Știri
Știri din categoria Externe
Emmanuel Bonne, principalul diplomat al lui Macron, a discutat la Kremlin despre Ucraina, potrivit Reuters. Întâlnirea a avut loc marți și, conform unei persoane informate și a doi diplomați, a fost cu Iuri Ușakov, unul dintre cei mai importanți consilieri ai președintelui rus Vladimir Putin.
Miza demersului este relansarea unui dialog diplomatic între Franța și Rusia, într-un moment în care dosarul ucrainean rămâne blocat, iar canalele directe de comunicare dintre europeni și Moscova sunt limitate. O sursă citată de Reuters a indicat că scopul vizitei a fost „dialogarea pe teme-cheie”, cu Ucraina drept subiect principal.
Președinția franceză nu a confirmat și nici nu a infirmat întâlnirea, dar a transmis că discuțiile se poartă „la nivel tehnic”, cu informarea prealabilă a Kievului și a aliaților europeni.
„Așa cum a spus președintele Macron, marți, discuțiile există la nivel tehnic, în deplină transparență și în consultare cu președintele Zelenski și cu principalii colegi europeni. Liderul francez a mai spus că este important ca europenii să își restabilească propriile canale de comunicare”.
Contextul mai larg este efortul de mediere al Statelor Unite. Emmanuel Macron declarase încă din decembrie că liderii europeni ar putea fi nevoiți să reia discuțiile directe cu Vladimir Putin dacă inițiativa americană de a intermedia o pace între Rusia și Ucraina eșuează, ceea ce explică interesul Parisului de a menține sau reconstrui un canal de dialog cu Moscova.
În paralel, miercuri a început la Abu Dhabi a doua rundă de negocieri trilaterale Rusia–Ucraina–SUA, care urmează să continue și joi. Prima rundă avusese loc cu 11 zile înainte, iar după încheierea ei presa rusă de stat a relatat că „se iau în considerare diverși parametri ai unei eventuale retrageri ucrainene din Donbas”, în timp ce Volodimir Zelenski a vorbit despre „parametrii pentru încheierea războiului” — indicii că discuțiile rămân sensibile, iar dialogul diplomatic franco-rus se înscrie într-o arhitectură mai amplă de consultări.
Recomandate
Rusia a lansat 142 de drone asupra Ucrainei într-un atac nocturn de ore, testând apărarea antiaeriană și lovind infrastructură civilă , potrivit Kyiv Post . Alerta aeriană a durat mai multe ore în mare parte din țară, iar autoritățile ucrainene au raportat pagube la locuințe și infrastructură, precum și civili răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că atacul din noaptea de 20 aprilie a inclus drone de tip Shahed (proiect iranian), dar și modele precum Gerbera și Italmas. Din totalul de 142 de drone lansate, „aproximativ 100” ar fi fost Shahed. Apărarea antiaeriană – aviație, unități de rachete antiaeriene, echipe de război electronic și grupuri mobile de foc – a fost mobilizată pentru respingerea atacului. La ora 8:00, Forțele Aeriene au anunțat că au doborât sau „suprimat” 113 drone inamice în nordul, sudul și estul țării. Oficialii au raportat 28 de lovituri directe în 18 locații și căderi de resturi în alte șase puncte. Atacul era încă în desfășurare dimineața, cu mai multe drone rămase în spațiul aerian ucrainean. Unde s-au raportat pagube și victime Alerta și detectările de drone au vizat mai multe regiuni, inclusiv Harkiv, Sumî, Cernihiv, Kiev, Dnipropetrovsk, Nikolaev și Poltava. Din informațiile comunicate de autorități și citate de publicație: Nikolaev (sud): o explozie a fost raportată după ora 23:00; au fost avariate un bloc de locuințe, case, vehicule, linii electrice și șine de tramvai. Nu au fost raportate victime. Regiunea Kiev (districtul Brovarî): un bărbat de 50 de ani a fost rănit și spitalizat; două case au fost avariate și a izbucnit un incendiu într-o clădire rezidențială. Krivoi Rog: o dronă a lovit o facilitate de infrastructură dimineața devreme; clădiri rezidențiale din apropiere au fost avariate; operațiunile de salvare erau în curs, fără victime raportate imediat. Harkiv: orașul a fost lovit de mai multe ori; primarul Ihor Terehov a spus că au fost înregistrate cel puțin trei lovituri într-un district, iar două persoane au fost rănite într-un atac înainte de zori. Regiunea Dnipropetrovsk: șase persoane au fost rănite peste noapte; cinci în districtul Nikopol (trei spitalizate), iar un bărbat rănit a fost evacuat de echipele de intervenție. De ce contează Atacul ilustrează presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene și asupra infrastructurii civile, într-un tipar pe care Kyiv Post îl descrie ca fiind aproape zilnic și, adesea, combinat cu lovituri cu rachete. Pentru autoritățile ucrainene, amploarea valului de drone și durata alertelor indică o solicitare susținută a resurselor de interceptare și a capacităților de război electronic, în paralel cu riscuri recurente pentru zonele urbane. Ce urmează nu este detaliat în material, însă, la momentul raportării, atacul era încă în desfășurare, cu drone rămase în spațiul aerian al Ucrainei. [...]
