Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea retorică dintre Turcia și Grecia riscă să complice cooperarea în NATO după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Atenei să oprească înarmarea unor insule din Marea Egee pe care Ankara le consideră supuse demilitarizării și a avertizat că Turcia va „face ceea ce este necesar” dacă politica Greciei continuă, potrivit Mediafax.
Erdogan a făcut declarațiile miercuri, în fața jurnaliștilor aflați la bordul avionului prezidențial, la întoarcerea de la Bișkek (Kârgâzstan), unde participase la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai. Întrebat ce reacție va avea Turcia dacă Grecia își consolidează în continuare prezența militară pe insule, liderul de la Ankara a spus că țara sa va face „ceea ce este necesar”.
În același mesaj, Erdogan a cerut Greciei să renunțe la ceea ce a numit un „drum greșit” și a invocat „lecțiile istoriei”. Totodată, a susținut că Turcia vrea dezvoltarea relațiilor cu Grecia pe baza bunei vecinătăți, dar a acuzat Atena că nu a răspuns întotdeauna inițiativelor turce.
„Oricine interpretează abordarea calmă și rezonabilă a Turciei drept slăbiciune face o mare greșeală”, a declarat președintele turc.
Disputa privind statutul militar al insulelor din Marea Egee este veche de decenii. Turcia invocă prevederi ale Tratatului de la Lausanne (1923) și ale Tratatului de Pace de la Paris (1947) pentru a contesta prezența militară pe mai multe insule grecești din estul Mării Egee și din Dodecanez.
Grecia respinge interpretarea Ankarei și afirmă că suveranitatea și statutul juridic al insulelor sunt stabilite „fără echivoc” prin tratate internaționale. Pentru Lesbos, Chios, Samos și Ikaria, Atena susține că Tratatul de la Lausanne nu impune demilitarizare completă, ci restricții privind baze navale și fortificații, fără a interzice forțe militare regulate, poliție și jandarmerie. Grecia mai arată că prevederile anterioare pentru Limnos și Samothrace au fost înlocuite prin Convenția de la Montreux (1936).
În cazul Dodecanezului, poziția Greciei este că Turcia nu a fost parte la Tratatul de Pace de la Paris din 1947 și, prin urmare, nu poate invoca prevederile acestuia.
Guvernul elen justifică menținerea forțelor defensive pe insule prin prezența militară turcă de pe coasta apropiată, prin amenințarea Ankarei cu războiul în cazul extinderii apelor teritoriale grecești în Marea Egee și prin dreptul la autoapărare prevăzut de articolul 51 al Cartei ONU.
În martie 2026, Ministerul grec de Externe a catalogat drept „nefondate” solicitările Turciei privind demilitarizarea și a transmis că postura defensivă a țării nu este negociabilă.
Declarațiile lui Erdogan readuc în prim-plan diferendul, în pofida dialogului diplomatic menținut în ultimii ani între cele două state membre NATO.
Recomandate
Turcia avertizează că extinderea războiului în Marea Neagră ar lovi direct siguranța navigației , iar Ankara consideră „inacceptabilă” răspândirea conflictului ruso-ucrainean în întreaga regiune, pe fondul atacurilor asupra navelor, potrivit Agerpres . Ministrul de externe turc Hakan Fidan a făcut declarațiile marți, la Baku, subliniind că atacurile asupra vaselor din Marea Neagră afectează siguranța navigației și că amenințarea la adresa cetățenilor turci este, de asemenea, „inacceptabilă”. Presiune diplomatică pentru un acord, fără detalii În aceeași conferință de presă, Fidan a spus că Ankara și-a intensificat eforturile pentru găsirea unei soluții negociate la război, însă nu a oferit detalii despre pașii concreți sau despre un calendar. Reluarea demersurilor diplomatice este plasată, în relatare, în contextul unor eforturi mediate de Statele Unite, reluate cu o săptămână în urmă prin vizitele la Moscova și Kiev ale trimișilor speciali ai președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff. Zelenski: deschidere pentru discuții și posibilă întâlnire la G20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că mizează pe reluarea discuțiilor între Kiev, Moscova și Washington. El a adăugat că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin în decembrie, la summitul G20 de la Miami. Mesaj separat: apel pentru încetarea ostilităților în Golful Persic Separat de dosarul Mării Negre, Hakan Fidan a cerut încetarea imediată a ostilităților din Golful Persic și a subliniat importanța stabilității Iranului pentru Turcia. Potrivit ministrului turc, ar trebui reinstaurate libera trecere prin strâmtoarea Ormuz și status quo-ul existent înaintea războiului din regiune, menționând că Turcia ține legătura cu toate părțile implicate pentru a găsi o soluție pașnică. [...]
