Știri
Știri din categoria Externe
Avertismentul FBI privind o rețea rusă de asasinate și sabotaj ridică riscul operațional pentru companii și infrastructură critică în SUA și Europa, potrivit Daily Mail, care citează un rechizitoriu federal desecretizat la Manhattan și declarații ale oficialilor americani.
FBI a anunțat că a dejucat un complot de ucidere a unui „dizident rus proeminent” despre care se credea că locuiește în Washington, DC. Cinci persoane „presupuse a trăi în străinătate” au fost inculpate în dosar, conform rechizitoriului făcut public în instanță.
Documentul susține că o rețea a serviciilor de informații ruse ar fi plătit și ar fi încercat să plătească, din 2024, persoane din SUA și din alte țări pentru a face supraveghere și apoi pentru a ucide dizidenți ruși. Aceiași intermediari ar fi fost solicitați și pentru „acte de terorism” împotriva infrastructurii civile și militare din țări europene percepute ca aliniate cu Ucraina, mai arată rechizitoriul.
În cazul țintei din Washington, rechizitoriul indică faptul că un cetățean venezuelean care locuiește în Brooklyn ar fi fost recrutat pentru supraveghere și ucidere. Acesta ar fi fost trimis la două locații asociate cu victima și ar fi primit „instrucțiuni explicite” despre cum să facă supravegherea, în schimbul unor sume de 1.000 și 1.500 de dolari (aprox. 4.500–6.800 lei).
După ce ar fi furnizat fotografii și videoclipuri, persoana ar fi refuzat oferta de 40.000 de dolari (aprox. 180.000 lei) pentru a „elimina” sau „face să dispară” ținta prin omor, potrivit autorităților citate. Rechizitoriul mai afirmă că, după refuz, ar fi fost contactate și alte persoane din SUA cu „sume substanțiale” pentru a duce la capăt planul.
Printre cei acuzați se află, potrivit autorităților, trei membri de rang înalt ai serviciilor ruse: Yuri Khrameev (fost colonel), fiul său Kirill Khrameev (ofițer în Serviciul Federal de Securitate – FSB) și Oemis Romagoza Durruthy, cetățean cubanez descris ca membru influent al diasporei cubaneze din Rusia. Rechizitoriul descrie FSB drept principala agenție de securitate a Rusiei și succesoarea KGB.
În același dosar sunt menționați și Yaidel Delgado Suarez și Angel Eduardo Castro, ambii în Rusia, ca fiind implicați în recrutarea persoanei din Brooklyn, conform rechizitoriului.
În context, materialul notează că oficiali occidentali susțin că țintirea statelor europene de către Moscova s-a intensificat în ultimele luni, pe fondul unei linii a frontului în Ucraina „în mare parte statice”. Sunt menționate, ca exemple de țări apropiate de Rusia care au confirmat „diverse încălcări”, Polonia, Lituania și România.
Expertul în securitate și jurnalistul Philip Ingram, citat de publicație, afirmă că astfel de atacuri ar putea deveni mai frecvente și invocă o paletă de tactici atribuite Rusiei, de la asasinate și utilizarea unor agenți neurotoxici (Novichok) până la arme radiologice (Polonium-210), precum și suspiciuni de sabotaj și activități cu drone în proximitatea unor obiective sensibile din mai multe țări europene. În același registru, sunt menționate amenințări la adresa directorilor unor companii de armament din Scandinavia și Germania și amenințări împotriva unor companii britanice care ajută la aprovizionarea Ucrainei, alături de creșterea rolului atacurilor cibernetice.
Oficialii FBI citați în material susțin că planul a fost oprit prin cooperarea mai multor structuri și agenții partenere, iar procurorii americani descriu rețeaua ca având intenția de a provoca „distrugere și haos” inclusiv pe teritoriul SUA.
