promițând relansarea economiei prin măsuri de stimulare. El a mai candidat de trei ori (2012, 2017, 2022), fără să ajungă în turul al doilea. Le Pen a participat, la rândul ei, la ultimele trei scrutinuri prezidențiale; în 2017 și 2022 a ajuns în turul decisiv, dar a pierdut de fiecare dată în fața lui Macron. [...]
Donald Trump a încercat să reducă miza unei numiri-cheie la Casa Albă , susținând că propunerea ca Dana White, șeful UFC, să devină secretar de presă a fost „o glumă”, potrivit Digi24 . Episodul contează în plan operațional: funcția este vacantă, iar comunicarea oficială a administrației rămâne fără un titular stabil după o demitere rapidă în octombrie. Trump le-a spus duminică reporterilor, pe pista aeroportului din Florida care îi poartă numele, că a glumit, dar a adăugat că lui Dana White „îi place ideea”. Propunerea fusese făcută publică sâmbătă, pe rețeaua Truth Social , unde Trump a scris că White nu a acceptat încă oferta și l-a îndemnat să preia postul și să se înconjoare de adjuncți din lumea MMA, „chiar dacă unii nu sunt din țara noastră”. În aceeași postare, Trump l-a descris pe White drept un „luptător și războinic violent”. Dana White, în vârstă de 57 de ani, a declarat după un eveniment la Londra că va merge la Washington „imediat” pentru a se întâlni cu președintele SUA luni și că va avea „mai multe de spus” după întâlnire. De ce contează: postul de secretar de presă este vacant după o demitere rapidă Poziția de secretar de presă al Casei Albe este descrisă ca fiind strategică și este neocupată de la demiterea lui Katie Zacharia , pe 16 octombrie, după doar cinci zile. Digi24 notează că aceasta a avut o prestație slabă la singurul briefing de presă pe care l-a condus și a fost acuzată că a mințit în legătură cu calificările sale de juristă. Context: relația Trump–White și apropierea de UFC Trump și-a sărbătorit a 80-a aniversare în iunie găzduind un turneu de MMA la Casa Albă, organizat de UFC. De asemenea, Dana White a urcat pe scenă alături de Trump în timpul discursului de victorie pentru realegerea sa în 2024. [...]
Campania anticorupție a lui Xi Jinping riscă să blocheze decizia economică locală , pe fondul unei epurări fără precedent în Partidul Comunist Chinez, care a trimis sute de mii de cadre în anchete penale și, probabil, la închisoare, potrivit Antena 3 . În cei 13 ani de când Xi conduce China, aproximativ 628.000 de oficiali de partid au fost vizați de anchete penale în 11 ani pentru care există date, estimează Minxin Pei, profesor la Claremont McKenna College, citat de Financial Times. Începând cu 2024, China avea 1,69 milioane de deținuți, iar această categorie ar reprezenta o pondere importantă din populația carcerală, potrivit aceleiași analize. Dimensiunea epurărilor și accelerarea din al treilea mandat Pe lângă cazurile penale, Pei estimează că aproximativ 7,2 milioane de membri ai Partidului Comunist Chinez au fost supuși unor pedepse politice, administrative sau judiciare. Dintre aceștia, cel puțin 632 sunt „tigri” – termen folosit pentru oficiali de rang înalt, de la nivel de viceministru până la viceguvernator provincial și funcții superioare. Separat, Zhang Fuhai, secretar adjunct al Comisiei Centrale pentru Inspecția Disciplină a PCC și șef adjunct al Comisiei Naționale de Supraveghere , a invocat cifre mai mari, potrivit agenției Xinhua: din 2012, organele disciplinare și de supraveghere au depus 8,105 milioane de cazuri și au tras la răspundere 7,922 milioane de persoane, inclusiv 963 de oficiali monitorizați de Comitetul Central. Ritmul s-a intensificat în al treilea mandat al lui Xi, când media anuală a măsurilor disciplinare a depășit 800.000 de persoane, cu un vârf de 983.000 în 2025. În paralel, o medie de 75.000 de membri ai nomenclaturii ar ajunge anual în zona urmăririi penale, conform datelor citate în material. De ce contează economic: frica administrativă și blocajul investițiilor Miza pentru economie, potrivit experților citați, este că represiunea poate produce un efect de paralizie în administrațiile locale, care gestionează implementarea proiectelor și alocările de resurse. Victor Shi, profesor la Universitatea din California, San Diego, avertizează că toleranța zero poate încuraja competiția internă prin denunțuri și eliminarea rivalilor, ceea ce amplifică riscul de decizii defensive. Tot Shi explică faptul că proiectele mari cresc expunerea la acuzații de corupție, deoarece implică numeroși contractori și fluxuri mari de bani, ceea ce îi poate face pe funcționari să evite inițiativele cu risc politic. În același registru, Shayna Yue, economist senior la Oxford Economics, spune că amenințarea cu urmărirea penală poate intra în conflict cu obiectivele economice ale Beijingului și