Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a cerut „o nouă conducere” în Iran într-un mesaj adresat direct liderului suprem Ali Khamenei, potrivit Libertatea. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat Politico, după ce Trump a spus că i-au fost citite mai multe postări critice publicate de Khamenei pe platforma X.
Trump l-a acuzat pe Khamenei că este responsabil pentru „distrugerea totală a propriei țări” și a susținut că este momentul să se încheie cei 37 de ani de conducere ai ayatollahului. În același context, președintele american a afirmat că protestele de amploare care cereau înlăturarea regimului „par să se fi diminuat”.
În ultimele trei săptămâni, „mii de protestatari din întreaga țară ar fi fost uciși”, situație care, potrivit relatării, l-a determinat pe Trump să lanseze în repetate rânduri amenințări cu intervenția militară. Marți, el i-a îndemnat pe iranieni să continue manifestațiile și să „preia controlul asupra instituțiilor”, afirmând că „ajutorul este pe drum”.
A doua zi, Trump și-a nuanțat poziția, spunând că a fost informat că execuțiile ar fi încetat. Întrebat sâmbătă despre amploarea unei posibile intervenții militare americane în Iran, el a declarat: „Cea mai bună decizie pe care a luat-o vreodată a fost să nu mai spânzure peste 800 de oameni acum două zile”.
Mesajele lui Trump au venit după ce Khamenei a publicat pe X mai multe postări ostile la adresa liderului de la Washington, acuzându-l că ar fi responsabil pentru violențele și instabilitatea din Iran. „Îl considerăm vinovat pe președintele SUA pentru victimele, distrugerile și calomniile aduse națiunii iraniene”, a scris liderul suprem iranian, care l-a acuzat și că ar prezenta în mod eronat grupările violente drept reprezentanți ai poporului iranian.
După ce a luat la cunoștință mesajele, Trump a susținut că actuala conducere de la Teheran se menține la putere prin represiune și violență. „A conduce înseamnă respect, nu frică și moarte”, a spus președintele american, argumentând că o conducere „autentică” ar trebui să se concentreze pe administrarea țării, nu pe uciderea a mii de oameni pentru menținerea controlului.
Schimbul de declarații evidențiază o escaladare a retoricii dintre Washington și Teheran, într-un context regional tensionat, notează articolul. Trump a continuat atacurile la nivel personal, afirmând despre Khamenei: „Este un om bolnav care ar trebui să-și conducă țara cum se cuvine și să înceteze să mai omoare oameni”, adăugând că Iranul a devenit „unul dintre cele mai rele locuri de trăit din lume” din cauza „unei conduceri slabe”.
Recomandate
Costul real al operațiunii SUA în Iran a urcat la circa 50 mld. dolari, aproape dublu față de cifra oficială , potrivit Libertatea , care citează estimări interne discutate de oficiali americani cu CBS News . Diferența de raportare mută discuția din zona strict militară în cea bugetară: ce intră, de fapt, în „nota de plată” și cât mai poate crește. Estimarea de aproximativ 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei) vizează operațiunea „Epic Fury ”, desfășurată în ultimele două luni. În schimb, directorul financiar al Departamentului Apărării, Jules Hurst, a indicat public un cost de circa 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde de lei) pentru aceeași operațiune, declanșată pe 28 februarie. De unde vine diferența față de cifra Pentagonului Potrivit surselor citate de CBS News, suma prezentată de Hurst nu ar include o serie de costuri care, în practică, apasă direct pe buget: echipamente deteriorate sau distruse; pagube la instalațiile militare americane; costuri logistice (combustibil, mișcarea trupelor, desfășurarea infrastructurii). Un exemplu de pierderi materiale menționat în articol: armata americană ar fi pierdut cel puțin 24 de drone MQ-9 Reaper, evaluate la 30 de milioane de dolari bucata (adică cel puțin 720 de milioane de dolari, aprox. 