Recomandate
Noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au lăsat circa 280.000 de gospodării fără curent , amplificând presiunea operațională asupra rețelelor de electricitate, gaze și transport, potrivit HotNews . Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat întreruperi grave în mai multe regiuni, iar autoritățile regionale au raportat cinci morți și cel puțin 46 de răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 105 dintre cele 134 de drone lansate în cursul nopții, inclusiv drone de atac propulsate cu reacție. Potrivit comunicărilor oficiale, dronele au lovit 20 de locații, iar resturi ale aparatelor doborâte au căzut în alte 10 zone. Unde s-au văzut cele mai mari întreruperi Președintele Volodimir Zelenski a indicat că, după atacuri, situația alimentării cu energie electrică este „dificilă” în mai multe regiuni. Conform datelor prezentate de acesta: aproximativ 200.000 de gospodării din orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk erau în continuare fără energie electrică; în regiunea Kiev, peste 80.000 de gospodării au rămas fără curent. În mesajul publicat pe Telegram, Zelenski a spus că au fost vizate centrale de cogenerare (instalații care produc simultan energie electrică și termică), stații electrice, instalații de distribuție a gazelor naturale și infrastructură feroviară din nordul, centrul și estul Ucrainei. „Ieri seară, drone rusești Shahed au lovit o centrală de cogenerare din Kiev. Numai în cursul acestei nopți, patru stații electrice au fost lovite în regiunea Dnipropetrovsk. Spre dimineață, o dronă rusească a lovit o centrală de cogenerare din Șostka. În urma atacurilor rusești, situația alimentării cu energie electrică din regiunile noastre este dificilă.” Efecte în lanț: transport feroviar și distribuția de gaze Pe lângă sistemul energetic, Zelenski a afirmat că muniția rusească a lovit infrastructura feroviară din Dnipro și Harkov, afectând transportul de călători și de marfă pe rutele principale din centrul și estul țării. Tot în regiunea Dnipropetrovsk, un atac a vizat o instalație de distribuție a gazelor naturale, ceea ce, potrivit relatării, ridică îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibil a rețelelor de încălzire centralizată. Zelenski a mai spus că echipele de intervenție lucrează pentru a înlătura consecințele atacurilor și pentru reluarea alimentării cu energie. Mesajul către aliați: sancțiuni și sprijin suplimentar În același context, președintele ucrainean a susținut că Rusia vizează deliberat infrastructura civilă și a cerut aliaților măsuri suplimentare. „Este nevoie de măsuri ferme, care să contribuie cu adevărat la instaurarea păcii: sancțiuni împotriva agresorului și noi pachete de sprijin pentru Ucraina.” [...]
Ucraina cere o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate ONU , după cel mai recent val de atacuri rusești cu rachete și drone, care a provocat cel puțin 25 de morți și 110 răniți la nivel național, potrivit Kyiv Post . Demersul are o miză de reglementare și de guvernanță internațională: Kievul încearcă să forțeze o reacție instituțională într-un for unde Rusia, ca membru permanent, poate bloca deciziile prin dreptul de veto. Ministerul ucrainean de Externe a susținut că amploarea și dispersia geografică a loviturilor – „de la Dnipro și Cernihiv la Kremenciuk și Kiev” – arată că nicio zonă a țării nu este în afara razei atacurilor. Potrivit declarației, au fost vizate inclusiv copii, locuințe private, infrastructură civilă și facilități feroviare. Ministrul de Externe Andrii Sîbiha a calificat atacurile drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a Cartei ONU și a acuzat Rusia că subminează pacea internațională. El a reiterat că Moscova își folosește statutul din Consiliul de Securitate pentru a împiedica instituția să-și îndeplinească mandatul, prin posibilitatea de a bloca rezoluțiile finale. Ce urmărește Kievul: presiune diplomatică și sprijin militar În aceeași linie, Ucraina a cerut partenerilor: mai multe capabilități de apărare antiaeriană; creșterea presiunii asupra Moscovei; sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. „Rusia trebuie să înțeleagă că această campanie de teroare duce doar la consecințe, nu la concesii”, a