poate agrava o situație economică deja dificilă, descrisă în material ca stagnare, cu exces de capacitate de producție, cerere slabă a consumatorilor și o criză a locuințelor care durează de cinci ani. În plus, China se confruntă cu deflație, care afectează dezvoltarea economică. Context politic: consolidarea controlului înainte de Congresul din 2027 Materialul notează că următorul Congres al Partidului este așteptat în toamna lui 2027, când Xi ar urma să fie reales pentru un al patrulea mandat. Într-o sesiune plenară recentă, Xi a adoptat o rezoluție pentru consolidarea controlului partidului, într-un moment în care aproximativ un sfert dintre delegați au fost absenți, iar numărul participanților persecutați ar fi fost un record, potrivit estimărilor citate. În comunicatul de după plen, Xi leagă supravegherea înăsprită de lupta împotriva corupției și de „amenințări ascunse grave din cadrul Partidului, statului și armatei”, iar mesajul către cadre este prezentat tranșant: subordonare completă sau excludere din partid. În paralel, Transparency International nu ar fi observat progrese semnificative: din 2012, China ar fi urcat doar patru trepte în Indicele de Percepție a Corupției, conform materialului. În plan recent, Antena 3 mai notează că, în septembrie, China i-a exclus pe doi ofițeri militari de rang înalt, Zhang Youxia și Liu Zhenli, din Partidul Comunist și din armată pentru încălcări grave ale disciplinei și legii. [...]
Amenințările reciproce dintre Washington și Teheran cresc riscul de șocuri pe piața energiei , în condițiile în care discuțiile despre programul nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz sunt legate direct de perspectiva unor noi lovituri militare, potrivit Al Jazeera . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a avertizat că Teheranul va „ploua cu iad” dacă Statele Unite reiau atacurile, prezentând ceea ce el numește o „propunere pe 2 zile” care ar include, între altele, „încheierea războiului pe toate fronturile”. Într-o postare pe X, Araghchi a transmis că, dacă cerințele sunt îndeplinite, „veți vedea rezultate”, iar alternativa ar fi continuarea războiului. De cealaltă parte, președintele SUA, Donald Trump, a spus că noi lovituri asupra Iranului sunt „foarte puțin probabile” dacă negocierile avansează pe tema programului nuclear și a redeschiderii Strâmtorii Hormuz. Totuși, el a condiționat această abordare de semnarea unui „acord foarte puternic” și a avertizat că forțele americane sunt „locked and loaded” (pregătite de acțiune). Semnal de risc pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz Tensiunile au fost amplificate de relatări ale presei de stat iraniene despre un petrolier care ar fi luat foc după ce a lovit o mină navală la est de Strâmtoarea Hormuz, citând marina Iranului. Potrivit aceleiași versiuni, nava ar fi avut sistemele de identificare oprite și ar fi navigat într-o zonă interzisă a strâmtorii. În paralel, Ministerul de Externe al Iranului a transmis, citându-l pe Araghchi, că Iranul „nu va fi blând cu țintele americane” din regiune, ceea ce menține presiunea asupra rutelor maritime și asupra percepției de risc în jurul tranzitului energetic. Mesaje militare: ultimatum iranian și avertismente americane Un consilier al comandantului Forței Aerospațiale din cadrul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul de brigadă Ali Belali, a declarat pe Telegram că forțele armate sunt „pregătite”, iar un eventual „pas greșit” al adversarului ar primi un răspuns „devastator și sever”. Acesta a mai spus că armele au fost „asigurate pentru anii următori” și că Iranul și-a „îmbunătățit capabilitățile” după perioada la care se referă drept „post-Ramadan War”. Trump a afirmat că SUA au trei portavioane în regiune, „complet” pregătite, și a susținut că există „38 de poduri” în Iran aflate în vizorul SUA, care ar putea fi distruse „literalmente într-o oră”. Context politic și ce urmează Schimbul de declarații vine după alegerile parlamentare de la mijlocul mandatului în SUA, în urma cărora Partidul Democrat a câștigat controlul ambelor camere ale Congresului, înfrângând Partidul Republican al lui Trump. Araghchi a susținut, potrivit presei de stat iraniene, că negocierile au fost întârziate de alegeri și a indicat că reluarea demersurilor de mediere ar putea necesita timp: „Va dura ceva timp ca lucrurile să se așeze și ca atmosfera să devină propice pentru ca mediatorii să își reia vizitele. Trebuie să așteptăm.” În absența unor pași concreți anunțați privind negocierile și având în vedere referințele explicite la Strâmtoarea Hormuz, riscul imediat rămâne legat de o escaladare care ar putea afecta securitatea transportului maritim și, implicit, fluxurile energetice din regiune. [...]
