Știri
Știri din categoria Externe
Un incident pe o navă Royal Caribbean a declanșat o anchetă a Pazei de Coastă din SUA, după ce un pianist căzut peste bord a fost găsit în viață la zeci de kilometri de țărm, potrivit Adevărul. Bărbatul a fost recuperat din Oceanul Pacific de doi pescari din Newport Beach, California, după ce ar fi petrecut aproximativ nouă ore în apă.
Paza de Coastă a SUA investighează circumstanțele în care acesta a ajuns în ocean, iar bărbatul a fost transportat la spital după operațiunea de salvare. Autoritățile estimează că a fost zărit la aproape 20 de mile de țărm, adică aproximativ 32 km, în apropierea Insulei Catalina.
Cei doi pescari, Sean Norton și Grant Garrett, l-au observat în jurul prânzului și l-au scos la bord. Garrett a relatat pentru CBS News că, în momentul în care l-au reperat, a spus: „Da, e un om. Oprește barca”.
După ce și-a revenit, bărbatul le-ar fi spus că este pianist pe nava de croazieră cu 14 punți „Ovation of the Seas”. Norton a descris reacția acestuia imediat după salvare:
„Mulțumesc. Am crezut că o să mor.”
După recuperare, echipajul ambarcațiunii de pescuit a transmis un apel maritim de urgență, iar salvamarii din Newport Beach au intervenit pentru a prelua cazul. Șeful de batalion Adam Yacenda a declarat că bărbatul a fost găsit la aproximativ 15–20 de mile în larg, „practic în mijlocul oceanului”, potrivit CBS.
Un element invocat de pescari pentru supraviețuire a fost temperatura apei, descrisă ca neobișnuit de ridicată. Norton a pus acest lucru pe seama unui episod El Niño și a spus că apa ar fi avut în jur de 25°C, ceea ce ar fi putut face diferența după un interval atât de lung petrecut în ocean.
Paza de Coastă continuă ancheta privind căderea peste bord. Grupul Royal Caribbean a confirmat incidentul și a transmis că îi oferă sprijin angajatului după experiența traumatică.
Recomandate
Polarizarea politică din Franța se adâncește înaintea prezidențialelor , cu Marine Le Pen și Jean‑Luc Mélenchon întărindu-și pozițiile în intențiile de vot, potrivit Digi24 , care citează un sondaj Toluna Harris Interactive relatat de Reuters . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că slăbirea centrului politic, pe fondul dificultăților economice și al finalului de mandat al lui Emmanuel Macron, crește probabilitatea unei confruntări între opțiuni mai radicale, cu potențial de a influența direcția politicilor economice. Sondajul, realizat în perioada 3–5 noiembrie, o creditează pe Marine Le Pen, candidata Rassemblement National (RN), cu 34%–36% în primul tur, în funcție de scenariul analizat. Nivelul este apropiat de cel din luna precedentă, când Le Pen era cotată la 35%–37%. Pe partea stângă, Jean‑Luc Mélenchon, liderul La France Insoumise (LFI), ar intra în turul al doilea în toate cele cinci scenarii testate, cu 18% sau 19%. Într-o confruntare directă în turul decisiv, Le Pen l-ar învinge „categoric” pe Mélenchon, potrivit aceluiași sondaj. De ce contează: slăbirea centrului politic, pe fondul tensiunilor economice Avansul celor doi este pus în contextul apropierii de final a celui de-al doilea și ultim mandat al președintelui Emmanuel Macron. Popularitatea scăzută a acestuia și dificultățile economice au erodat centrul politic francez și au creat spațiu pentru formațiuni cu poziții mai radicale, notează Reuters. Ce urmează: programe electorale și mizele campaniei Mélenchon și-a prezentat sâmbătă programul pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor, criticând NATO și ceea ce a numit „războaiele americane” și promițând relansarea economiei prin măsuri de stimulare. El a mai candidat de trei ori (2012, 2017, 2022), fără să ajungă în turul al doilea. Le Pen a participat, la rândul ei, la ultimele trei scrutinuri prezidențiale; în 2017 și 2022 a ajuns în turul decisiv, dar a pierdut de fiecare dată în fața lui Macron. [...]
