Știri
Știri din categoria Externe
Disputa dintre SUA și UE privind denumirile brânzeturilor se intensifică, potrivit Adevărul, într-un conflict comercial care depășește simpla etichetare și vizează reguli globale de piață și protecția produselor tradiționale. Washingtonul încearcă să permită producătorilor americani să folosească denumiri precum „parmezan”, „feta” sau „gorgonzola”, considerate de Uniunea Europeană drept indicații geografice protejate.
În centrul disputei se află două viziuni diferite:
Administrația americană a inclus deja în acorduri comerciale cu state precum Taiwan, Malaysia sau Argentina prevederi care permit utilizarea acestor denumiri de către producători din SUA, în timp ce Bruxellesul încearcă să blocheze extinderea practicii.
Conflictul nu este doar simbolic, ci are implicații financiare majore:
| Indicator | Valoare estimată |
|---|---|
| Vânzări globale „parmezan fals” | peste 2 miliarde euro anual |
| Exporturi de brânzeturi SUA | 613.000 tone (record, +20%) |
| Piață emergentă vizată | Asia și America Latină |
Producătorii americani invocă competitivitatea și dreptul consumatorului de a alege, în timp ce europenii avertizează că folosirea liberă a denumirilor poate induce în eroare și diluează identitatea produselor autentice.
Deoarece fiecare bloc își impune regulile pe propria piață, competiția reală se desfășoară în țările terțe, unde acordurile comerciale devin instrumentul principal de influență. Piețele mari și în creștere, precum Indonezia, devin terenul decisiv pentru acest „război al brânzeturilor”.
În esență, disputa reflectă o confruntare mai amplă între protejarea tradiției și liberalizarea comerțului, cu impact direct asupra industriei alimentare globale.
Recomandate
Donald Trump avertizează Iranul cu „dispariția unei civilizații” înainte de expirarea ultimatumului potrivit Biziday , liderul american a lansat un mesaj dur cu doar 12 ore înainte de termenul-limită privind redeschiderea Strâmtorii Hormuz, sugerând consecințe extreme dacă nu se ajunge la un acord. Declarația, publicată în jurul orei 15:00 (ora României), indică un moment critic în tensiunile dintre SUA și Iran, Trump afirmând că „unul dintre cele mai importante momente din istoria lumii” ar putea avea loc chiar în cursul nopții. Mesajul său combină amenințarea cu o posibilă schimbare de regim la Teheran, evocând atât un scenariu catastrofal, cât și unul „revoluționar”, în cazul unei conduceri mai puțin radicale. În paralel, escaladarea pare deja în desfășurare. Atacuri raportate asupra insulei Kharg Potrivit informațiilor citate de presa americană, inclusiv Reuters și CBS News, armata SUA ar fi lovit ținte militare pe insula Kharg, punct strategic de unde pleacă aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Agenția iraniană Mehr a confirmat producerea unor explozii în zonă. Nu este pentru prima dată când insula este vizată. În martie 2026, SUA au efectuat lovituri similare Atunci nu au fost atacate instalațiile petroliere Oficialii americani au analizat inclusiv scenarii de desant militar Context geopolitic tensionat Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice globale, iar blocarea ei are implicații directe asupra piețelor internaționale. În acest context, ultimatumul lansat de Washington capătă o miză economică și strategică majoră. Pe plan politic, discursul lui Trump reflectă o presiune maximă asupra Iranului, dar și o incertitudine privind direcția imediată a conflictului. Deși administrația americană nu a confirmat oficial amploarea operațiunilor militare, semnalele din teren și retorica președintelui indică o posibilă escaladare rapidă. Rămâne de văzut dacă până la expirarea ultimatumului va exista un acord sau dacă regiunea va intra într-o fază deschisă de conflict, cu efecte globale. [...]
