Știri
Știri din categoria Externe
Campania anticorupție a lui Xi Jinping riscă să blocheze decizia economică locală, pe fondul unei epurări fără precedent în Partidul Comunist Chinez, care a trimis sute de mii de cadre în anchete penale și, probabil, la închisoare, potrivit Antena 3.
În cei 13 ani de când Xi conduce China, aproximativ 628.000 de oficiali de partid au fost vizați de anchete penale în 11 ani pentru care există date, estimează Minxin Pei, profesor la Claremont McKenna College, citat de Financial Times. Începând cu 2024, China avea 1,69 milioane de deținuți, iar această categorie ar reprezenta o pondere importantă din populația carcerală, potrivit aceleiași analize.
Pe lângă cazurile penale, Pei estimează că aproximativ 7,2 milioane de membri ai Partidului Comunist Chinez au fost supuși unor pedepse politice, administrative sau judiciare. Dintre aceștia, cel puțin 632 sunt „tigri” – termen folosit pentru oficiali de rang înalt, de la nivel de viceministru până la viceguvernator provincial și funcții superioare.
Separat, Zhang Fuhai, secretar adjunct al Comisiei Centrale pentru Inspecția Disciplină a PCC și șef adjunct al Comisiei Naționale de Supraveghere, a invocat cifre mai mari, potrivit agenției Xinhua: din 2012, organele disciplinare și de supraveghere au depus 8,105 milioane de cazuri și au tras la răspundere 7,922 milioane de persoane, inclusiv 963 de oficiali monitorizați de Comitetul Central.
Ritmul s-a intensificat în al treilea mandat al lui Xi, când media anuală a măsurilor disciplinare a depășit 800.000 de persoane, cu un vârf de 983.000 în 2025. În paralel, o medie de 75.000 de membri ai nomenclaturii ar ajunge anual în zona urmăririi penale, conform datelor citate în material.
Miza pentru economie, potrivit experților citați, este că represiunea poate produce un efect de paralizie în administrațiile locale, care gestionează implementarea proiectelor și alocările de resurse. Victor Shi, profesor la Universitatea din California, San Diego, avertizează că toleranța zero poate încuraja competiția internă prin denunțuri și eliminarea rivalilor, ceea ce amplifică riscul de decizii defensive.
Tot Shi explică faptul că proiectele mari cresc expunerea la acuzații de corupție, deoarece implică numeroși contractori și fluxuri mari de bani, ceea ce îi poate face pe funcționari să evite inițiativele cu risc politic.
În același registru, Shayna Yue, economist senior la Oxford Economics, spune că amenințarea cu urmărirea penală poate intra în conflict cu obiectivele economice ale Beijingului și poate agrava o situație economică deja dificilă, descrisă în material ca stagnare, cu exces de capacitate de producție, cerere slabă a consumatorilor și o criză a locuințelor care durează de cinci ani. În plus, China se confruntă cu deflație, care afectează dezvoltarea economică.
Materialul notează că următorul Congres al Partidului este așteptat în toamna lui 2027, când Xi ar urma să fie reales pentru un al patrulea mandat. Într-o sesiune plenară recentă, Xi a adoptat o rezoluție pentru consolidarea controlului partidului, într-un moment în care aproximativ un sfert dintre delegați au fost absenți, iar numărul participanților persecutați ar fi fost un record, potrivit estimărilor citate.
În comunicatul de după plen, Xi leagă supravegherea înăsprită de lupta împotriva corupției și de „amenințări ascunse grave din cadrul Partidului, statului și armatei”, iar mesajul către cadre este prezentat tranșant: subordonare completă sau excludere din partid.
În paralel, Transparency International nu ar fi observat progrese semnificative: din 2012, China ar fi urcat doar patru trepte în Indicele de Percepție a Corupției, conform materialului.
În plan recent, Antena 3 mai notează că, în septembrie, China i-a exclus pe doi ofițeri militari de rang înalt, Zhang Youxia și Liu Zhenli, din Partidul Comunist și din armată pentru încălcări grave ale disciplinei și legii.