Donald Trump a încercat să reducă miza unei numiri-cheie la Casa Albă , susținând că propunerea ca Dana White, șeful UFC, să devină secretar de presă a fost „o glumă”, potrivit Digi24 . Episodul contează în plan operațional: funcția este vacantă, iar comunicarea oficială a administrației rămâne fără un titular stabil după o demitere rapidă în octombrie. Trump le-a spus duminică reporterilor, pe pista aeroportului din Florida care îi poartă numele, că a glumit, dar a adăugat că lui Dana White „îi place ideea”. Propunerea fusese făcută publică sâmbătă, pe rețeaua Truth Social , unde Trump a scris că White nu a acceptat încă oferta și l-a îndemnat să preia postul și să se înconjoare de adjuncți din lumea MMA, „chiar dacă unii nu sunt din țara noastră”. În aceeași postare, Trump l-a descris pe White drept un „luptător și războinic violent”. Dana White, în vârstă de 57 de ani, a declarat după un eveniment la Londra că va merge la Washington „imediat” pentru a se întâlni cu președintele SUA luni și că va avea „mai multe de spus” după întâlnire. De ce contează: postul de secretar de presă este vacant după o demitere rapidă Poziția de secretar de presă al Casei Albe este descrisă ca fiind strategică și este neocupată de la demiterea lui Katie Zacharia , pe 16 octombrie, după doar cinci zile. Digi24 notează că aceasta a avut o prestație slabă la singurul briefing de presă pe care l-a condus și a fost acuzată că a mințit în legătură cu calificările sale de juristă. Context: relația Trump–White și apropierea de UFC Trump și-a sărbătorit a 80-a aniversare în iunie găzduind un turneu de MMA la Casa Albă, organizat de UFC. De asemenea, Dana White a urcat pe scenă alături de Trump în timpul discursului de victorie pentru realegerea sa în 2024. [...]
Campania anticorupție a lui Xi Jinping riscă să blocheze decizia economică locală , pe fondul unei epurări fără precedent în Partidul Comunist Chinez, care a trimis sute de mii de cadre în anchete penale și, probabil, la închisoare, potrivit Antena 3 . În cei 13 ani de când Xi conduce China, aproximativ 628.000 de oficiali de partid au fost vizați de anchete penale în 11 ani pentru care există date, estimează Minxin Pei, profesor la Claremont McKenna College, citat de Financial Times. Începând cu 2024, China avea 1,69 milioane de deținuți, iar această categorie ar reprezenta o pondere importantă din populația carcerală, potrivit aceleiași analize. Dimensiunea epurărilor și accelerarea din al treilea mandat Pe lângă cazurile penale, Pei estimează că aproximativ 7,2 milioane de membri ai Partidului Comunist Chinez au fost supuși unor pedepse politice, administrative sau judiciare. Dintre aceștia, cel puțin 632 sunt „tigri” – termen folosit pentru oficiali de rang înalt, de la nivel de viceministru până la viceguvernator provincial și funcții superioare. Separat, Zhang Fuhai, secretar adjunct al Comisiei Centrale pentru Inspecția Disciplină a PCC și șef adjunct al Comisiei Naționale de Supraveghere , a invocat cifre mai mari, potrivit agenției Xinhua: din 2012, organele disciplinare și de supraveghere au depus 8,105 milioane de cazuri și au tras la răspundere 7,922 milioane de persoane, inclusiv 963 de oficiali monitorizați de Comitetul Central. Ritmul s-a intensificat în al treilea mandat al lui Xi, când media anuală a măsurilor disciplinare a depășit 800.000 de persoane, cu un vârf de 983.000 în 2025. În paralel, o medie de 75.000 de membri ai nomenclaturii ar ajunge anual în zona urmăririi penale, conform datelor citate în material. De ce contează economic: frica administrativă și blocajul investițiilor Miza pentru economie, potrivit experților citați, este că represiunea poate produce un efect de paralizie în administrațiile locale, care gestionează implementarea proiectelor și alocările de resurse. Victor Shi, profesor la Universitatea din California, San Diego, avertizează că toleranța zero poate încuraja competiția internă prin denunțuri și eliminarea rivalilor, ceea ce amplifică riscul de decizii defensive. Tot Shi explică faptul că proiectele mari cresc expunerea la acuzații de corupție, deoarece implică numeroși contractori și fluxuri mari de bani, ceea ce îi poate face pe funcționari să evite inițiativele cu risc politic. În același registru, Shayna Yue, economist senior la Oxford Economics, spune că amenințarea cu urmărirea penală poate intra în conflict cu obiectivele economice ale Beijingului și poate agrava o situație economică deja dificilă, descrisă în material ca stagnare, cu exces de capacitate de producție, cerere slabă a consumatorilor și o criză a locuințelor care durează de cinci ani. În plus, China se confruntă cu deflație, care afectează dezvoltarea economică. Context politic: consolidarea controlului înainte de Congresul din 2027 Materialul notează că următorul Congres al Partidului este așteptat în toamna lui 2027, când Xi ar urma să fie reales pentru un al patrulea mandat. Într-o sesiune plenară recentă, Xi a adoptat o rezoluție pentru consolidarea controlului partidului, într-un moment în care aproximativ un sfert dintre delegați au fost absenți, iar numărul participanților persecutați ar fi fost un record, potrivit estimărilor citate. În comunicatul de după plen, Xi leagă supravegherea înăsprită de lupta împotriva corupției și de „amenințări ascunse grave din cadrul Partidului, statului și armatei”, iar mesajul către cadre este prezentat tranșant: subordonare completă sau excludere din partid. În paralel, Transparency International nu ar fi observat progrese semnificative: din 2012, China ar fi urcat doar patru trepte în Indicele de Percepție a Corupției, conform materialului. În plan recent, Antena 3 mai notează că, în septembrie, China i-a exclus pe doi ofițeri militari de rang înalt, Zhang Youxia și Liu Zhenli, din Partidul Comunist și din armată pentru încălcări grave ale disciplinei și legii. [...]
