Externe07 apr. 2026
Disputa dintre SUA și UE privind utilizarea denumirilor „parmezan”, „feta” și „gorgonzola” escaladează - impact asupra piețelor emergente din Asia și America Latină
Disputa dintre SUA și UE privind denumirile brânzeturilor se intensifică , potrivit Adevărul , într-un conflict comercial care depășește simpla etichetare și vizează reguli globale de piață și protecția produselor tradiționale. Washingtonul încearcă să permită producătorilor americani să folosească denumiri precum „parmezan”, „feta” sau „gorgonzola”, considerate de Uniunea Europeană drept indicații geografice protejate. În centrul disputei se află două viziuni diferite: UE susține că aceste denumiri sunt legate de origine și tradiție, fiind rezervate produselor fabricate în regiuni specifice; SUA consideră că termenii au devenit generici și ar trebui folosiți liber pe piața globală. Administrația americană a inclus deja în acorduri comerciale cu state precum Taiwan, Malaysia sau Argentina prevederi care permit utilizarea acestor denumiri de către producători din SUA, în timp ce Bruxellesul încearcă să blocheze extinderea practicii. Miza economică și comercială Conflictul nu este doar simbolic, ci are implicații financiare majore: Indicator Valoare estimată Vânzări globale „parmezan fals” peste 2 miliarde euro anual Exporturi de brânzeturi SUA 613.000 tone (record, +20%) Piață emergentă vizată Asia și America Latină Producătorii americani invocă competitivitatea și dreptul consumatorului de a alege, în timp ce europenii avertizează că folosirea liberă a denumirilor poate induce în eroare și diluează identitatea produselor autentice. Exemple concrete de conflict În Germania, o companie americană a fost obligată să elimine termenul „Parmesan” de pe materiale promoționale. În Indonezia, UE și SUA au negociat acorduri diferite privind aceleași denumiri, creând incertitudine juridică. În Australia, producătorii locali vor trebui să renunțe treptat la unele denumiri europene protejate. Unde se mută confruntarea Deoarece fiecare bloc își impune regulile pe propria piață, competiția reală se desfășoară în țările terțe, unde acordurile comerciale devin instrumentul principal de influență. Piețele mari și în creștere, precum Indonezia, devin terenul decisiv pentru acest „război al brânzeturilor”. În esență, disputa reflectă o confruntare mai amplă între protejarea tradiției și liberalizarea comerțului, cu impact direct asupra industriei alimentare globale. [...]