Recomandate
Moscova mută accentul de la pacea din Ucraina la o negociere a „sferelor de influență” între Rusia, SUA și China, o poziționare care, dacă se traduce în discuții la nivel înalt, ar putea reconfigura cadrul de securitate din regiune și ar împinge în plan secund negocierile de încetare a focului, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Piotr Tolstoi , noul președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, care a spus că o eventuală împărțire a zonelor de influență și discutarea „garanțiilor de securitate” la nivel global ar fi „mai importantă” decât încercările de a obține o încetare a focului în Ucraina. Tolstoi a indicat ca posibilă ocazie summitul APEC (Cooperare Economică Asia-Pacific) programat pentru 18–19 noiembrie, unde ar exista „posibilitatea” unei reuniuni tripartite în Shenzhen. Ce ar urmări Rusia și de ce contează Mesajul transmis de oficialul rus sugerează că Moscova își leagă obiectivele din războiul din Ucraina de o discuție mai amplă despre arhitectura de securitate, direct cu Washingtonul și Beijingul, nu doar de un acord punctual de pace. În aceeași logică, Tolstoi a afirmat că aceste preocupări ar fi stat la originea „operațiunii militare speciale” și s-a declarat sceptic față de demersurile de negociere pe care le-ar iniția Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În plan diplomatic, o astfel de întâlnire ar avea și o miză de imagine pentru Kremlin: ar însemna discuții la vârf cu cele două mari puteri, într-un format care ocolește actorii europeni. „Nu vrem o Ialta 2”: cum este descrisă reuniunea posibilă În spațiul public, scenariul unei întâlniri Xi–Trump–Putin a fost comparat cu Conferința de la Ialta din 1945, când marile puteri au negociat rearanjarea Europei postbelice. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că părțile încearcă să ajungă la un consens asupra agendei și că unele propuneri sunt acceptabile pentru unii, dar „inacceptabile” pentru alții. „Părțile prezintă propuneri privind posibilele puncte de pe ordinea de zi. Unele sunt preferate de o parte, dar inacceptabile pentru alții. Aici trebuie să se ajungă la un anumit consens.” Peskov a adăugat că, dacă se ajunge la consens și reuniunea are loc, discuția ar fi una „foarte importantă” și ar atrage atenția globală. Ce teme ar putea bloca agenda Potrivit informațiilor citate, Trump ar fi invocat necesitatea discutării unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, subiect pe care Beijingul nu ar dori să îl abordeze „momentan”. Din datele disponibile în material, nu este clar ce puncte concrete ar agrea cele trei părți și nici dacă întâlnirea va avea loc efectiv, dincolo de formularea de tip „există posibilitatea”. Dacă formatul se confirmă, semnalul principal ar fi că Rusia încearcă să repoziționeze dosarul Ucrainei într-o negociere mai largă despre influență și securitate, cu potențial de a complica și mai mult traseul către o încetare a focului. [...]
Amenințările reciproce dintre Washington și Teheran cresc riscul de șocuri pe piața energiei , în condițiile în care discuțiile despre programul nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz sunt legate direct de perspectiva unor noi lovituri militare, potrivit Al Jazeera . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a avertizat că Teheranul va „ploua cu iad” dacă Statele Unite reiau atacurile, prezentând ceea ce el numește o „propunere pe 2 zile” care ar include, între altele, „încheierea războiului pe toate fronturile”. Într-o postare pe X, Araghchi a transmis că, dacă cerințele sunt îndeplinite, „veți vedea rezultate”, iar alternativa ar fi continuarea războiului. De cealaltă parte, președintele SUA, Donald Trump, a spus că noi lovituri asupra Iranului sunt „foarte puțin probabile” dacă negocierile avansează pe tema programului nuclear și a redeschiderii Strâmtorii Hormuz. Totuși, el a condiționat această abordare de semnarea unui „acord foarte puternic” și a avertizat că forțele americane sunt „locked and loaded” (pregătite de acțiune). Semnal de risc pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz Tensiunile au fost amplificate de relatări ale presei de stat iraniene despre un petrolier care ar fi luat foc după ce a lovit o mină navală la est de Strâmtoarea Hormuz, citând marina Iranului. Potrivit aceleiași versiuni, nava ar fi avut sistemele de identificare oprite și ar fi navigat într-o zonă interzisă a strâmtorii. În paralel, Ministerul