Amenințările reciproce dintre Washington și Teheran cresc riscul de șocuri pe piața energiei , în condițiile în care discuțiile despre programul nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz sunt legate direct de perspectiva unor noi lovituri militare, potrivit Al Jazeera . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a avertizat că Teheranul va „ploua cu iad” dacă Statele Unite reiau atacurile, prezentând ceea ce el numește o „propunere pe 2 zile” care ar include, între altele, „încheierea războiului pe toate fronturile”. Într-o postare pe X, Araghchi a transmis că, dacă cerințele sunt îndeplinite, „veți vedea rezultate”, iar alternativa ar fi continuarea războiului. De cealaltă parte, președintele SUA, Donald Trump, a spus că noi lovituri asupra Iranului sunt „foarte puțin probabile” dacă negocierile avansează pe tema programului nuclear și a redeschiderii Strâmtorii Hormuz. Totuși, el a condiționat această abordare de semnarea unui „acord foarte puternic” și a avertizat că forțele americane sunt „locked and loaded” (pregătite de acțiune). Semnal de risc pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz Tensiunile au fost amplificate de relatări ale presei de stat iraniene despre un petrolier care ar fi luat foc după ce a lovit o mină navală la est de Strâmtoarea Hormuz, citând marina Iranului. Potrivit aceleiași versiuni, nava ar fi avut sistemele de identificare oprite și ar fi navigat într-o zonă interzisă a strâmtorii. În paralel, Ministerul de Externe al Iranului a transmis, citându-l pe Araghchi, că Iranul „nu va fi blând cu țintele americane” din regiune, ceea ce menține presiunea asupra rutelor maritime și asupra percepției de risc în jurul tranzitului energetic. Mesaje militare: ultimatum iranian și avertismente americane Un consilier al comandantului Forței Aerospațiale din cadrul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul de brigadă Ali Belali, a declarat pe Telegram că forțele armate sunt „pregătite”, iar un eventual „pas greșit” al adversarului ar primi un răspuns „devastator și sever”. Acesta a mai spus că armele au fost „asigurate pentru anii următori” și că Iranul și-a „îmbunătățit capabilitățile” după perioada la care se referă drept „post-Ramadan War”. Trump a afirmat că SUA au trei portavioane în regiune, „complet” pregătite, și a susținut că există „38 de poduri” în Iran aflate în vizorul SUA, care ar putea fi distruse „literalmente într-o oră”. Context politic și ce urmează Schimbul de declarații vine după alegerile parlamentare de la mijlocul mandatului în SUA, în urma cărora Partidul Democrat a câștigat controlul ambelor camere ale Congresului, înfrângând Partidul Republican al lui Trump. Araghchi a susținut, potrivit presei de stat iraniene, că negocierile au fost întârziate de alegeri și a indicat că reluarea demersurilor de mediere ar putea necesita timp: „Va dura ceva timp ca lucrurile să se așeze și ca atmosfera să devină propice pentru ca mediatorii să își reia vizitele. Trebuie să așteptăm.” În absența unor pași concreți anunțați privind negocierile și având în vedere referințele explicite la Strâmtoarea Hormuz, riscul imediat rămâne legat de o escaladare care ar putea afecta securitatea transportului maritim și, implicit, fluxurile energetice din regiune. [...]