Cuba confirmă reluarea contactelor directe cu SUA, un semnal rar într-un climat de tensiuni , potrivit Agerpres , care citează AFP. Autoritățile cubaneze au transmis că au avut „recent” discuții la Havana cu oficiali americani, fără a oferi detalii despre agenda întâlnirilor sau despre eventuale rezultate. Informația vine pe fondul unor „tensiuni puternice” între Cuba și Statele Unite, context în care confirmarea unor contacte la nivel oficial poate indica o încercare de menținere a canalelor de dialog deschise, chiar și în lipsa unor anunțuri concrete. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, din această sursă, elemente suplimentare despre participanți, calendar sau teme discutate. [...]
Mesajele lui Donald Trump despre blocada navală și „acordul” cu Iranul ridică miza economică a conflictului , printr-o presiune directă asupra exporturilor de petrol și a rutelor maritime, potrivit Stirile Pro TV . Președintele SUA a publicat luni 11 mesaje în mai puțin de o oră pe Truth Social , în care a susținut că „lucrurile merg foarte bine” și că armata americană s-a comportat „extraordinar” în conflictul cu iranienii. Trump a afirmat că „câștigă războiul cu Iranul CU MULT” și a criticat felul în care presa americană relatează despre război, menționând New York Times , Washington Post și Wall Street Journal. Blocada navelor și condiționarea ridicării ei de un „ACORD” În postările sale, Trump a vorbit despre o „blocadă americană” asupra tuturor navelor care intră sau ies din porturile iraniene, despre care a spus că „distruge complet Iranul”. Potrivit lui, SUA „nu o vor ridica până când nu va exista un «ACORD»”. Tot în acest context, Trump a susținut că Iranul ar pierde „500 de milioane de dolari pe zi” din cauza situației, fără a oferi detalii suplimentare în mesajele citate de publicație. La un curs orientativ de 4,6 lei pentru un dolar, suma ar însemna aproximativ 2,3 miliarde lei pe zi. „Un acord relativ repede” și respingerea ideii de presiuni Într-o postare separată, președintele SUA a scris că se va ajunge la un acord cu Iranul „relativ repede!”. În același timp, a negat că ar fi supus unor presiuni pentru a încheia un acord. „NU ESTE ADEVĂRAT!” Trump a mai afirmat că „conducerea iraniană” ar fi obligat sute de nave să se îndrepte spre Statele Unite – în special spre Texas, Louisiana și Alaska – pentru a-și livra petrolul, conform mesajelor sale prezentate de Stirile Pro TV. De ce contează Dincolo de retorica politică, accentul pus pe blocarea navelor și pe condiționarea ridicării blocadei de un acord indică o strategie de presiune economică, cu potențial de a afecta fluxurile de energie și costurile de transport maritim. Materialul nu oferă, însă, date independente care să confirme pierderile invocate sau amploarea efectivă a măsurilor descrise de Trump. [...]
Viitorul guvern de la Budapesta semnalează o schimbare de linie față de CPI , după ce Peter Magyar a spus că Ungaria va aplica mandatele de arestare ale Curții Penale Internaționale, inclusiv pe cel emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare: poziția față de CPI poate schimba rapid cadrul juridic pentru vizite oficiale și relații diplomatice, într-un moment în care Ungaria era pe traiectoria ieșirii din jurisdicția instanței. Naționalistul Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani, anunțase anul trecut retragerea Ungariei din CPI, o decizie care urma să intre în vigoare la 2 iunie 2026, după ce l-a primit pe Netanyahu la Budapesta, relatează Agerpres, citând AFP. După victoria în alegerile parlamentare din 12 aprilie, Magyar a spus că intenționează ca Ungaria să se realăture CPI. Totuși, un comunicat israelian despre o convorbire telefonică cu Netanyahu arată că Magyar l-a invitat pe premierul israelian la Budapesta pe 23 octombrie, la marcarea a 70 de ani de la revolta antisovietică din 1956. Întrebat despre această aparentă contradicție, Magyar a afirmat că i-a invitat la Budapesta pe toți liderii cu care a avut convorbiri telefonice și a indicat că, dacă Ungaria este membră a CPI, atunci trebuie să rețină o persoană căutată care intră pe teritoriul său. „Dacă o țară este membră a Curții Penale Internaționale și o persoană căutată intră pe teritoriul său, atunci acea persoană trebuie reținută.” Magyar a mai spus că echipa sa a analizat posibilitatea ca noul guvern să oprească procesul de retragere înainte ca Ungaria să părăsească oficial CPI, la 2 iunie. CPI, cu sediul la Haga, a emis în 2024 un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru crime de război și crime împotriva umanității în Fâșia Gaza. Sesiunea inaugurală a Adunării Naționale este programată în weekendul 9–10 mai, când Magyar urmează să depună jurământul, potrivit aceleiași relatări. [...]