de Externe al Iranului a transmis, citându-l pe Araghchi, că Iranul „nu va fi blând cu țintele americane” din regiune, ceea ce menține presiunea asupra rutelor maritime și asupra percepției de risc în jurul tranzitului energetic. Mesaje militare: ultimatum iranian și avertismente americane Un consilier al comandantului Forței Aerospațiale din cadrul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul de brigadă Ali Belali, a declarat pe Telegram că forțele armate sunt „pregătite”, iar un eventual „pas greșit” al adversarului ar primi un răspuns „devastator și sever”. Acesta a mai spus că armele au fost „asigurate pentru anii următori” și că Iranul și-a „îmbunătățit capabilitățile” după perioada la care se referă drept „post-Ramadan War”. Trump a afirmat că SUA au trei portavioane în regiune, „complet” pregătite, și a susținut că există „38 de poduri” în Iran aflate în vizorul SUA, care ar putea fi distruse „literalmente într-o oră”. Context politic și ce urmează Schimbul de declarații vine după alegerile parlamentare de la mijlocul mandatului în SUA, în urma cărora Partidul Democrat a câștigat controlul ambelor camere ale Congresului, înfrângând Partidul Republican al lui Trump. Araghchi a susținut, potrivit presei de stat iraniene, că negocierile au fost întârziate de alegeri și a indicat că reluarea demersurilor de mediere ar putea necesita timp: „Va dura ceva timp ca lucrurile să se așeze și ca atmosfera să devină propice pentru ca mediatorii să își reia vizitele. Trebuie să așteptăm.” În absența unor pași concreți anunțați privind negocierile și având în vedere referințele explicite la Strâmtoarea Hormuz, riscul imediat rămâne legat de o escaladare care ar putea afecta securitatea transportului maritim și, implicit, fluxurile energetice din regiune. [...]
Marea Britanie își coordonează forțele cu nouă state nord-europene pentru a întări supravegherea și răspunsul militar în Atlanticul de Nord, zona arctică și Marea Baltică, pe fondul preocupărilor legate de activitatea submarinelor rusești, potrivit Antena 3 . Inițiativa mizează pe extinderea cooperării în cadrul Forței Expediționare Comune (JEF), fără crearea unei structuri militare complet separate. Planul vizează coordonarea mai strânsă a forțelor navale, aeriene și terestre ale statelor participante, astfel încât acestea să poată acționa împreună pentru detectarea, monitorizarea și contracararea operațiunilor submarinelor rusești în apele europene considerate strategice. Declarațiile au fost făcute de mareșalul aerului Sir Richard Knighton , șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, într-un interviu acordat Financial Times . Ce este JEF și cine participă JEF este o structură de cooperare militară condusă de Regatul Unit și reunește zece state europene: Regatul Unit Danemarca Estonia Finlanda Islanda Letonia Lituania Țările de Jos Norvegia Suedia Obiectivul declarat este consolidarea cooperării în domeniul apărării și securității regionale, cu accent pe zona baltică și nordică. De ce contează: rute maritime și infrastructură critică Atlanticul de Nord și zona arctică au devenit mai importante pentru NATO din perspectiva rutelor maritime strategice, a punctelor de acces militar și a infrastructurii de comunicații submarine. În acest context, topirea gheții arctice este menționată ca factor care deschide noi rute maritime, cu relevanță atât pentru transportul comercial, cât și pentru operațiuni militare. O prioritate separată este protejarea cablurilor submarine de comunicații, având în vedere rolul lor în conectivitatea internațională și riscurile asociate întreruperii acestora. Avertismente privind intensificarea „activităților ostile” Financial Times a relatat că Sir Richard Knighton a avertizat asupra unei amenințări tot mai grave din partea Rusiei și a spus că Marea Britanie a întârziat, față de unii aliați europeni, să înțeleagă amploarea acesteia. El a indicat asasinate țintite, sabotaj și atacuri cibernetice ca exemple de activități ostile atribuite statului rus și a susținut că termenul „activitate hibridă” nu mai surprinde gravitatea unor astfel de operațiuni. În același context, este menționată o investigație din octombrie care a identificat 17 nave de pescuit rusești ce ar fi efectuat peste 500 de deplasări suspecte în apropierea cablurilor submarine care leagă Marea Britanie de Europa și Statele Unite, alimentând temeri privind posibile acțiuni de recunoaștere și sabotaj. [...]
