Recep Tayyip Erdogan cere Greciei să oprească înarmarea insulelor din Marea Egee - Ankara avertizează că va „face ceea ce este necesar” dacă Atena continuă

Escaladarea retorică dintre Turcia și Grecia riscă să complice cooperarea în NATO după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Atenei să oprească înarmarea unor insule din Marea Egee pe care Ankara le consideră supuse demilitarizării și a avertizat că Turcia va „face ceea ce este necesar” dacă politica Greciei continuă, potrivit Mediafax . Erdogan a făcut declarațiile miercuri, în fața jurnaliștilor aflați la bordul avionului prezidențial, la întoarcerea de la Bișkek (Kârgâzstan), unde participase la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai . Întrebat ce reacție va avea Turcia dacă Grecia își consolidează în continuare prezența militară pe insule, liderul de la Ankara a spus că țara sa va face „ceea ce este necesar”. În același mesaj, Erdogan a cerut Greciei să renunțe la ceea ce a numit un „drum greșit” și a invocat „lecțiile istoriei”. Totodată, a susținut că Turcia vrea dezvoltarea relațiilor cu Grecia pe baza bunei vecinătăți, dar a acuzat Atena că nu a răspuns întotdeauna inițiativelor turce. „Oricine interpretează abordarea calmă și rezonabilă a Turciei drept slăbiciune face o mare greșeală”, a declarat președintele turc. Miza: statutul militar al insulelor și interpretarea tratatelor Disputa privind statutul militar al insulelor din Marea Egee este veche de decenii. Turcia invocă prevederi ale Tratatului de la Lausanne (1923) și ale Tratatului de Pace de la Paris (1947) pentru a contesta prezența militară pe mai multe insule grecești din estul Mării Egee și din Dodecanez. Grecia respinge interpretarea Ankarei și afirmă că suveranitatea și statutul juridic al insulelor sunt stabilite „fără echivoc” prin tratate internaționale. Pentru Lesbos, Chios, Samos și Ikaria, Atena susține că Tratatul de la Lausanne nu impune demilitarizare completă, ci restricții privind baze navale și fortificații, fără a interzice forțe militare regulate, poliție și jandarmerie. Grecia mai arată că prevederile anterioare pentru Limnos și Samothrace au fost înlocuite prin Convenția de la Montreux (1936). În cazul Dodecanezului, poziția Greciei este că Turcia nu a fost parte la Tratatul de Pace de la Paris din 1947 și, prin urmare, nu poate invoca prevederile acestuia. Poziția Atenei: autoapărare și „postură defensivă” nenegociabilă Guvernul elen justifică menținerea forțelor defensive pe insule prin prezența militară turcă de pe coasta apropiată, prin amenințarea Ankarei cu războiul în cazul extinderii apelor teritoriale grecești în Marea Egee și prin dreptul la autoapărare prevăzut de articolul 51 al Cartei ONU. În martie 2026, Ministerul grec de Externe a catalogat drept „nefondate” solicitările Turciei privind demilitarizarea și a transmis că postura defensivă a țării nu este negociabilă. Declarațiile lui Erdogan readuc în prim-plan diferendul, în pofida dialogului diplomatic menținut în ultimii ani între cele două state membre NATO. [...]