3,3 miliarde de lei). Presiune pentru finanțare suplimentară: până la 200 mld. dolari În paralel, Administrația Trump caută fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunii și refacerea arsenalului. Potrivit Politico (citat de Libertatea), oficialii americani ar urma să solicite o finanțare de până la 200 de miliarde de dolari (aprox. 920 de miliarde de lei). Pe fondul acestor discuții, senatorul democrat Chris Coons a contestat estimarea de 25 de miliarde de dolari, argumentând că nu include costul menținerii trupelor în regiune în ultimele două luni. Reparații și refacerea stocurilor: costuri încă neclare Pentru restaurarea bazelor, Pentagonul nu ar avea încă o estimare, pe motiv că nu este stabilită configurația viitoare a forțelor și nici ce baze vor trebui construite, potrivit declarațiilor lui Hurst. În plus, Mark Cancian, consilier principal la Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), afirmă că o parte din costuri sunt suportate și de Departamentul pentru Securitate Internă, nu doar de Pentagon, iar refacerea arsenalelor ar urma să dureze „câțiva ani”, în condițiile în care stocurile erau deja sub presiune înainte de „Epic Fury”. Ce urmează: scenariu de escaladare și costuri în creștere În plan operațional, Donald Trump ar fi ordonat pregătiri pentru o blocadă navală îndelungată asupra Iranului, în ideea de a crește presiunea economică, inclusiv prin restricții asupra exporturilor de petrol, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal. În același timp, Trump ar fi admis posibilitatea reluării ostilităților, inclusiv cu rachete hipersonice Dark Eagle, și desfășurarea de forțe speciale pentru a prelua rezervele de uraniu îmbogățit ale Iranului, dacă Teheranul nu cedează. [...]
Nemulțumirea exprimată de Donald Trump față de cea mai recentă propunere a Iranului complică perspectiva unei dezescaladări rapide a războiului dintre SUA, Israel și Iran, aflat în a doua lună, potrivit Agerpres . Mesajul venit de la Casa Albă indică faptul că negocierile rămân fragile, în timp ce pe teren cresc semnalele de pregătire militară. Trump a spus că Iranul „vrea să încheie un acord”, însă el „nu este satisfăcut” de oferta transmisă cu câteva ore înainte de Teheran, prin mediatori pakistanezi, în răspunsul dat reporterilor la Casa Albă. Președintele american a apreciat eforturile de mediere ale Pakistanului și a afirmat că discuțiile telefonice continuă. Ce cere Teheranul și ce transmite public Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a declarat că Iranul este dispus să continue diplomația dacă SUA își modifică pretențiile, pe care le-a descris drept „exagerate”, și dacă renunță la „retorica amenințătoare și acțiunile provocatoare”. În același mesaj publicat pe Telegram, el a adăugat că forțele armate iraniene rămân pregătite să apere țara „de orice amenințare”. Semnale de escaladare: apărare antiaeriană activată Pe fondul acestor schimburi, Reuters citează două surse iraniene de rang înalt, sub protecția anonimatului, potrivit cărora Iranul și-a activat apărarea antiaeriană și intenționează să reacționeze „amplu” în cazul unui atac. Aceleași surse afirmă că Teheranul a evaluat riscul unui „val scurt și intens” de lovituri americane, posibil urmat de un atac israelian. Informațiile despre pregătirile militare provin din relatări atribuite Reuters de Agerpres și nu pot fi verificate independent pe baza textului furnizat. [...]