Ucraina cere sancționarea Rosatom , ceea ce poate bloca proiecte și contracte nucleare în Europa , pe fondul riscurilor de securitate invocate la centrala Zaporojie, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , a cerut comunității internaționale să impună sancțiuni împotriva Rosatom, compania nucleară de stat a Rusiei, pe care o acuză de implicare directă în ocuparea centralei nucleare Zaporojie. În mesajul publicat duminică pe platforma X, oficialul a susținut că Rusia pune în pericol securitatea nucleară a Europei și că instalația trebuie returnată Ucrainei. Riscul operațional invocat: întreruperi repetate ale alimentării externe Sîbiha afirmă că centrala Zaporojie a rămas fără alimentare externă cu energie electrică pentru a 16-a oară de la începutul anului. În acest context, centrala a fost nevoită să folosească generatoarele diesel de urgență, necesare pentru energia folosită la răcirea reactoarelor, iar rezervele de combustibil ar fi suficiente „doar pentru două săptămâni de funcționare limitată”, potrivit ministrului. „Aceeași țară care ocupă ilegal centrala continuă să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei, punând în pericol grav securitatea nucleară europeană”, a declarat Sîbiha. Miza de reglementare: sancțiuni împotriva Rosatom Șeful diplomației ucrainene susține că „reacția internațională trebuie să fie pe măsura pericolului” și cere sancționarea Rosatom, companie care, în viziunea Kievului, nu ar trebui să își poată continua activitatea internațională în condițiile implicării în administrarea unei centrale ocupate. „Sancțiunile împotriva Rosatom ar fi trebuit impuse de mult timp. O companie implicată direct în ocuparea ilegală a unei centrale nucleare nu poate continua să își desfășoare activitatea internațională ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat ministrul. Ce spune AIEA despre incidentul de duminică seară Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică seară, aproape de ora 21.00, că alimentarea cu energie electrică a centralei a fost restabilită, după ce instalația pierduse legătura cu linia Ferosplavna-1, de 330.000 de volți, ultima prin care primea curent din rețea. Conform AIEA, a fost a 27-a întrerupere a alimentării externe cu energie electrică de la începutul războiului, în februarie 2022. Centrala are șase reactoare oprite, însă combustibilul nuclear necesită în continuare răcire, ceea ce face alimentarea cu energie electrică „vitală”, chiar dacă instalația nu mai produce electricitate. Context: controlul asupra Zaporojie și rolul Rosatom Centrala Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, a fost atacată și ocupată de trupele ruse pe 4 martie 2022. Până în octombrie 2022, personalul tehnic ucrainean a continuat să opereze centrala sub control militar rus, iar ulterior Moscova a decis trecerea instalației în administrarea Rosatom. Ucraina nu recunoaște controlul Rusiei asupra centralei și cere returnarea acesteia. AIEA menține o echipă de experți la Zaporojie din septembrie 2022, pentru monitorizarea situației. [...]
Ucraina își construiește acces „suveran” la sateliți, după riscurile dependenței de Starlink , într-un efort cu impact operațional direct asupra comunicațiilor militare și a capacității de avertizare timpurie, potrivit Digi24 . Miza este reducerea vulnerabilităților create de întreruperi sau restricții de acces la servicii comerciale și de escaladarea confruntării în spațiu, inclusiv prin bruiaj și manevre agresive între sateliți. În material este descris un episod care ilustrează extinderea războiului către infrastructura spațială: un atac ucrainean asupra Centrului Spațial și de Rachete Progress din Samara, producătorul rachetelor Soyuz-2, relatat de The Guardian (citat de Digi24). Ținta ar fi avut legătură cu rachetele care ar transporta noul sistem de sateliți rus Rassvet, dezvoltat pentru a înlocui Starlink, din care Rusia ar fi fost exclusă la începutul anului. De ce contează: comunicațiile și informațiile din satelit devin infrastructură critică de război Pe fondul utilizării pe scară largă a dronelor și senzorilor, accesul la sateliți care susțin comunicațiile și identificarea țintelor este prezentat ca tot mai important. În același timp, capacitatea de a perturba operațiunile inamice „în spațiu” capătă greutate, iar conflictul se mută dincolo de frontul terestru. Digi24 notează că Rusia ar fi folosit și rachete balistice Oreșnik în cel puțin trei ocazii, un sistem care se lansează în spațiul apropiat și eliberează mai multe focoase ghidabile independent. În acest context, Kievul