Grecia este presată să treacă de la reacție la prevenție în gestionarea virusului West Nile , pe fondul unuia dintre cele mai grave focare din ultimii ani, cu peste 200 de pacienți care au dezvoltat infecții ce afectează sistemul nervos central și cu decese „de ordinul zecilor”, potrivit news.ro . Miza operațională este construirea unui sistem de avertizare timpurie care să identifice zonele de risc înainte ca oamenii să se îmbolnăvească, în condițiile în care vremea rămâne favorabilă transmiterii. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) se așteaptă ca în următoarele săptămâni să apară noi cazuri, ceea ce readuce în discuție capacitatea autorităților de a anticipa focarele, nu doar de a le contabiliza după apariția îmbolnăvirilor. De ce nu ajunge „pulverizarea” și ce ar trebui schimbat Petros Ligoxygakis , profesor de imunologie la Universitatea Oxford, a declarat pentru Agenția de Presă Atena-Macedonia (AMNA) că pulverizarea insecticidelor este o măsură importantă, dar insuficientă dacă nu este dublată de supraveghere continuă a țânțarilor și a locurilor de reproducere. „Pulverizarea insecticidelor nu este suficientă. Este o măsură importantă de control, dar trebuie însoţită de monitorizarea continuă a populaţiilor de ţânţari şi a locurilor în care aceştia se reproduc.” În viziunea sa, intervențiile ar trebui să înceapă cu câteva luni înainte de detectarea primului caz la om, prin identificarea zonelor în care țânțarii se pot reproduce. Monitorizarea sistematică a populațiilor de țânțari – deja realizată în Grecia – este relevantă tocmai pentru că poate indica momentul și zonele în care riscul crește. Un sistem integrat de avertizare timpurie: ce date ar combina Următorul pas, susține Ligoxygakis, ar fi trecerea de la simpla înregistrare a cazurilor la anticiparea focarelor, inclusiv prin modele matematice care să integreze mai multe tipuri de informații, precum: temperatura și precipitațiile; prezența apei stătătoare; populațiile de țânțari și prezența virusului în țânțari; cazurile anterioare la oameni și imunitatea populației; posibile rezervoare animale, precum păsările. Un astfel de sistem ar putea identifica zonele cele mai vulnerabile și ar permite intervenții înainte ca infecțiile să se răspândească. Dimensiunea reală a răspândirii și grupurile vulnerabile Ligoxygakis atrage atenția că numărul cazurilor raportate surprinde doar o mică parte din răspândirea reală: aproximativ 80% dintre infecții sunt asimptomatice, iar mai puțin de 1% evoluează către forme grave care afectează sistemul nervos central. În acest context, pacienții spitalizați reprezintă „vârful unui aisberg foarte mare”. Persoanele în vârstă sunt descrise ca fiind deosebit de vulnerabile, pe fondul îmbătrânirii sistemului imunitar, care reduce capacitatea organismului de a înlocui eficient celulele implicate în lupta cu infecțiile virale. Ce urmează: întrebarea dacă virusul a devenit endemic Profesorul mai spune că Grecia ar trebui să investigheze, prin studii epidemiologice și testarea populației pentru anticorpi, dacă virusul West Nile a devenit endemic în țară (adică prezent constant, nu doar în episoade izolate). În același timp, el consideră că Grecia are expertiza științifică și resursele necesare pentru un sistem de avertizare timpurie, cu potențială relevanță și la nivel european, în condițiile în care riscuri similare sunt menționate pentru Italia, sudul Franței și Spania. [...]
