Știri
Știri din categoria Externe
Europa își pregătește agenda de reconstrucție a Ucrainei, cu accent pe infrastructură și pe un cadru politic de cooperare, după ce premierul Poloniei, Donald Tusk, a spus la Gdańsk că Ucraina și țările europene vor lucra împreună pentru refacerea orașelor devastate de război, potrivit Mediafax.
Declarațiile au fost făcute la deschiderea Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei 2026, organizată la Gdańsk, eveniment care se desfășoară pe parcursul a două zile, începând cu 25 iunie. Tusk a mulțumit miilor de politicieni, oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri prezenți la discuțiile despre reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului.
Tusk a susținut că reconstrucția nu se reduce la refacerea infrastructurii, ci include și o dimensiune legată de „memoria istorică” și de reconciliere. În acest context, el a legat reconstrucția de aspirația Ucrainei de a face parte dintr-o Europă unită și de necesitatea unei discuții „sincere despre trecut”.
„Trebuie să vorbim sincer despre trecut, astfel încât viitorul să arate cu totul altfel.”
Premierul polonez a explicat că a ales Gdańsk ca gazdă a conferinței pentru semnificația istorică a orașului, al cărui centru vechi a fost aproape complet distrus în Al Doilea Război Mondial și apoi reconstruit. El a numit Gdańsk un exemplu de reconstrucție „la scară largă” și a folosit această experiență ca argument pentru fezabilitatea unui efort similar în Ucraina.
„Când spunem că vom reconstrui împreună orașele distruse ale Ucrainei după război, o spunem pentru că credem că acest lucru se va întâmpla după război și se va întâmpla datorită solidarității noastre.”
În cadrul aceluiași eveniment, Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va acorda Ucrainei prima tranșă de asistență macrofinanciară din programul de sprijin pentru perioada 2026–2027. Materialul citat nu precizează valoarea tranșei sau condițiile atașate finanțării.
Recomandate
Participarea lui Nicușor Dan la Summitul Flancului Estic de la Gdansk fixează România în discuțiile regionale de securitate , cu declarații comune așteptate joi după-amiază, potrivit HotNews . Summitul are loc la Primăria din Gdansk, unde liderii europeni prezenți au ieșit înaintea întâlnirii pentru o „fotografie de familie”. În același context, premierul Poloniei, Donald Tusk, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , au fost aplaudați și felicitați de câțiva oameni aflați la fața locului. În fotografia de grup menționată de publicație apar, alături de președintele României, Nicușor Dan, următorii oficiali: Andrius Kubilius, comisar european pentru apărare și spațiu; Kristen Michal, prim-ministrul Estoniei; Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei; Petteri Orpo, prim-ministrul Finlandei; Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei; Andris Kulbergs, prim-ministrul Letoniei; Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Ce urmează în program Conform programului, după discuții, în jurul orei 15:00 (ora României) sunt programate declarații de presă comune ale liderilor prezenți la Summitul Flancului Estic. Tot joi, la ora 16:30, Nicușor Dan are programată o întâlnire cu Lech Wałęsa, fost președinte al Poloniei. Întâlnirea are loc la șase zile după ce, pe 19 iunie, Nicușor Dan a semnat decretul de decorare a lui Lech Wałęsa. „În semn de înaltă apreciere pentru meritele excepționale avute la consolidarea și aprofundarea relațiilor bilaterale româno-polone, precum și pentru contribuția esențială la promovarea valorilor democratice în spațiul est-european, Președintele Nicușor Dan a conferit Ordinul Național «Steaua României» în grad de Mare Cruce domnului Lech Wałęsa, fost Președinte al Republicii Polone.” [...]