Maria Corina Machado avertizează că amânarea alegerilor poate alimenta instabilitatea , în condițiile în care lidera opoziției venezuelene cere accelerarea organizării unui scrutin „liber și corect” și spune că intenționează să revină în Venezuela până la finalul lui 2026, potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat Reuters. Machado susține că întârzierea procesului electoral ar putea duce la creșterea tensiunilor sociale și la riscuri de instabilitate, argumentând că populația are nevoie de un mecanism transparent care să canalizeze nemulțumirile „într-un mod civic și pașnic”. „Este esențial să facem pași concreți către alegeri libere în Venezuela, pentru a gestiona așteptările și frustrarea cetățenilor.” Ce presupune, practic, organizarea alegerilor Lidera opoziției afirmă că pregătirea unor alegeri libere ar necesita pași administrativi și instituționali care ar putea dura între opt și nouă luni, inclusiv: actualizarea listelor electorale; reformarea instituțiilor responsabile de organizarea scrutinului. Contextul politic invocat de opoziție Machado plasează apelul la alegeri într-un context schimbat după ce, conform relatării, președintele Nicolas Maduro a fost capturat de autoritățile americane în ianuarie, eveniment care ar fi alimentat speranțele opoziției privind o tranziție politică rapidă. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, ar fi decis să o susțină pe Delcy Rodriguez, fost vicepreședinte al lui Maduro, pentru conducerea interimară a țării, motivând lipsa unui sprijin suficient pentru Machado „în acel moment”. Machado respinge însă ideea că această susținere ar fi una de durată, sugerând că rolul lui Rodriguez este temporar. Mesaj către partenerii externi În timpul unei vizite la Madrid, Machado a criticat guvernul spaniol condus de Pedro Sanchez pentru lipsa unei poziții ferme față de regimul Maduro, dar a apreciat sprijinul unor lideri europeni și a insistat asupra importanței alianțelor internaționale pentru „reconstrucția instituțională” a Venezuelei. Totodată, ea a participat la un miting al diasporei venezuelene, unde a transmis un mesaj de speranță privind revenirea cetățenilor în țară. [...]
Donald Trump spune că negocierile pentru un nou acord nuclear cu Iranul ar urma să avanseze „relativ rapid”, însă rămâne neclar dacă SUA și Iran pot încheia credibil un astfel de acord într-un timp scurt , pe fondul unui dosar tehnic complex și al presiunilor politice interne din SUA, potrivit G4Media . Președintele american a afirmat că înțelegerea pe care susține că Washingtonul o negociază acum cu Teheranul va fi „mult mai bună” decât acordul din 2015 ( JCPOA – Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune ), din care SUA s-au retras în 2018, în timpul primului său mandat. Declarațiile vin după ce opoziția democrată și unii experți în domeniul nuclear și-au exprimat îngrijorarea că administrația grăbește discuțiile pe o temă „extrem de complexă”, relatează Agerpres, citând Reuters. „Acordul pe care îl facem cu Iranul va fi mult mai bun decât JCPOA, denumit de obicei «Acordul Nuclear Iranian».” Tot Trump a susținut că nu se află „sub absolut nicio presiune”, deși „totul se va întâmpla relativ rapid”. Context: sancțiuni, escaladare militară și o fereastră de negociere incertă După retragerea SUA din JCPOA, Washingtonul a reinstituit sancțiunile împotriva Iranului, iar Teheranul a răspuns prin încălcări succesive ale angajamentelor din acord și prin depășirea limitelor de îmbogățire a uraniului. Acesta este motivul invocat, potrivit materialului, de SUA și Israel pentru războiul lansat pe 28 februarie împotriva Iranului, oprit ulterior de un armistițiu de două săptămâni care expiră miercuri. Pe canalul diplomatic, o primă rundă de negocieri americano-iraniene a eșuat la Islamabad, iar perspectivele unei a doua runde rămân neclare. Pakistanul, care s-a impus ca mediator, continuă demersurile pentru a găzdui următoarea rundă. Miza tehnică a discuțiilor: Ormuz și uraniul înalt îmbogățit Potrivit aceleiași surse, medierea se concentrează pe două puncte majore: redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz ; găsirea unei soluții pentru uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare — condiții cheie puse de SUA și Israel pentru un acord. În același timp, rămâne neclar ce tip de acord ar putea fi încheiat „în mod credibil” într-un interval scurt. Ca termen de comparație, acordul din 2015 — la care au participat și Franța, Germania, China, Regatul Unit și Rusia — a necesitat doi ani de negocieri și implicarea a aproximativ 200 de specialiști (fizică nucleară, finanțe, drept și aplicarea sancțiunilor). [...]