Secretarul general al ONU cere SUA și Israel să evite lovirea infrastructurii civile din Iran , potrivit AGERPRES, care citează relatări DPA și Reuters. Antonio Guterres a solicitat explicit abținerea de la atacarea centralelor electrice și a altor obiective civile, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington, Teheran și Israel. „Chiar dacă infrastructura civilă ar fi considerată obiectiv militar, dreptul umanitar internațional tot ar interzice atacurile asupra sa dacă astfel s-ar produce suferințe civile accidentale excesive”, a declarat luni Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al lui Guterres. Dujarric a mai spus că „este momentul potrivit pentru ca părțile beligerante să oprească acest conflict, întrucât nu există nicio alternativă viabilă la soluționarea pașnică a disputelor internaționale”, în contextul avertismentului ONU privind respectarea dreptului internațional umanitar. Avertismentul vine după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a amenințat Iranul cu distrugerea podurilor și a centralelor electrice. La Casa Albă, Trump a afirmat că SUA ar putea realiza „distrugerea completă” a Iranului în doar câteva ore. În paralel, SUA, Iranul și un grup de mediatori regionali discută termenii unei posibile încetări a focului pentru 45 de zile, care ar putea deschide calea către o încetare permanentă a războiului. Conform informațiilor transmise, mediatorii analizează un acord în două faze: o primă etapă de armistițiu temporar, urmată de o a doua etapă care ar viza încheierea conflictului, cu posibilitatea prelungirii încetării focului dacă negocierile au nevoie de timp suplimentar. [...]
Pakistanul spune că negocierile pentru un armistițiu SUA–Iran continuă , potrivit AGERPRES , care citează agenția EFE, în contextul apropierii termenului-limită anunțat de președintele american Donald Trump pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Ministerul pakistanez de Externe a transmis că discuțiile sunt „în desfășurare”, după relatări din mass-media despre un posibil armistițiu de 45 de zile propus de Islamabad. „Nu comentăm situații individuale specifice. Observația noastră este că procesul de pace este în desfășurare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului pakistanez de Externe. Un oficial american de la Casa Albă a confirmat că țări mediatoare au propus un armistițiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, însă a precizat că Donald Trump a respins această propunere. În paralel, Pakistanul ar acționa ca mediator între Teheran și Washington, într-un demers diplomatic în care sunt implicate și Turcia, Egiptul și Arabia Saudită, descris de surse regionale drept „Acordul de la Islamabad”. Potrivit sursei citate, Pakistanul ar fi deschis un canal direct pentru schimburi de mesaje între emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, și ministrul iranian de externe Abbas Araqchi. Acesta din urmă a calificat luni planul în 15 puncte propus de SUA pentru oprirea ostilităților drept „extrem de ambițios și ilogic”. AGERPRES menționează că, potrivit The New York Times , planul ar include cerințe precum predarea stocului de uraniu îmbogățit, demontarea infrastructurilor nucleare principale, menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz și limitări privind rachetele, în schimbul ridicării sancțiunilor și sprijinului pentru programul nuclear civil. Pe fondul acestor discuții, Trump a avertizat Iranul că va ataca infrastructura civilă dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă complet până marți la ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, 06:00, ora României). Iranul a răspuns că nu va negocia sub ultimatumuri și că a transmis propriile poziții prin intermediari. AGERPRES mai arată că, potrivit Axios , medierea se concentrează pe redeschiderea Strâmtorii Ormuz și pe o soluție privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului, inclusiv prin scoaterea acestuia din țară sau prin diluare, condiții considerate cheie de SUA și Israel pentru un acord. [...]