Ucraina susține că a recâștigat accesul în Peninsula Kinburn , un punct cu miză pentru controlul navigației la Marea Neagră , după ce ar fi forțat trupele ruse să se retragă în urma unor bombardamente intense, potrivit Mediafax . Drept dovadă, ucrainenii au prezentat o filmare în care steagul Ucrainei apare montat pe acoperișul unei clădiri din regiune, descrisă ca fiind distrusă de bombardamente. Informația este atribuită de publicație canalului Nexta. Ce se știe și ce este contestat Potrivit relatării, ucrainenii afirmă că au bombardat intens zona și că acest lucru i-a determinat pe ruși să se retragă. În același timp, militarii ruși ar recunoaște existența unor probleme de logistică, dar ar nega retragerea. Publicația notează și că, anterior, au existat informații despre dificultăți de aprovizionare ale rușilor în regiunea ocupată. Ucrainenii susțin, totodată, că în zonă ar avea loc evacuări. De ce contează Peninsula Kinburn Peninsula Kinburn este descrisă ca având importanță strategică și ca fiind folosită anterior pentru controlul navigației în regiune. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, amploarea și consecințele operaționale ale evoluției rămân, deocamdată, neclare. [...]
O presupusă operațiune ucraineană de sabotaj asupra conductelor Nord Stream arată cât de vulnerabilă rămâne infrastructura energetică subacvatică , cu potențiale efecte în lanț asupra securității aprovizionării și a costurilor din energie, potrivit Mediafax , care citează The Telegraph . Planul ar fi folosit drept acoperire realizarea unui film pentru adulți în Marea Baltică. O echipă sub acoperire, formată din patru bărbați și o femeie, ar fi fost desfășurată pe coasta baltică a Germaniei în toamna anului 2022, cu instrucțiuni să le spună autorităților că filmează. În timpul operațiunii, participanții ar fi renunțat la pretextul filmului și ar fi invocat o „vacanță cu scufundări”. Obiectivul real, conform relatării, era coborârea la circa 80 de metri pentru a distruge cele patru conducte submarine. Ce se știe despre organizare și cine ar fi coordonat Detaliile ar fi fost prezentate în cartea „Conspirația Nord Stream”, semnată de jurnalistul de investigație Bojan Pancevski, pe baza mărturiilor directe ale unor conspiratori ucraineni, conform aceleiași surse. Complotul ar fi fost orchestrat de doi înalți oficiali militari ucraineni, identificați doar drept „Generalul” și „Colonelul”, care ar fi făcut parte dintr-o organizație de stat ce nu ar fi acționat la ordinele directe ale președintelui Volodimir Zelenski . Execuția și ancheta: ce au stabilit autoritățile, potrivit relatării Echipa ar fi recrutat scafandri civili, inclusiv o femeie care apăruse anterior pe coperta unei reviste erotice. Aceștia s-ar fi antrenat în locuri secrete din Ucraina pentru amplasarea și camuflarea explozibililor în rezervoarele de oxigen, iar după sosirea în Germania ar fi închiriat o ambarcațiune. Pe 26 septembrie 2022, explozibilii ar fi detonat în patru puncte separate în apropierea unei insule daneze, iar trei din cele patru conducte care transportau gaze naturale din Rusia în Germania ar fi fost avariate. Incidentul a declanșat un scandal internațional, Rusia fiind suspectată inițial de sabotaj, mai notează materialul. Anchetatorii germani ar fi identificat ulterior legături între atac și echipa de scafandri ucraineni, după analiza imaginilor dintr-un port de agrement și a mii de fotografii de la camerele de trafic. Un singur suspect ar fi fost reținut și audiat în acest caz, potrivit relatării citate. [...]