Administrația Trump încearcă să evite votul Congresului pe războiul cu Iranul invocând faptul că există un armistițiu în vigoare din 8 aprilie, iar conflictul „s-a încheiat deja”, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este termenul legal de 60 de zile, care expiră vineri, și care, în mod normal, ar obliga Casa Albă să ceară aprobarea formală a Congresului pentru continuarea operațiunilor. În paralel, Teheranul a transmis o nouă propunere de negocieri către Statele Unite prin intermediul mediatorilor pakistanezi, potrivit agenției oficiale de presă a Iranului, însă discuțiile sunt descrise ca fiind în impas. Termenul de 60 de zile și disputa pe „armistițiu” Articolul notează că „ Rezoluția privind puterile de război ” este legea care impune președintelui SUA să obțină aprobarea Congresului pentru acțiuni militare care depășesc 60 de zile. În acest context, oficiali ai administrației Trump susțin că, dacă războiul este considerat încheiat ca urmare a armistițiului, nu mai există obligația de a cere votul Congresului pentru prelungire. Pete Hegseth, secretarul de război al SUA, a susținut că limitarea de 60 de zile ar fi „suspendată” pe durata armistițiului: „În acest moment ne aflăm într-o perioadă de armistițiu, iar înțelegerea noastră este că limitarea privind cele 60 de zile se suspendă pe timpul unui armistițiu.” Negocieri fără perspectivă rapidă Pe canalul diplomatic, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran a spus că „nu este rezonabil” să se aștepte rezultate rapide, indiferent cine este mediatorul. Donald Trump a afirmat, la rândul său, că Iranul „abia așteaptă să facă un acord”, insistând că Teheranul nu poate avea arme nucleare. Iranul contestă că ostilitățile s-au oprit Teheranul consideră că blocada impusă de americani porturilor iraniene echivalează cu o continuare a acțiunilor militare, iar președintele parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a ironizat public blocada navală, potrivit materialului. Separat, liderul suprem al Iranului a transmis un mesaj sfidător, citit la televiziune, iar Mojtaba Khamenei a promis să protejeze „capacitățile nucleare și rachetele” ale țării. Ce urmează Pe fondul termenului care expiră vineri, articolul menționează că Donald Trump a fost informat de oficiali de rang înalt de la Pentagon despre opțiunile privind continuarea războiului. În același timp, un senator democrat, John Blumenthal, a spus că are impresia, inclusiv din briefinguri, că „un atac e iminent”, avertizând asupra riscului de escaladare și pierderi de vieți omenești. [...]
O nouă propunere de armistițiu transmisă de Teheran către Washington menține în prim-plan riscul de șoc pe piața petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă în mare parte traficului maritim, iar prețurile țițeiului reacționează la fiecare semnal din negocieri, potrivit Mediafax . În articol se arată că, odată cu încheierea termenului-limită de 60 de zile în care președintele SUA Donald Trump ar trebui să ceară aprobarea Congresului pentru a declara război Iranului sau, alternativ, să oprească operațiunile militare, Teheranul a trimis o nouă propunere „pentru a pune capăt războiului”, iar partea iraniană așteaptă răspunsul SUA. Canalul de negociere și mesajele publice Mediafax notează că Iranul a transmis joi SUA, prin intermediul mediatorilor pakistanezi, răspunsul la ultimele amendamente americane la un acord de încheiere a războiului, informație atribuită jurnalistului Barack Ravid. Agenția iraniană IRNA a difuzat, la rândul ei, că Teheranul a transmis Pakistanului textul unei noi propuneri pentru discutarea unui armistițiu pe termen lung. În paralel, președintele Curții Supreme a Iranului a declarat că Teheranul „nu a încetat niciodată negocierile” cu SUA, dar „nu va accepta impuneri” și este pregătit să reia războiul, potrivit aceleiași surse. Strâmtoarea Ormuz, miza care ține prețul petrolului sub presiune Pe fondul blocajelor din negocieri și al faptului că Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă majorității traficului maritim, prețurile petrolului au crescut, însă au rămas sub maximele ultimilor patru ani, conform datelor citate de Mediafax: Brent (livrare iulie): +1,0%, la 111,48 dolari/baril (aprox. 512 lei) WTI: +0,4%, la 105,50 dolari/baril (aprox. 485 lei) În același timp, Iranul a avertizat că va răspunde cu „atacuri prelungite și dureroase” împotriva pozițiilor americane dacă Washingtonul își reia atacurile și revendicările în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce, în evaluarea publicată, complică planurile americane de a crea o alianță pentru redeschiderea rutei maritime. Context politic: presiune internă în SUA și tensiuni cu aliații europeni Mediafax mai relatează că Donald Trump a contestat eforturile Congresului de a limita puterile sale militare, în timp ce își pregătește opțiunile în cazul în care negocierile eșuează. Totodată, disputa dintre SUA și aliații europeni ar fi escaladat, Trump amenințând cu retragerea trupelor americane din Germania, Italia și Spania, pe fondul dezacordurilor legate de războiul din Iran. Separat, presa iraniană a relatat că sistemele de apărare aeriană au fost activate joi seară împotriva unor aeronave mici și vehicule aeriene fără pilot deasupra Teheranului. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este răspunsul SUA la propunerea transmisă prin mediatorii pakistanezi. Până la un semnal ferm privind un armistițiu, riscul operațional din Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor major de volatilitate pentru piața petrolului. [...]