Serghei Lavrov încearcă să mute responsabilitatea pentru blocajul negocierilor de pace pe seama SUA și a Europei, susținând că Washingtonul ar fi „prelungit cu un an” războiul din Ucraina prin retragerea din presupuse „ acorduri de la Anchorage ”, potrivit Antena 3 . Lavrov a afirmat că aceste înțelegeri ar fi fost convenite între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, iar ieșirea SUA din ele — despre care susține că s-ar fi produs sub presiunea Europei — ar fi împiedicat încheierea războiului. În relatarea citată de Antena 3, informația este atribuită publicației Kiev Independent. „Dacă americanii nu s-ar fi retras de la acordurile de la Anchorage” și Europa nu i-ar fi „îndepărtat” de acestea, „am fi trăit fără război de un an încoace”, a spus Lavrov. „Acordurile de la Anchorage”, contestate de partea americană Kremlinul a invocat în repetate rânduri existența unor presupuse acorduri rezultate în urma întâlnirii Trump–Putin din Alaska, însă oficiali americani au negat că ar fi existat astfel de înțelegeri, conform aceleiași surse. Miza: revendicările teritoriale și refuzul încetării focului Declarațiile vin în contextul în care eforturile conduse de SUA pentru un acord de pace mai amplu sunt descrise ca stagnând, pe fondul revendicărilor teritoriale ale Rusiei. Antena 3 notează că Moscova a respins în repetate rânduri ideea unei încetări a focului și a cerut Kievului să cedeze Donbasul, regiune parțial ocupată și considerată strategică. În același timp, Ucraina ar fi cerut o încetare a focului pe actuala linie a frontului și a insistat asupra unor garanții de securitate care să descurajeze o viitoare agresiune rusă. Ce urmează: discuții la ONU și reluarea negocierilor trilaterale Potrivit Antena 3, președintele ucrainean Volodimir Zelenski intenționează să discute cu Donald Trump despre posibile încetări limitate ale focului, într-o eventuală întâlnire la New York, săptămâna viitoare, în marja Adunării Generale a ONU (21–23 septembrie), dacă programele celor doi permit. Tot acolo, Lavrov a spus că intenționează să se întâlnească cu secretarul de stat american Marco Rubio. Separat, emisarii lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au mers la Moscova și Kiev la începutul lunii, iar „cel mai concret rezultat” menționat este un acord între Ucraina, SUA și Rusia pentru reluarea negocierilor trilaterale. Lavrov a afirmat că Moscova rămâne deschisă reluării discuțiilor. „Nu am refuzat niciodată să negociem (...). Dacă partenerii noștri sunt pregătiți, reluarea acestora este pe deplin posibilă”, a spus el. [...]
Ucraina susține că a lovit logistica rusă în Donețk , într-o contraofensivă denumită „Vivaldi”, care ar fi împins liniile de aprovizionare ale Moscovei până în regiunea Voronej, pe teritoriul Rusiei, potrivit Antena 3 . Miza operațională indicată de partea ucraineană este reducerea capacității de susținere a trupelor ruse în zona Lyman–Sloviansk, într-un moment în care inclusiv surse ruse vorbesc despre dificultăți pe front. Operațiunea este descrisă ca o contraofensivă în nordul regiunii Donețk, condusă de Corpul 3 Armată ucrainean. Comandantul acestuia, Andrii Bilețki , afirmă că trupele sale au eliminat puncte de infiltrare rusești, au recâștigat controlul asupra unor localități și au provocat pierderi importante, însă subliniază că acțiunea este în desfășurare și că informațiile sunt ținute la minimum pentru a nu afecta planurile militare. Ținte declarate: infiltrările și liniile de aprovizionare Potrivit lui Bilețki, una dintre țintele principale este tactica de infiltrare a forțelor ruse „în adâncimea pozițiilor ucrainene”, uneori pe zeci de kilometri. El susține că au fost eliminate puncte de infiltrare în jurul localităților Novoselivka, Yarova, Korovîi Yar și Oleksandrivka, iar Serednie ar fi fost recucerit și ar fi „complet sub control ucrainean”. Un alt obiectiv major, cu impact direct asupra capacității de luptă, vizează