Kremlinul condiționează rolul de mediator al SUA în Ucraina de renunțarea la sprijinul pentru Kiev , pe fondul unor semnale că Moscova începe să se îndoiască de poziția președintelui Donald Trump, potrivit HotNews . Mesajul, transmis public de Dmitri Peskov , ridică miza diplomatică pentru Washington: Rusia spune că nu poți media „în timp ce ești implicat în război într-una dintre tabere”. Linia Kremlinului: mediere, dar nu „dintr-o tabără” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „profund recunoscătoare” pentru eforturile de mediere ale SUA, însă a insistat că acestea sunt incompatibile cu sprijinul american pentru una dintre părțile aflate în conflict. „Dar, desigur, este imposibil să faci astfel de eforturi în timp ce eşti implicat în război într-una dintre tabere.” În același timp, Peskov a spus că Moscova pornește de la presupunerea că echipa americană de negociere „înțelege foarte bine” această limitare și că dialogul cu negociatorii SUA privind o soluționare în Ucraina ar urma să continue. Contextul imediat: atacuri asupra rafinăriilor și „poziția de forță” În material este menționată și relatarea publicației ucrainene Kiev Independent, potrivit căreia Ucraina – care și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor rusești – ar considera că și-a asigurat sprijinul lui Trump pentru a acționa „mai îndrăzneț”, într-o campanie menită să forțeze Rusia să negocieze dintr-o poziție mai slabă. Peskov a respins această idee. Totodată, el a reluat o poziție exprimată anterior, potrivit căreia europenii ar avea „o concepție foarte greșită” dacă pornesc de la premisa că Rusia poate fi adusă la negocieri „de pe o poziție de forță”, mizând pe o slăbire a Moscovei. Lavrov cere „lămuriri” după G7 și invocă „Spiritul Anchorage-ului” Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia rămâne angajată față de înțelegerile convenite anul trecut la summitul din Alaska dintre Putin și Trump, dar a cerut clarificări privind ce s-a discutat la G7, la Evian, după ce președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Trump și-ar fi schimbat abordarea față de războiul din Ucraina. „În ceea ce priveşte Ucraina, vrem să înţelegem ce s-a întâmplat la Evian.” Lavrov a mai spus că partea americană nu a comunicat „concluziile” după summitul de la Evian și nici direcția viitoare a acțiunii SUA. În același timp, el a invocat acuzația că summitul din Alaska ar fi putut fi „o stratagemă a SUA pentru a câștiga timp” în vederea reînarmării Ucrainei, menționând că și alți oficiali ruși au acuzat Washingtonul că nu a respectat înțelegerile. Ce urmează, potrivit Moscovei Lavrov a reiterat că Rusia vrea să continue discuțiile cu SUA și a spus că Moscova așteaptă în continuare o nouă vizită a emisarilor lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. În logica mesajului Kremlinului, următorul test va fi dacă Washingtonul își poate menține simultan sprijinul pentru Ucraina și pretenția de mediator acceptat de Rusia. [...]
Mobilizarea internațională pentru Venezuela după cele două seisme deschide un coridor de asistență cu miză operațională imediată , de la echipe de căutare-salvare și resurse medicale până la activarea mecanismelor europene de monitorizare, potrivit Agerpres . Cutremurele au provocat cel puțin 32 de morți, iar mai multe state au anunțat public disponibilitatea de a interveni, informațiile fiind prezentate de AFP. Ce ajutor a fost anunțat și cine îl coordonează Statele Unite au transmis că Departamentul de Stat „va mobiliza imediat echipe de salvatori, resurse medicale și asistență umanitară” către Venezuela, potrivit mesajului publicat de secretarul de stat Marco Rubio pe platforma X. Separat, Donald Trump a afirmat că SUA sunt „pregătite, dispuse și capabile” să ajute. În regiune, mai multe guverne au indicat trimiterea de personal specializat și sprijin umanitar: Mexic : președinta Claudia Sheinbaum a spus că a cerut pregătirea ajutorului, menționând că, „pentru moment”, a fost solicitat personal specializat în salvare și asistență medicală. Ecuador : președintele Daniel Noboa a anunțat trimiterea „imediată” a unui ajutor umanitar. Republica Dominicană : președintele Luis Abinader a comunicat că echipe specializate în căutare și salvare și servicii de urgență ale forțelor armate vor pleca spre Venezuela „de la primele ore ale zilei” de joi. El Salvador : președintele Nayib Bukele a indicat un pachet concret – „300 de salvatori și ambulanțieri” și „50 de tone de materiale, medicamente și produse de primă necesitate” pregătite pentru Caracas. Cuba a transmis condoleanțe și a precizat că profesioniștii cubanezi din domeniul sanitar aflați deja în Venezuela sunt „pe deplin mobilizați” și oferă îngrijiri medicale populației afectate. Europa și China: sprijin condiționat de nevoi și mecanisme activate Din Europa, Italia a anunțat că este pregătită să ofere ajutor și că va cere Uniunii Europene activarea mecanismului de protecție civilă, instrument care coordonează și finanțează intervențiile de urgență. Germania, prin Ministerul Apărării, a transmis că armata poate pune la dispoziție „până la șase” aeronave de transport A400M, imediat ce primește o solicitare de sprijin, pentru transport de personal și materiale. La nivelul Uniunii Europene , comisarul pentru gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, a anunțat că UE este „gata să ofere ajutor” și că a fost activat Copernicus , sistemul european de monitorizare prin satelit, pentru a sprijini operațiunile de salvare. China a comunicat că este dispusă să ofere „tot ajutorul posibil”, „în funcție de nevoile părții venezuelene”, precizând că nu are informații despre victime din comunitatea chineză. Ce urmează: ajutorul depinde de solicitările Venezuelei O parte din sprijinul anunțat – inclusiv capacitatea de transport aerian a Germaniei și oferta Chinei – este condiționată explicit de cereri sau nevoi comunicate de partea venezueleană . În paralel, activarea Copernicus indică o etapă de sprijin operațional pentru evaluarea și coordonarea intervențiilor, în timp ce statele din regiune își pregătesc sau își trimit deja echipele și resursele. [...]