spus Sîbiha, adăugând că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru „crimele pe care le-a comis”. Context: atacuri asupra infrastructurii feroviare și victime în mai multe orașe Materialul descrie o serie de lovituri recente, inclusiv asupra unor obiective feroviare. La Dnipro, un atac din 29 octombrie a lovit o platformă feroviară, unde o dronă cu reacție a ucis 14 persoane care așteptau lângă un tren de pasageri Dnipro–Zaporojie. A doua zi, gara orașului a fost lovită din nou, fiind rănită o femeie, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Hanzha. În Cernihiv, un atac în centrul orașului a ucis două fete de 15 ani și a rănit 27 de persoane, inclusiv un copil de 10 luni. În Kremenciuk, atacuri în două locații – inclusiv într-o zonă unde a fost avariată o școală-internat – au ucis trei persoane și au rănit 32, dintre care șase copii. Sursa mai notează lovituri cu bombe aeriene ghidate asupra unui bloc din Izium (regiunea Harkiv) și atacuri cu rachete balistice asupra Kievului, care au provocat incendii la depozite și pagube la clădiri rezidențiale. De ce contează: blocajul din Consiliul de Securitate rămâne problema centrală Solicitarea unei reuniuni de urgență pune din nou în prim-plan limita practică a mecanismelor ONU în cazul unui conflict în care unul dintre cei cinci membri permanenți este parte directă și își poate folosi veto-ul. Kyiv Post amintește că, încă din decembrie 2022, Kievul a cerut înlăturarea Rusiei din Consiliul de Securitate. În paralel, materialul plasează demersul în contextul unor evoluții diplomatice mai largi: la final de septembrie, 51 de state membre ONU au semnat o declarație comună de sprijin pentru Ucraina și au cerut Rusiei să accepte o încetare completă a focului și negocieri „semnificative”. În aceeași zi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus în Consiliul de Securitate că Rusia nu își va opri agresiunea nici măcar în timpul negocierilor, respingând apelurile tot mai numeroase pentru armistițiu. [...]
Tensiunile UE–Rusia la G20 complică orice discuție despre armistițiu în Marea Neagră , după ce oficiali europeni l-au acuzat pe Serghei Lavrov că a răspândit „narațiuni false” despre războiul din Ucraina și au încercat să crească presiunea asupra Moscovei pentru o încetare a focului, potrivit Digi24 . Schimbul de replici a avut loc la reuniunea G20 de la Atlanta, unde șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că europenii au reușit să îl abordeze direct pe ministrul rus de Externe pe tema Ucrainei. Kallas a declarat pentru AFP că Lavrov a prezentat „o mulțime de minciuni” și „narațiuni false”, pe care partea europeană le-a contestat. Un punct sensibil a fost încercarea europenilor de a obține o încetare a focului în Marea Neagră. Potrivit unei surse diplomatice citate de AFP, inițiativa a fost întâmpinată cu respingere de către Lavrov, semn că spațiul de negociere rămâne îngust în acest dosar. În același cadru, ministrul britanic Ed Miliband a afirmat că i-a transmis lui Lavrov, în plen, că „ar trebui să aibă curajul să-i spună lui Putin că Rusia nu va câștiga acest război”. Tot el l-ar fi confruntat pe șeful diplomației ruse și în legătură cu un atac recent asupra unei căi ferate din Dnipro, soldat cu 15 morți, subliniind că Moscova este „agresorul” în conflictul început în februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei. Lavrov, la rândul său, a salutat disponibilitatea Statelor Unite de a dialoga cu Moscova și a criticat ceea ce a numit „boicotul arogant” al Europei, într-o conferință de presă susținută vineri. Semnal politic și efecte de imagine la reuniune Potrivit relatărilor, mai mulți oficiali prezenți ar fi refuzat să participe la fotografia de grup alături de Lavrov, iar organizatorii americani au anulat în final sesiunea foto. Episodul indică nivelul ridicat de fricțiune diplomatică și reduce șansele unor gesturi simbolice de detensionare în marja reuniunilor internaționale. Reuniunile G20 au avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor intermediare din SUA, care vor stabili echilibrul de putere în Congres pentru ultimii doi ani ai mandatului președintelui Donald Trump, context ce poate influența și poziționările publice ale actorilor implicați. [...]