Donald Trump a respins propunerea unui armistițiu de 45 de zile în războiul cu Iranul, potrivit Euronews România , care citează AFP via Agerpres. Casa Albă a confirmat luni că ideea a fost transmisă de țări mediatoare, însă președintele SUA nu a acceptat-o, iar operațiunea militară americană denumită „Furia epică” continuă. „Aceasta este o idee printre multe altele și președintele nu a validat-o. Operațiunea 'Furia epică' continuă și președintele se va exprima la ora 13:00”, ora Washingtonului, ora 17:00 GMT, la o conferință de presă, a indicat un responsabil american. Conform Axios , trei state mediatoare – Pakistan, Turcia și Egipt – ar fi propus un armistițiu de 45 de zile, prezentat ca un prim pas către încheierea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Informația despre identitatea mediatorilor și conținutul inițiativei este atribuită publicației americane. În paralel, Trump a transmis un ultimatum Teheranului, amenințând că va intensifica atacurile asupra infrastructurii dacă Iranul nu redeschide complet Strâmtoarea Ormuz până marți, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, ora 00:00 GMT). Președintele american a vorbit despre lovirea podurilor și a centralelor electrice, în cazul în care cererea nu este îndeplinită. Iranul a reacționat luni, afirmând că nu va negocia cu SUA sub presiunea ultimatumurilor și că a formulat propriile poziții și cereri ca răspuns la propunerile de armistițiu transmise prin intermediari. Tot potrivit surselor citate de Axios, discuțiile de mediere se concentrează pe redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și pe o soluție privind uraniul înalt îmbogățit al Iranului, fie prin scoaterea acestuia din țară, fie prin diluare, condiții prezentate drept esențiale de SUA și Israel pentru un acord. [...]
China a desfășurat cinci nave de război în jurul Taiwanului , în timp ce lidera opoziției taiwaneze a ajuns marți în China pentru o misiune pe care partidul ei o numește „de pace”, relatează Reuters . Vizita are loc pe fondul intensificării presiunii militare chineze asupra insulei și al unei dispute interne la Taipei privind majorarea bugetului de apărare. Desfășurarea navelor chineze în jurul insulei Potrivit șefei Consiliului pentru Afaceri Oceanice din Taiwan, Kuan Bi-ling, o fotografie publicată pe Facebook arată poziționarea actuală a navelor de război chineze: două în largul coastei de est și câte una la nord, nord-vest și sud-vest de Taiwan. Informația vine după ce, în ultimele luni, autoritățile taiwaneze au semnalat frecvent activități militare chineze în apropierea insulei. Kuan a legat direct această prezență navală de contextul vizitei liderului opoziției în China, spunând că plecarea are loc din interiorul a ceea ce Beijingul ar vedea drept o „cușcă a Taiwanului”, o formulare folosită în raportare în legătură cu modul în care armata chineză a descris planurile taiwaneze pentru un sistem de apărare aeriană T-Dome. Apeluri la oprirea „hărțuirii” aeriene și navale Ministrul taiwanez responsabil de politica față de China, Chiu Chui-cheng, a cerut Beijingului să discute cu guvernul ales democratic al Taiwanului și a îndemnat-o pe Cheng Li-wun să ridice, în întâlnirile din China, tema presiunii militare. El a vorbit despre „hărțuire” prin aeronave militare și nave, în cadrul unui apel de a opri ceea ce a numit presiune „compusă” asupra insulei. „Facem apel la președinta Cheng Li-wun ca, atunci când se confruntă personal cu autoritățile Partidului Comunist, să ceară să oprească imediat presiunea lor compusă împotriva Taiwanului, inclusiv hărțuirea cu aeronave militare și nave”, a declarat Chiu Chui-cheng, potrivit Reuters. În paralel, Reuters notează că presiunea militară sporită se suprapune peste blocajul politic intern: parlamentul dominat de opoziție întârzie un plan guvernamental de 40 de miliarde de dolari pentru cheltuieli suplimentare de apărare, într-un moment în care autoritățile de la Taipei invocă riscuri de securitate în creștere. Vizita opoziției în China și mesajele de la Taipei Cheng Li-wun, președinta