Știri
Știri din categoria Externe
Războiul din Iran scoate la iveală diviziuni majore în cadrul BRICS, alianța nereușind să adopte o poziție comună în conflictul care implică chiar unul dintre membrii săi. Potrivit unei analize publicate de Middle East Eye, blocul format din 11 state nu a emis niciun comunicat colectiv de la începutul operațiunii militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului la finalul lunii februarie.
Situația contrastează puternic cu anul 2025, când BRICS a condamnat rapid atacuri similare împotriva Iranului. De această dată, sub președinția rotativă a Indiei, organizația a rămas în mare parte tăcută, ceea ce evidențiază limitele capacității sale de a acționa ca un actor geopolitic unit.
Diferențele de poziție dintre membrii blocului sunt evidente. China, Rusia și Brazilia au condamnat atacurile americane și israeliene, calificându-le drept o încălcare a suveranității Iranului și a principiilor Cartei ONU, potrivit declarațiilor oficiale citate de Al Jazeera.
India, însă, a adoptat o poziție mult mai rezervată. Guvernul de la New Delhi a evitat să critice Washingtonul sau Tel Avivul și s-a limitat la apeluri generale pentru dialog și diplomație, în timp ce a condamnat atacurile cu rachete lansate de Iran asupra Emiratelor Arabe Unite.
Criza a devenit și mai complicată după ce Iranul a lansat sute de rachete balistice și peste 1.400 de drone asupra Emiratelor Arabe Unite, stat care a devenit membru BRICS în 2024. Atacurile au vizat baze militare americane, dar au provocat și victime civile și distrugeri în Abu Dhabi și Dubai.
Această situație — în care un membru al blocului atacă un alt membru — a făcut aproape imposibilă adoptarea unei poziții comune, spun analiștii.
Potrivit economistului Paulo Nogueira Batista, fost vicepreședinte al băncii de dezvoltare BRICS, lipsa unei reacții colective arată că alianța nu funcționează ca un actor geopolitic coerent. El a declarat pentru The New York Times că „grupul nu este deloc unit”, iar această situație subminează ideea unei acțiuni colective.
Analiștii consideră că apropierea Indiei de Israel, combinată cu atacurile Iranului asupra Emiratelor Arabe Unite, a blocat orice posibil consens.
Următorul summit al blocului este programat pentru septembrie la New Delhi. Capacitatea organizației de a depăși actualele diviziuni și de a-și menține credibilitatea ca alternativă geopolitică la instituțiile dominate de Occident va depinde în mare măsură de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.
Recomandate
China amenință cu represalii după interdicția SUA la importurile de noi roboți umanoizi , o decizie care riscă să lovească direct planurile de listare și evaluările companiilor chineze din domeniu și să adâncească tensiunile comerciale dintre cele două economii, potrivit Antena 3 . Măsura a fost anunțată de Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) din SUA, care a decis că importurile de noi modele de roboți umanoizi fabricați în străinătate sunt interzise. În comunicare nu este indicată o țară anume, iar FCC precizează că modelele aprobate anterior pot fi importate în continuare. Administrația Trump a justificat decizia prin „riscuri inacceptabile” pentru securitatea națională. Reacția Beijingului: presiune politică și avertisment economic Ministerul Comerțului de la Beijing a cerut Washingtonului să retragă măsura și a avertizat că, în caz contrar, China va răspunde cu represalii. Oficialul chinez a susținut că restricțiile „afectează sever stabilitatea economică și comercială” dintre cele două țări și a acuzat FCC că a ignorat în mod repetat abordarea „reținută” a Chinei în privința interdicțiilor de import. Ce companii sunt expuse și de ce contează pentru piețe Interdicția vine într-un moment sensibil pentru sectorul chinez al roboților umanoizi. Marc Einstein, director de cercetare la Counterpoint Research, a avertizat că este o veste proastă pentru producătorii care intenționează să se listeze la bursă în următoarele luni și a indicat două posibile pârghii de răspuns ale Chinei: restricționarea suplimentară a vânzărilor de pământuri rare către companii americane; limitarea accesului pe piața chineză pentru companii americane precum Tesla și NVIDIA. Pe bursă, reacția a fost imediată: acțiunile UBTech (listată la Bursa din Hong Kong) au scăzut temporar cu peste 6% joi dimineață. Unitree și Agibot, două nume importante din industrie, au depus documentele necesare pentru listarea la bursă. Potrivit Counterpoint, Agibot, Unitree și UBTech au ocupat primele trei poziții după cota de piață a instalărilor de roboți umanoizi anul trecut, în timp ce Optimus (robotul dezvoltat de Tesla) s-a clasat pe locul al cincilea. Context: escaladarea competiției tehnologice înaintea unei vizite la vârf Disputa se suprapune peste o intensificare a tensiunilor legate de competiția tehnologică. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că Washingtonul ar putea impune sancțiuni Chinei din cauza „furtului” de modele de inteligență artificială, iar Donald Trump a sugerat că SUA ar putea adopta o poziție mai prudentă privind controalele asupra inteligenței artificiale pentru a-și menține avantajul tehnologic. În paralel, Ministerul Comerțului de la Beijing a făcut declarațiile în contextul în care președintele Chinei, Xi Jinping, ar urma să efectueze o vizită de stat în SUA în septembrie, la câteva luni după vizita lui Donald Trump la Beijing. Robostore, un distribuitor de roboți umanoizi chinezi în America de Nord, a transmis că s-a pregătit pentru această situație prin extinderea capacităților sale din SUA, fără a oferi detalii suplimentare. [...]