Kremlinul condiționează un contact direct Putin–Zelenski de o inițiativă a Kievului , semnal care poate influența calendarul și formatul negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia pregătite pentru prima jumătate a lunii noiembrie, potrivit Digi24 . Iuri Ușakov , consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a spus într-un interviu pentru televiziunea de stat rusă Vesti că Vladimir Putin ar accepta o convorbire telefonică directă cu Volodimir Zelenski dacă inițiativa ar veni din partea Kievului, relatează KyivPost . Ușakov a susținut că liderul rus „nu a refuzat niciodată discuțiile” directe cu șefi de stat străini. „Cred că ar răspunde, desigur. Putin nu a refuzat niciodată discuțiile.” De ce contează condiția pusă de Moscova Mesajul Kremlinului mută accentul pe cine face primul pas și poate deveni un instrument de poziționare înaintea discuțiilor exploratorii anunțate pentru noiembrie. În practică, o convorbire directă la nivel de lideri ar putea debloca sau, dimpotrivă, ar putea amâna negocierile, în funcție de modul în care părțile folosesc această condiționare în plan diplomatic. Poziția Kievului: întâlnire la nivel de lideri pentru „cele mai sensibile” teme Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Zelenski este pregătit pentru negocieri directe cu Putin, la nivel de lideri, inclusiv pe subiecte considerate „cele mai sensibile și dificile”, în special problema teritorială. Ucraina consideră o astfel de întâlnire esențială pentru depășirea blocajului diplomatic și obținerea unor progrese spre încheierea războiului. Sîbiha a făcut și o delimitare între nivelurile de negociere: delegațiile pot discuta aspecte tehnice (măsuri de consolidare a încrederii, schimburi de prizonieri, protecția civililor); deciziile politice privind suveranitatea și granițele ar necesita implicarea directă a șefilor de stat. În același timp, Kievul a transmis că ar fi deschis unor înțelegeri „pragmatice”, precum înghețarea liniilor frontului pentru a opri pierderile de vieți omenești, dar că nu va ceda legal teritorii suverane și nu va recunoaște jurisdicția Rusiei asupra zonelor ocupate. Ce urmează: consultări trilaterale și posibile reuniuni la vârf Declarațiile lui Ușakov vin pe fondul pregătirilor pentru consultări trilaterale între delegațiile Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, programate pentru prima jumătate a lunii noiembrie, cu caracter exploratoriu. Zelenski a confirmat la Istanbul, după o întâlnire cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că Ucraina se pregătește pentru acest format și a menționat că sunt discutate opțiuni privind locul reuniunii: Turcia, Abu Dhabi sau Elveția. Erdogan a salutat reluarea demersurilor diplomatice și a spus că mecanisme obligatorii de siguranță pentru navigația comercială în Marea Neagră ar putea sprijini eforturile de pace. Separat, Ușakov a indicat că Moscova ar fi pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie, când Rusia marchează Ziua Unității Naționale. În paralel, Kremlinul pregătește și o posibilă întâlnire trilaterală Putin–Donald Trump–Xi Jinping, în marja summitului APEC (18–19 noiembrie, Shenzhen) , iar rezultatele acestuia ar urma să influențeze decizia lui Putin privind participarea la reuniunea liderilor G20 (14–15 decembrie, Miami), pentru care a primit invitație din partea Washingtonului. [...]