logistica: Bilețki spune că atacurile cu drone au obligat forțele ruse să-și mute operațiunile de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți până în regiunea Voronej. Pierderi și câștiguri teritoriale: cifre neconfirmate independent Comandantul ucrainean afirmă că, în prima etapă, Rusia ar fi pierdut aproximativ 1.500 de militari, peste 12.000 de drone și „câteva sute” de vehicule blindate, sisteme de artilerie și alte vehicule. Tot el susține că trupele sale au „curățat” aproximativ 75 de kilometri pătrați și au eliberat peste 10 kilometri de teritoriu. Aceste date sunt prezentate de partea ucraineană și, conform materialului, nu au putut fi verificate independent . Bilețki a legat numele operațiunii de compozitorul Antonio Vivaldi și „Anotimpurile”, sugerând că ofensiva este la început și cerând presei și populației să aștepte informații oficiale, pentru a nu divulga detalii care ar putea afecta acțiunile militare. Semnale dinspre partea rusă: „criză” la Lyman și risc de slăbire a altor sectoare Materialul notează că unele surse apropiate Moscovei recunosc probleme serioase în zona Lyman. Canalul rusesc de Telegram Rybar pune dificultățile pe seama unor „minciuni sistemice” în rapoartele către superiori și a unei evaluări greșite a situației, avertizând că trimiterea de rezerve pentru a acoperi breșele ar putea slăbi alte sectoare ale frontului. Expertul militar rus Valeri Șiriaev afirmă că retragerea trupelor ruse poate fi confirmată și că forțele ucrainene împing treptat mai multe localități în „zona gri”, susținând totodată că unele unități ruse din apropiere de Lyman ar fi „practic încercuite”. Analistul militar rus Ian Matveev descrie situația drept o criză serioasă, chiar dacă localizată: „Pentru trupele ruse, această criză este relativ localizată, dar este totuși o criză. Ar fi absurd să negăm asta. Între timp, pentru forțele ucrainene se deschid oportunități importante pe întreaga direcție Sloviansk”, a spus el. În același context, Șiriaev spune că, dacă Ucraina își consolidează pozițiile și aduce operatori de drone, raza efectivă a dronelor FPV ar putea crește cu încă 10–15 kilometri, ceea ce ar permite lovirea mai adâncă a trupelor ruse care înaintează către Sloviansk. Context: dispute de control și estimări OSINT peste anunțurile oficiale În plan politic, Vladimir Putin a susținut la 1 septembrie că forțele ruse au capturat Sviatohirsk, afirmație respinsă de Bilețki, care a publicat pe 7 septembrie o înregistrare din centrul orașului și a spus că Brigada 60 Mecanizată ucraineană controlează în continuare localitatea. Separat, unele analize OSINT (informații din surse deschise) indică posibile câștiguri teritoriale ucrainene mai mari decât cele anunțate: Clément Molin estimează că trupele ruse ar fi abandonat peste 200 de kilometri pătrați pe axa principală a contraofensivei, iar Konrad Muzyka (Rochan Consulting) vorbește despre aproximativ 240 de kilometri pătrați. Materialul precizează că aceste cifre nu au fost confirmate de Bilețki și rămân estimări independente. În evaluarea lui Muzyka, unul dintre rezultatele importante ale contraofensivei la nord de Lyman ar fi împiedicarea încercării Rusiei de a învălui din nord zona Sloviansk–Kramatorsk. În fundal, Institute for the Study of War (ISW) a evaluat încă din 26 august că Ucraina câștigase teren în Harkov, Donețk și Zaporojie, iar pe 12 septembrie a apreciat că forțele ucrainene au reușit să inverseze o mare parte din câștigurile teritoriale obținute de Rusia din martie 2026, contestând susținut inițiativa rusă pe mai multe direcții. Materialul mai menționează că Putin ar urmări cucerirea întregii regiuni Donețk în următoarele șase luni, potrivit unor surse apropiate Kremlinului citate de Bloomberg și menționate în Kyiv Post, în timp ce ISW susține că liderul rus și-ar fi schimbat de cel puțin 15 ori termenele pentru cucerirea Donbasului de la începutul invaziei pe scară largă. [...]