Uniunea Europeană pregătește un cadru de acces pentru influenceri la summituri, cu filtre de eligibilitate și conținut , o schimbare cu miză de reglementare pentru comunicarea instituțională la Bruxelles, potrivit Mediafax . Planul ar urma să permită filmarea la reuniuni ale liderilor UE și la unele reuniuni ministeriale începând din iulie, însă selecția va fi „foarte controlată”. Inițiativa este descrisă ca un set de condiții legate de raportarea creatorilor de conținut la „valorile blocului european”. Documente transmise guvernelor naționale la începutul lunii și consultate de POLITICO stau la baza acestui demers, conform articolului. Ce reguli ar urma să se aplice influencerilor Conform ghidului citat, statele membre ar urma să decidă ce YouTuberi și TikTokeri sunt invitați, dar cu criterii explicite de excludere și eligibilitate, între care: să nu fie selectate persoane care au „publicat opinii contrare valorilor UE”; să nu aibă „colaborări comerciale semnificative sau de lungă durată”, pentru a evita influențarea de către branduri; participarea nu va fi remunerată; să nu dețină sau să nu urmărească o carieră politică (exemplul dat este Fidias Panayiotou, influencer devenit europarlamentar din Cipru, care ar fi exclus); să aibă o audiență relevantă raportată la populația țării lor și experiență în conținut despre politică, în special despre Uniunea Europeană. Planul „trebuie încă aprobat complet de statele membre”, iar un diplomat european a spus că îl susține, notează publicația. Întrebările operaționale și reacția presei Un punct rămas deschis ține de accesul efectiv în zilele de ședință ale Consiliului UE și de limitele privind conținutul care poate fi produs la fața locului, potrivit declarației diplomatului citate de Mediafax: „Va trebui să vedem cum se va desfășura situația în ceea ce privește prezența acestor creatori de conținut la fața locului în zilele de ședință ale Consiliului. Ce fel de acces li se va acorda? Ce fel de conținut vor putea genera?” În mod obișnuit, accesul în clădirea Consiliului UE de la Bruxelles este rezervat jurnaliștilor acreditați, iar demersul a generat deja îngrijorări în rândul unor organizații de presă, care se tem că ar putea afecta rolul presei tradiționale. Asociația Internațională a Presei a avertizat, într-un comunicat, asupra lipsei unei obligații de transparență privind finanțarea influencerilor prezenți la astfel de evenimente: „Clicurile, vizualizările și impresiile sunt excelente pe TikTok și Instagram. Dar adevărul de bază rămâne: influențatorii prezenți la conferințele de presă și la summituri nu vor fi obligați să dezvăluie cine îi plătește” și a comparat situația cu standardele aplicate jurnaliștilor acreditați: „În schimb, jurnaliștii acreditați de UE nu sunt așteptați să accepte plăți în schimbul scrierii de articole favorabile. Se numește, într-un fel, etică jurnalistică.” [...]