SUA extind sancțiunile contra Iranului și avertizează că plata „taxelor” din Strâmtoarea Ormuz poate atrage penalizări , într-o mișcare care ridică riscuri operaționale și de conformare pentru companiile de transport și pentru fluxurile de petrol din regiune, potrivit Agerpres . Noile sancțiuni vizează inclusiv trei case de schimb și urmăresc să blocheze mecanismele prin care sumele în yuani chinezești încasate din vânzarea de petrol către China sunt convertite în riali iranieni. În paralel, OFAC (Oficiul pentru controlul activelor străine, structură din Trezoreria SUA care administrează sancțiunile) a transmis că este la curent cu amenințările Iranului la adresa navigației și cu pretențiile de impunere a unei taxe de trecere prin Strâmtoarea Ormuz, care ar putea fi cerută sub diverse forme, inclusiv ca donații „pretins caritabile” pentru organizații precum Semiluna Roșie iraniană. Ce înseamnă avertismentul OFAC pentru nave și operatori OFAC avertizează că cei care plătesc astfel de taxe – fie cetățeni americani, fie străini – pot fi vizați de sancțiuni, indiferent de modalitatea de plată. Conform unor informații vehiculate de presă, taxa percepută de Iran ar fi de un dolar pe barilul de țiței transportat prin Strâmtoarea Ormuz, menționează Agerpres. Context: presiune pe relația China–Iran Președintele american Donald Trump reproșează Beijingului că achiziționează în continuare petrol iranian, ceea ce, potrivit acestuia, ar finanța efortul de război al Teheranului. [...]
Eliminarea finanțării USAI din bugetul apărării pe 2027 mută decizia despre sprijinul militar pentru Ucraina la Congres , într-un proces care poate redesena fluxurile de comenzi pentru industria de apărare și calendarul livrărilor către Kiev, potrivit Digi24 . În audierile din Comisia Senatului SUA pentru forțele armate, senatorii au cerut confirmarea că proiectul de buget nu prevede fonduri pentru „Ukraine Security Assistance Initiative” (USAI), iar Jules Hurst, directorul financiar interimar al Pentagonului, a răspuns că „în acest buget nu există finanțare pentru USAI”. Ce înseamnă USAI și de ce contează operațional USAI funcționează din 2016 și este descris ca unul dintre principalele canale de sprijin militar pentru Ucraina, prin care Pentagonul poate plasa comenzi de armament și echipamente direct la producători pentru Forțele Armate ale Ucrainei. În practică, absența alocării în cererea bugetară pentru 2027 ridică un semn de întrebare asupra continuității acestui mecanism de achiziții, în forma finanțată până acum. Context bugetar: cheltuieli record, dar fără linia USAI În același proiect, cheltuielile totale de apărare solicitate de SUA pentru 2027 sunt de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, nivel pe care materialul îl descrie drept record și cu 50% peste nivelul actual. Decizia finală aparține Congresului, care poate modifica documentul. Versiunea finală a bugetului este așteptată în toamnă, până la 1 octombrie, când începe noul an fiscal în SUA. Cum s-a schimbat sprijinul SUA pentru Ucraina Sprijinul militar american pentru Ucraina a crescut după agresiunea rusă din 2014, iar după invazia pe scară largă, ajutorul total acordat prin diferite programe a depășit 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei). Potrivit informațiilor prezentate, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025, alocarea de noi pachete de ajutor „a încetat de fapt”, continuând doar livrările pe baza alocărilor aprobate anterior sub administrația lui Joe Biden. În bugetele pentru 2025 și 2026 ar fi fost incluse doar sume „simbolice”, de ordinul câtorva sute de milioane de dolari, sub presiunea democraților. [...]