Israel acuză că Iranul păstrează peste nouă tone de material nuclear în afara supravegherii AIEA , o afirmație care ridică miza pentru următorii pași ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și ai Consiliului de Securitate al ONU, după ce Teheranul a fost raportat recent pentru încălcarea obligațiilor de neproliferare, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută de Moshe Edri , directorul general al Comisiei Israeliene pentru Energie Atomică, la cea de-a 70-a conferință generală a AIEA, marți, 15 septembrie 2026. Edri a susținut că materialul aflat în afara garanțiilor AIEA include 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, pe care l-a descris drept „echivalent cu mai mult de 10 dispozitive nucleare”. În intervenția sa, Edri a afirmat că Iranul „nu și-a schimbat cursul” și rămâne angajat în extinderea capabilităților sale „militare nucleare” și de rachete, acuzând regimul de la Teheran că își reconstruiește infrastructura de producție de rachete și că încearcă să își consolideze, ascundă și avanseze programul nuclear „în încălcarea directă” a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. El a invocat și amenințări repetate ale Iranului la adresa Israelului, SUA și statelor din Golf. Context: raportarea Iranului la Consiliul de Securitate, după 20 de ani Săptămâna trecută, consiliul de administrație al AIEA a adoptat o rezoluție prin care Iranul este raportat Consiliului de Securitate al ONU, pentru prima dată în 20 de ani, pe motiv de încălcare a obligațiilor de neproliferare. Iran a avertizat luni că va riposta dacă rezoluția va trece, însă misiunea Iranului pe lângă AIEA nu a menționat represalii în reacția inițială, conform informațiilor din articol. Mesajele Israelului către AIEA: Siria și agenda privind „capabilitățile nucleare israeliene” Edri a lăudat și eforturile directorului general al AIEA, Rafael Grossi, privind abordarea neconformității nucleare a Siriei în perioada regimului Assad. În același discurs, oficialul israelian a reluat referirea la operațiunea Israelului din 2007 împotriva reactorului de la Dair Alzour , susținând că, fără acea acțiune, regimul Assad ar fi dobândit până acum capabilități nucleare militare. Separat, Edri a cerut AIEA să înceteze includerea repetată pe agenda conferinței generale a punctului „Capabilități nucleare israeliene”, despre care a spus că este introdus anual de „Grupul Arab” și că ar fi un demers politic, în afara mandatului și statutului AIEA. Israel „obiectează ferm” față de includerea subiectului și față de asocierea lui cu alte teme politice „fără legătură” cu discuțiile profesionale, a mai spus el. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre reacția AIEA sau despre pașii concreți care ar urma după raportarea la Consiliul de Securitate, rămâne de urmărit dacă și cum aceste acuzații vor influența pozițiile statelor membre și eventualele măsuri la nivel ONU. [...]
Australia își leagă mai strâns strategia comercială de UE, pe fondul tarifelor SUA , semnalând că urmărește îndeaproape demersurile Canadei de a aprofunda relația cu Bruxelles-ul, potrivit Politico . Ministrul australian al comerțului, Don Farrell , a spus că țara sa este „pe aceeași lungime de undă” cu Ottawa și că „va urmări cu mare interes” ce va face premierul canadian Mark Carney în relația cu Uniunea Europeană, într-o declarație pentru Sydney Morning Herald. Pivotarea Canadei către Europa vine pe fondul deteriorării relațiilor comerciale cu Washingtonul. Carney a afirmat că Ottawa caută o „alianță unică” cu UE, după ce Wall Street Journal a relatat că acesta ar fi luat în calcul ideea ca Canada să devină „membru asociat” al blocului. Farrell a spus că ar fi deschis „tuturor posibilităților” în privința unor noi aranjamente cu UE, fără să detalieze. Comentând politica tarifară a președintelui american Donald Trump, ministrul a adăugat că nu este convins că un președinte democrat ar elimina barierele comerciale, concluzionând că acest context face UE „și mai importantă” pentru Australia. Miza imediată: ratificarea acordului comercial UE–Australia Declarațiile lui Farrell apar în timp ce premierul Anthony Albanese încearcă să treacă prin Parlament propriul acord comercial al Australiei cu UE. Ministrul a avertizat luna trecută că adoptarea nu este garantată: Partidul Laburist are 30 din cele 76 de locuri în Senat, iar coaliția Liberal-Națională (27 de locuri) a amenințat că se va opune acordului, invocând accesul la piața agricolă și politica climatică. De ce contează economic pentru Australia UE are o greutate comercială semnificativă pentru Canberra. Comerțul cu bunuri și servicii dintre UE și Australia a depășit 91 miliarde euro în 2024, ceea ce face din bloc al treilea partener comercial al Australiei la bunuri, după China și Japonia. Comerțul cu bunuri a crescut cu aproape 50% în ultimul deceniu. În forma descrisă, acordul ar permite ca 97,8% din exporturile de bunuri ale Australiei să intre în UE fără taxe vamale după intrarea în vigoare. Cooperare dincolo de comerț: Horizon Europe Interesul Australiei pentru legături mai strânse cu Europa nu este nou: în 2025, Canberra a reluat discuții neobligatorii privind asocierea cu Horizon Europe, programul UE pentru cercetare și inovare, ca pas spre cooperare științifică, nu spre aderare la UE. [...]