Kuomintang (KMT), cel mai mare partid de opoziție din Taiwan, se află în China între 7 și 12 aprilie. Ea a ajuns la aeroportul Hongqiao din Shanghai sub măsuri sporite de securitate și a fost întâmpinată de Song Tao, șeful Biroului pentru Afaceri cu Taiwanul din China, după care a mers cu trenul la Nanjing. Înainte de plecare, Cheng a spus că merge într-o „călătorie istorică pentru pace” și a recunoscut că există neliniști în societate legate de această vizită. Cheng a susținut că orice oportunitate de a evita un conflict merită încercată, în condițiile în care Beijingul nu a renunțat la opțiunea folosirii forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Întâlniri posibile la Beijing și miza diplomatică mai largă China nu a confirmat dacă președintele Xi Jinping o va întâlni pe Cheng, însă Reuters consemnează că aceasta urmează să fie la Beijing începând de joi. Vizita este prima a unui lider KMT în China după un deceniu, într-un moment în care Beijingul refuză dialogul cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”. La Taipei, Lai a reiterat marți că este deschis unor discuții „egale” cu China și a insistat că Taiwanul nu face parte din Republica Populară Chineză și are dreptul să-și aleagă propriul parcurs. În același timp, contextul regional rămâne tensionat: Cheng merge în China cu aproximativ o lună înaintea unui summit programat între președintele SUA, Donald Trump, și Xi la Beijing, unde Taiwanul este așteptat să fie unul dintre subiectele sensibile, chiar dacă progrese semnificative sunt considerate puțin probabile. [...]
Președintele Iranului spune că este gata să moară pentru țară , pe fondul escaladării tensiunilor legate de Strâmtoarea Hormuz, potrivit Jerusalem Post . Mesajul a fost publicat marți, 7 aprilie 2026, pe platforma X, cu câteva ore înainte ca un oficial iranian să îndemne tinerii să formeze „lanțuri umane” în jurul centralelor electrice, pe fondul temerilor privind posibile lovituri americane asupra infrastructurii civile. În postarea sa, Masoud Pezeshkian a susținut că „mai mult de 14 milioane” de iranieni și-au declarat disponibilitatea de a-și da viața pentru apărarea țării și a adăugat că și el „a fost, este și va fi” devotat Iranului. Publicația notează că mesajul este una dintre cele mai explicite chemări publice la sacrificiu național venite din partea conducerii iraniene, pe măsură ce criza se adâncește. „Mai mult de 14 milioane” de iranieni și-au declarat disponibilitatea de a-și da viața în apărarea țării, iar el „a fost, este și va fi” devotat Iranului. Separat, relatează AP (citată de Jerusalem Post), Alireza Rahimi, prezentat de televiziunea de stat iraniană drept secretar al Consiliului Suprem al Tineretului și Adolescenților, a cerut „tinerilor, sportivilor, artiștilor, elevilor, studenților și profesorilor lor” să se adune la ora 14:00 în jurul centralelor electrice. El a descris aceste facilități drept active naționale care aparțin viitorului Iranului și tinerilor. Contextul imediat este ultimatumul președintelui american Donald Trump, care a amenințat că va lovi centrale electrice și poduri iraniene dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Hormuz până marți seara. Strâmtoarea transportă aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol, ceea ce ridică miza dincolo de o dispută bilaterală, cu potențiale efecte asupra securității și piețelor energetice globale. În paralel, negocierile dintre Washington și Teheran păreau aproape de colaps marți, în condițiile în care oficiali americani le-au transmis mediatorilor că diferențele sunt prea mari pentru a fi depășite înainte de termenul-limită de la ora 20:00. Jerusalem Post mai consemnează că Iranul a respins o propunere de încetare temporară a focului pentru 45 de zile, cerând oprirea completă a ostilităților și garanții pentru navigația prin Strâmtoarea Hormuz, în timp ce mediatorii – folosind Pakistanul ca unic canal de comunicare – încercau încă să contureze pași parțiali de consolidare a încrederii privind accesul în Hormuz și stocul de uraniu al Iranului. [...]