Marea Britanie își coordonează forțele cu nouă state nord-europene pentru a întări supravegherea și răspunsul militar în Atlanticul de Nord, zona arctică și Marea Baltică, pe fondul preocupărilor legate de activitatea submarinelor rusești, potrivit Antena 3 . Inițiativa mizează pe extinderea cooperării în cadrul Forței Expediționare Comune (JEF), fără crearea unei structuri militare complet separate. Planul vizează coordonarea mai strânsă a forțelor navale, aeriene și terestre ale statelor participante, astfel încât acestea să poată acționa împreună pentru detectarea, monitorizarea și contracararea operațiunilor submarinelor rusești în apele europene considerate strategice. Declarațiile au fost făcute de mareșalul aerului Sir Richard Knighton , șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, într-un interviu acordat Financial Times . Ce este JEF și cine participă JEF este o structură de cooperare militară condusă de Regatul Unit și reunește zece state europene: Regatul Unit Danemarca Estonia Finlanda Islanda Letonia Lituania Țările de Jos Norvegia Suedia Obiectivul declarat este consolidarea cooperării în domeniul apărării și securității regionale, cu accent pe zona baltică și nordică. De ce contează: rute maritime și infrastructură critică Atlanticul de Nord și zona arctică au devenit mai importante pentru NATO din perspectiva rutelor maritime strategice, a punctelor de acces militar și a infrastructurii de comunicații submarine. În acest context, topirea gheții arctice este menționată ca factor care deschide noi rute maritime, cu relevanță atât pentru transportul comercial, cât și pentru operațiuni militare. O prioritate separată este protejarea cablurilor submarine de comunicații, având în vedere rolul lor în conectivitatea internațională și riscurile asociate întreruperii acestora. Avertismente privind intensificarea „activităților ostile” Financial Times a relatat că Sir Richard Knighton a avertizat asupra unei amenințări tot mai grave din partea Rusiei și a spus că Marea Britanie a întârziat, față de unii aliați europeni, să înțeleagă amploarea acesteia. El a indicat asasinate țintite, sabotaj și atacuri cibernetice ca exemple de activități ostile atribuite statului rus și a susținut că termenul „activitate hibridă” nu mai surprinde gravitatea unor astfel de operațiuni. În același context, este menționată o investigație din octombrie care a identificat 17 nave de pescuit rusești ce ar fi efectuat peste 500 de deplasări suspecte în apropierea cablurilor submarine care leagă Marea Britanie de Europa și Statele Unite, alimentând temeri privind posibile acțiuni de recunoaștere și sabotaj. [...]
Ucraina cere sancționarea Rosatom , ceea ce poate bloca proiecte și contracte nucleare în Europa , pe fondul riscurilor de securitate invocate la centrala Zaporojie, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , a cerut comunității internaționale să impună sancțiuni împotriva Rosatom, compania nucleară de stat a Rusiei, pe care o acuză de implicare directă în ocuparea centralei nucleare Zaporojie. În mesajul publicat duminică pe platforma X, oficialul a susținut că Rusia pune în pericol securitatea nucleară a Europei și că instalația trebuie returnată Ucrainei. Riscul operațional invocat: întreruperi repetate ale alimentării externe Sîbiha afirmă că centrala Zaporojie a rămas fără alimentare externă cu energie electrică pentru a 16-a oară de la începutul anului. În acest context, centrala a fost nevoită să folosească generatoarele diesel de urgență, necesare pentru energia folosită la răcirea reactoarelor, iar rezervele de combustibil ar fi suficiente „doar pentru două săptămâni de funcționare limitată”, potrivit ministrului. „Aceeași țară care ocupă ilegal centrala continuă să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei, punând în pericol grav securitatea nucleară europeană”, a declarat Sîbiha. Miza de reglementare: sancțiuni împotriva Rosatom Șeful diplomației ucrainene susține că „reacția internațională trebuie să fie pe măsura pericolului” și cere sancționarea Rosatom, companie care, în viziunea Kievului, nu ar trebui să își poată continua activitatea internațională în condițiile implicării în administrarea unei centrale ocupate. „Sancțiunile împotriva Rosatom ar fi trebuit impuse de mult timp. O companie implicată direct în ocuparea ilegală a unei centrale nucleare nu poate continua să își desfășoare activitatea internațională ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat ministrul. Ce spune AIEA despre incidentul de duminică seară Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică seară, aproape de ora 21.00, că alimentarea cu energie electrică a centralei a fost restabilită, după ce instalația pierduse legătura cu linia Ferosplavna-1, de 330.000 de volți, ultima prin care primea curent din rețea. Conform AIEA, a fost a 27-a întrerupere a alimentării externe cu energie electrică de la începutul războiului, în februarie 2022. Centrala are șase reactoare oprite, însă combustibilul nuclear necesită în continuare răcire, ceea ce face alimentarea cu energie electrică „vitală”, chiar dacă instalația nu mai produce electricitate. Context: controlul asupra Zaporojie și rolul Rosatom Centrala Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, a fost atacată și ocupată de trupele ruse pe 4 martie 2022. Până în octombrie 2022, personalul tehnic ucrainean a continuat să opereze centrala sub control militar rus, iar ulterior Moscova a decis trecerea instalației în administrarea Rosatom. Ucraina nu recunoaște controlul Rusiei asupra centralei și cere returnarea acesteia. AIEA menține o echipă de experți la Zaporojie din septembrie 2022, pentru monitorizarea situației. [...]