Venezuela a convocat ambasadorul Iranului și a transmis o notă de protest, un semnal de tensiune diplomatică ce poate afecta cooperarea bilaterală construită în jurul energiei și al livrărilor de bunuri strategice , potrivit Agerpres . Ministerul venezuelean al Afacerilor Externe a anunțat, într-un comunicat publicat pe rețelele sociale, că ambasadorul iranian la Caracas a fost chemat pentru a i se înmâna „o notă de protest” după declarații considerate „disprețuitoare și inadecvate” la adresa instituțiilor și autorităților din Venezuela. Autoritățile venezuelene nu au precizat, la solicitarea AFP, care sunt declarațiile vizate. Totuși, potrivit unei înregistrări video care circulă online, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi spus, referindu-se la negocierile cu SUA, că Iranul „nu este Venezuela”. De ce contează: risc de fricțiuni într-un parteneriat cu miză energetică Episodul este relevant deoarece Caracas și Teheran au menținut, timp de decenii, o cooperare descrisă ca importantă, inclusiv prin acorduri în domenii precum petrochimia, exploatarea minieră, sănătatea și educația, ale căror detalii nu au fost făcute publice. În plan practic, relația a avut și o componentă de sprijin în perioade de criză pentru Venezuela. Agerpres amintește că, în 2020, Iranul a trimis 1,5 milioane de barili de benzină către Venezuela , care traversa o criză economică și nu își putea rafina propriul petrol. Context: repoziționarea Caracasului după reluarea relațiilor cu Washingtonul Materialul plasează tensiunea într-un context politic mai larg: după capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie, de armata americană, președinta interimară Delcy Rodriguez a reluat relațiile diplomatice cu Washingtonul, rupte în 2019, și guvernează sub presiune americană. În acest cadru, observatori citați de Agerpres vorbesc despre o „tutelă americană”, iar negocieri între putere și opoziție ar urma să înceapă la 1 august, sub supervizare americană. [...]
Ungaria pregătește reducerea voluntară a consumului industrial la orele de vârf după oprirea temporară a centralei nucleare de la Paks , pe fondul secetei și al scăderii record a nivelului Dunării, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Budapesta le va cere marilor consumatori de energie electrică – inclusiv producătorilor de baterii și companiilor din industria auto – să își reducă voluntar consumul între orele 17:00 și 22:00 în zilele caniculare, pentru a sprijini sistemul energetic național afectat de oprirea centralei, a declarat premierul Peter Magyar , potrivit Reuters, preluat de Agerpres. Premierul a spus că centrala atomoelectrică Paks își va opri activitatea începând de joi sau cel târziu de vineri. El a susținut că rețeaua electrică a Ungariei poate susține importuri care să compenseze producția pierdută prin suspendarea activității centralei nucleare. Totuși, Peter Magyar a avertizat că, începând de luni, situația ar putea deveni „critică”, odată cu un val de căldură care ar urma să crească cu aproximativ 20% cererea de electricitate la orele de vârf. În acest context, guvernul îndeamnă și populația să își diminueze consumul, nu doar consumatorii industriali. Centrala de la Paks are patru reactoare rusești, cu o capacitate totală de 2 gigawați, și și-a redus deja producția din cursul zilei de luni la mai puțin de 50% din capacitate. Pe fondul secetei, nivelul Dunării a scăzut la valori record în această săptămână, afectând și transporturile și croazierele fluviale. [...]