își intensifică eforturile de diversificare a accesului la sisteme spațiale, pentru a nu depinde de SUA și de Starlink, al cărui acces ar fi fost restricționat „în mod controversat” în ultimele săptămâni. Ce face Ucraina: satelit propriu și teste de interceptare în spațiul apropiat Un pas concret menționat este lansarea cu succes a Obria Nano , descris ca primul satelit de testare pentru o viitoare rețea independentă de comunicații a Ucrainei, realizată împreună cu compania daneză GomSpace . Potrivit informațiilor citate, rețeaua ar urma să includă aproximativ 245 de sateliți. Separat, Ucraina ar fi efectuat cel puțin trei teste de interceptare în zona spațială apropiată și, potrivit unui oficial citat, ar lucra la posibilitatea de a trece la producția în serie a unor sisteme „exoatmosferice” (capabile să opereze dincolo de atmosfera densă, în spațiul apropiat) pentru a intercepta lansări. Context: militarizarea spațiului și reguli depășite Materialul plasează evoluțiile într-un cadru mai larg, în care tratatele de guvernanță spațială sunt descrise de experți ca „neclare, depășite și greu de aplicat”. Sunt menționate tactici atribuite Rusiei, precum bruiajul semnalelor, „orbirea” sateliților cu laser și folosirea unor sateliți spion „inspectori” în apropierea activelor spațiale străine. Totodată, este amintit un incident în care satelitul rus Kosmos 2612 ar fi fost observat efectuând manevre agresive către un satelit radar comercial operat de grupul finlandez Iceye, care furnizează imagini tridimensionale ale terenului armatei ucrainene, experții descriind gestul drept hărțuire deliberată. Ce urmează: presiune pentru alternative la servicii comerciale În analiza citată de Digi24, dependența de operatori comerciali este văzută ca un risc, mai ales după episoadele de limitare a serviciilor și după pauze în partajarea informațiilor obținute prin satelit. Consecința indicată este accelerarea căutării de alternative: Ucraina își dezvoltă o prezență „suverană” în spațiu, iar tendința este descrisă ca mai largă, inclusiv în Europa, pe fondul competiției strategice și al utilizării spațiului în conflicte active. [...]
Donald Trump condiționează evitarea unui nou război cu Iranul de semnarea unui „acord foarte puternic” , afirmând că o revenire la conflict este „foarte puțin probabilă” dacă negocierile indirecte în curs înregistrează progrese, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute într- un interviu pentru CNN , în care Trump a legat explicit perspectiva unei escaladări militare de rezultatul discuțiilor. El a spus că SUA ar lovi din nou „dacă este necesar”, dar a insistat că un astfel de scenariu este improbabil în cazul unui acord. „Depinde dacă semnează sau nu un acord foarte puternic. Răspunsul este că este foarte puțin probabil să fie necesar… Aș face-o dacă ar fi necesar, dar i-am lovit foarte puternic.” Mesaj operațional: forțe pregătite și ținte deja identificate Dincolo de condiționarea politică, Trump a susținut că armata americană este pregătită să acționeze rapid dacă ar decide reluarea loviturilor. În acest context, el a afirmat că un al treilea grup de lovire al unui portavion american, descris drept „complet pregătit de luptă”, a ajuns recent în regiune. Trump a mai spus că Washingtonul a identificat ținte în interiorul Iranului, inclusiv infrastructură critică, precum centrale electrice și poduri. „Avem 38 de poduri în vizor pe care le putem doborî literalmente într-o oră. Toate vor fi la pământ.” Infrastructura, pârghie de presiune în negocieri Trump a indicat totuși că ar prefera să evite lovirea infrastructurii, argumentând că reconstrucția podurilor ar putea dura până la 10 ani. În aceeași logică, el a prezentat amenințarea cu atacuri asupra infrastructurii ca pe o opțiune de ultim resort, menită să întărească poziția SUA în negocieri. În paralel, Trump a susținut că un eventual atac american ar fi „de neoprit”, pe motiv că apărarea antiaeriană iraniană ar fi fost distrusă în lovituri americane anterioare. El a adăugat că Iranul ar mai avea capacități limitate de a produce rachete și drone, invocând distrugerea unei părți din fabrici. Ce urmează Mesajul central rămâne că riscul unei escaladări este prezent, dar este prezentat ca dependent de progresul negocierilor și de acceptarea de către Teheran a unui „acord foarte puternic”. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul acestui acord sau despre stadiul exact al discuțiilor, rămâne neclar ce condiții concrete ar considera Washingtonul suficiente pentru a exclude reluarea loviturilor. [...]