Germania se pregătește de înăsprirea sancțiunilor după violențele de la Frankfurt , unde autoritățile raportează peste 100 de polițiști răniți și mai multe magazine avariate sau jefuite, potrivit Digi24 . Miniștrii germani au transmis că vor urma „sancțiuni dure” pentru persoanele implicate în jafuri și revolte, după violențele izbucnite în cursul nopții la Frankfurt. În același timp, oficialii au lăudat forțele de ordine pentru intervenția care ar fi împiedicat escaladarea, relatează Reuters. Ce s-a întâmplat la Frankfurt și ce date au comunicat autoritățile Frankfurt, descris drept centrul financiar al Germaniei, a devenit sâmbătă seara punctul principal al protestelor violente, în contextul în care, pe parcursul zilei, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în zeci de orașe din Germania. La Frankfurt, persoane cu fețele acoperite au vandalizat 17 magazine și spații comerciale, iar cinci dintre acestea au fost jefuite. Informațiile au fost prezentate duminică, într-o conferință de presă, de Roman Poseck , ministrul de Interne al landului Hessa. Potrivit acestuia, poliția a mobilizat 1.300 de agenți, iar peste 100 dintre ei au fost răniți în confruntări. De asemenea, au fost reținute 54 de persoane, cu vârste între 13 și 29 de ani. Contextul protestelor: educație și costul vieții Manifestațiile au fost organizate de grupul de campanie „ Gen Z regelt ” („Generația Z preia controlul”). Participanții au cerut îmbunătățirea sistemului de educație și reducerea costului vieții. În acest cadru, mesajul privind înăsprirea sancțiunilor indică o posibilă linie mai dură a autorităților față de episoadele de violență asociate protestelor, în timp ce anchetele privind vandalizările și jafurile de la Frankfurt sunt în desfășurare, conform informațiilor prezentate în material. [...]
Ucraina susține că pierderile armatei ruse din octombrie au depășit capacitatea Moscovei de a-și reface efectivele , un semnal cu potențial impact operațional direct asupra ritmului de luptă și a presiunii pe mobilizare, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a înregistrat în octombrie „pierderi de luptă record”, de peste 54.000 de militari uciși sau grav răniți. Informația este atribuită de Kiev datelor Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei și este preluată de TVP World. Ce spune Kievul despre ritmul pierderilor Zelenski a indicat că, în octombrie, Rusia ar fi pierdut 54.400 de soldați uciși sau grav răniți, număr pe care îl descrie drept un record lunar de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tot potrivit declarațiilor sale, bilanțul din octombrie este cu 8.170 de militari mai mare decât cel raportat pentru septembrie. Record zilnic și mesajul Statului Major ucrainean Zelenski a mai afirmat că s-a înregistrat și un record al pierderilor zilnice: 2.250 de soldați, pe 21 octombrie. În paralel, Statul Major General al Ucrainei susține că ritmul pierderilor „depășește capacitatea inamicului de a-și reînnoi unitățile” și că „fiecare lună de război costă armata rusă din ce în ce mai mult”. Totalul invocat de Ucraina de la începutul invaziei Conform datelor furnizate de Statul Major General ucrainean, până la 31 octombrie, Rusia ar fi pierdut 1.590.270 de militari de la lansarea invaziei pe scară largă. Aceste cifre provin din estimările Kievului și nu sunt confirmate independent în material. Context separat: atac cibernetic asupra Rosstat Articolul menționează și un atac cibernetic asupra agenției ruse de statistică Rosstat . Grupuri de hackeri au susținut că au furat date privind pierderile suferite de Rusia și documente oficiale, afirmând că ar fi sustras 23 de terabytes de date, inclusiv documente marcate „numai pentru uz oficial”. Rosstat a transmis, într-un comunicat, că site-urile sale au fost ținta unui atac coordonat în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie, dar a negat că ar fi fost sustrase baze de date sau informații protejate prin lege. Publicația The Moscow Times este citată în legătură cu statutul celor două grupuri (Belarusian Cyber Partisans și Silent Crow), descrise drept extremiste și interzise în Rusia. [...]