FIFA a deschis mai multe proceduri disciplinare împotriva Argentinei , iar sancțiunile posibile merg de la amenzi și restricții pentru suporteri până la suspendări pe mai multe meciuri pentru jucători, potrivit unei analize Al Jazeera . Miza imediată este una de reglementare: cazul poate aduce penalități sportive și obligații suplimentare de organizare și control al mulțimii pentru federația argentiniană. În centrul dosarului se află incidentele de la finala Cupei Mondiale 2026, câștigată de Spania cu 1-0 după prelungiri, dar și episoade din semifinală și acuzații legate de comportamentul fanilor pe parcursul turneului. Ce acuzații a formulat FIFA FIFA a deschis „numeroase” cazuri disciplinare împotriva Argentinei și a federației sale (AFA), care acoperă: acuzații de agresiune în urma încăierării de după finală, vizând doi jucători argentinieni și un membru al staffului tehnic; utilizarea unui eveniment sportiv pentru o demonstrație non-sportivă , după afișarea unui banner cu mesajul „Las Malvinas son Argentinas” („Malvinele sunt argentiniene”) în contextul disputei privind Insulele Falkland/Malvine; „cântece și gesturi discriminatorii” atribuite fanilor; aruncarea de obiecte din tribune în legătură cu mai multe meciuri. Finala, punctul critic: încăierarea și acuzațiile de agresiune Imaginea asociată turneului pentru Argentina, notează publicația, este bătaia de după fluierul final al meciului cu Spania. În acest context: Leandro Paredes este acuzat de trei fapte de agresiune ; Nahuel Molina are două acuzații pentru aceeași faptă; antrenorul secund Roberto Ayala este, la rândul său, acuzat de aceeași infracțiune disciplinară. Tot din episodul finalei derivă și acuzații de comportament nesportiv : Gavi (Spania), Molina și Thiago Almada sunt vizați pentru rolul lor în busculadă, conform Al Jazeera. Ce sancțiuni pot primi jucătorii și stafful Dacă acuzațiile de agresiune sunt confirmate, FIFA poate decide: suspendări pe mai multe meciuri pentru Paredes, cu posibilitatea unei interdicții mai lungi dacă sunt reținute „multiple acte de conduită violentă”; suspendare pentru Molina, probabil mai redusă decât în cazul lui Paredes; interdicție pe bancă sau suspendare de acces pe stadion pentru Ayala, pentru un anumit număr de meciuri. Pentru acuzațiile de comportament nesportiv (Almada și Gavi), sancțiunile ar putea fi mai ușoare — suspendări scurte sau avertismente — dacă nu sunt încadrate ca violență. Ce riscă federația: amenzi, restricții pentru suporteri și obligații de organizare În cazul AFA, opțiunile de sancționare descrise includ: amendă financiară semnificativă ; avertisment sau mustrare oficială ; obligația de a îmbunătăți controlul mulțimii și organizarea meciurilor ; măsuri aplicate și altor echipe naționale în trecut: meciuri cu porțile închise sau limitarea numărului de suporteri la competițiile FIFA. Poate fi Argentina exclusă de la viitoare Cupe Mondiale? Suspendarea de la viitoare ediții este „o opțiune” în arsenalul FIFA, dar este descrisă ca extrem de improbabilă . Totuși, analiza indică faptul că recidiva (în competiții continentale sau la viitoare turnee finale), în special pe componenta ce ține de echipă și suporteri, ar putea amplifica riscul unor sancțiuni mai dure. Ca precedent general, Al Jazeera amintește suspendarea cluburilor engleze din competițiile europene în anii ’80-’90, pe fondul violențelor repetate ale suporterilor, dar subliniază că nu a existat atunci o interdicție echivalentă pentru naționala Angliei la Cupa Mondială sau Campionatul European. [...]
UE înăsprește accesul la protecția temporară pentru bărbații ucraineni de vârstă militară , o schimbare de reglementare care mută o parte din presiunea administrativă de la „admiterea simplificată” către verificări și, în unele cazuri, către procedura de azil, potrivit Agerpres . Măsura a fost aprobată de țările UE la cererea Kievului și urmărește să excludă de la schema de protecție temporară persoanele care ar încerca să evite serviciul militar în contextul războiului Ucrainei împotriva Rusiei. Ce se schimbă, concret, în regulile de intrare Conform acordului, bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani vor putea beneficia de protecția temporară a UE doar dacă: și-au îndeplinit serviciul militar; sau au fost scutiți oficial. Schimbarea se aplică însă doar bărbaților care sosesc în Uniunea Europeană pentru prima dată. Implicația de reglementare: mai multă verificare, mai puțină „admitere automată” Până acum, refugiații de război din Ucraina au fost admiși în UE în baza Directivei privind protecția temporară, ceea ce a însemnat că cererile nu erau evaluate de la caz la caz. Acest mecanism a făcut obținerea protecției considerabil mai ușoară pentru ucraineni comparativ cu refugiații din alte țări. În viitor, bărbații care fug din Ucraina vor trebui să dovedească îndeplinirea obligațiilor militare prin: un pașaport cu ștampila de ieșire emisă de autoritățile ucrainene; sau un document care confirmă scutirea ori îndeplinirea obligațiilor de serviciu militar. Azilul rămâne posibil, dar cu șanse mai mici Noile reguli nu elimină dreptul de a solicita azil. Totuși, solicitarea de azil înseamnă, potrivit informațiilor citate, perspective „mult mai mici” de a obține protecție și un permis de ședere, comparativ cu protecția temporară. [...]
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
