Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul ungar de Externe a ironizat publicarea unor convorbiri cu Serghei Lavrov potrivit Știrile ProTV, după ce în spațiul public au apărut înregistrări audio care detaliază discuții purtate de Peter Szijjártó cu omologul său rus, pe fondul unui scandal legat de presupusa transmitere către Moscova a unor informații din discuțiile UE desfășurate cu ușile închise.
Conform articolului, înregistrările au fost divulgate presei pe 31 martie și includ, între altele, o conversație despre demersurile lui Szijjártó pentru ca Gulbakhor Ismailova, sora oligarhului rus Alisher Usmanov, să fie scoasă de pe lista sancțiunilor Uniunii Europene.
În reacția sa, ministrul ungar a spus că știa de mai mult timp că îi sunt ascultate convorbirile, invocând „serviciile de informații străine” și cooperarea „activă” a jurnaliștilor maghiari. Mesajul a fost publicat pe Facebook și este redat de Ukrainska Pravda, sursa citată de Știrile ProTV.
„Astăzi, «ofițerii de informații» au făcut o altă «descoperire importantă»: au dovedit că spun același lucru în public pe care îl spun la telefon… Excelentă treabă!”, a scris ministrul maghiar de Externe pe Facebook, potrivit Ukrainska Pravda.
Szijjártó și-a reiterat, totodată, criticile față de politica UE de sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că aceasta ar produce mai mult rău Uniunii Europene decât Rusiei. El a mai afirmat că Ungaria nu va accepta sancțiuni împotriva persoanelor sau companiilor pe care le consideră importante pentru securitatea energetică a țării sau pentru „instaurarea păcii” și nici împotriva celor pentru care „nu există motive sau justificări” de includere pe listă.
Ministrul ungar a mai declarat că se consultă „în mod regulat” cu miniștrii de Externe ai mai multor țări din afara UE în legătură cu măsurile de sancțiuni, în contextul tensiunilor generate de apariția acestor înregistrări și de acuzațiile privind comunicarea Budapestei cu Moscova în afara cadrului comun european.
Recomandate
Disputa politică din Ungaria se mută pe terenul „statului de drept”, cu potențial de a alimenta un nou val de instabilitate instituțională , după ce Viktor Orbán , fost premier și lider Fidesz, a acuzat guvernul condus de Péter Magyar că „se îndreaptă spre o dictatură”, potrivit Știrile Pro TV . Orbán, aflat acum în opoziție după ce a fost înlăturat de la putere, a scris pe Facebook că fostul președinte János Áder „a apărat statul de drept”, iar ceea ce a urmat ar fi însemnat „agresiune, amenințări, intimidare” și „o cale dreaptă spre dictatură”, în direcția în care s-ar îndrepta „ guvernul Tisza ”, notează publicația, citând Hirado. Miza: conflictul pe numiri și demiteri la vârful statului Contextul imediat al acuzațiilor este o dispută legată de schimbări la nivel înalt în stat. Pe 2 iulie, János Áder a numit „neconstituțională” planificarea demiterii președintelui Tamás Sulyok și a altor demnitari publici, potrivit materialului. În acest cadru, Orbán a cerut ca o astfel de evoluție să fie oprită, mesajul său fiind formulat ca un avertisment politic privind direcția guvernării. Replica guvernului: acuzații de folosire a banilor publici și corupție Péter Magyar a răspuns atacului printr-o critică directă la adresa lui Áder, pe care l-a numit „pescar de fonduri publice”. În același mesaj, premierul a acuzat Fundația Blue Planet pentru Protecția Climei, condusă de Áder, că ar „deturna fonduri publice de ani de zile” și a invocat beneficii personale ale fostului președinte, inclusiv o alocație lunară de „șase milioane”, precum și facilități precum șofer și majordom, conform articolului. Totodată, Știrile Pro TV arată că Péter Magyar „dezvăluie, cu regularitate”, corupție și „furturi de miliarde de euro” din mandatele lui Viktor Orbán. De ce contează: presiune pe instituții într-un climat deja polarizat Schimbul de acuzații ridică din nou tema funcționării instituțiilor și a limitelor puterii executive, într-o țară despre care materialul amintește că a fost asociată, în perioada Orbán, cu un profil autoritar și cu control extins asupra instituțiilor, economiei, presei și societății civile. În același context, Orbán și-a descris anterior regimul drept o „democrație iliberală”, potrivit aceleiași surse. Ce urmează, din informațiile disponibile, depinde de evoluția conflictului politic în jurul demiterilor anunțate și de modul în care vor fi gestionate acuzațiile de neconstituționalitate și cele privind utilizarea fondurilor publice; articolul nu indică, însă, o decizie instituțională finală sau un calendar oficial. [...]
Papa Leon XIV pune presiune publică pe UE să-și recalibreze politicile de migrație , cerând o protecție mai bună pentru migranți la doar câteva săptămâni după adoptarea unor noi măsuri europene care facilitează detenția și crearea de centre de reținere la frontiere, potrivit TVR Info . Într-o predică rostită sâmbătă pe insula italiană Lampedusa , devenită simbol al tragediilor de pe ruta Mediteranei, suveranul pontif a spus că Europa poate aborda „organic” criza, printr-un plan strategic pe termen lung care să includă primirea, protecția, promovarea și integrarea migranților, dar și acțiuni de dezvoltare care să reducă presiunea de a emigra. Context: mesajul vine după noile măsuri UE privind migrația Vizita papei a avut loc la câteva săptămâni după ce Uniunea Europeană a adoptat noi măsuri în domeniu, care, conform relatării, facilitează detenția imigranților și înființarea de centre de reținere la frontiere. În acest context, intervenția publică a papei adaugă o dimensiune de presiune morală și politică asupra dezbaterii europene despre controlul frontierelor și tratamentul migranților. Critica: cauze economice și „profituri din dramele altora” Papa Leon a criticat, în termeni duri, o serie de factori pe care îi leagă de migrație și de felul în care este gestionată: „lipsa de interes pentru binele comun” și corupția din țările de origine; un „sistem economic mondial” care produce sărăcie și excludere; teama care alimentează prejudecăți și dispreț; „calculele criminale” ale celor care obțin profituri din dramele altora. Lampedusa, încărcătură simbolică și gesturi publice Înainte de predică, papa a depus o jerbă de flori la cimitirul cu morminte numerotate ale migranților neidentificați și a mers la „Poarta Europei”, monument dedicat victimelor, unde s-a recules singur. Programul a mai inclus binecuvântarea unei plăci comemorative dedicate papei Francisc și o liturghie în aer liber. Notă de context: mesaj către SUA de Ziua Independenței În aceeași zi, papa – născut Robert Francis Prevost – a transmis felicitări americanilor cu ocazia împlinirii a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite. Știrea este atribuită de TVR Info agenției Agerpres, care citează AFP; varianta Agerpres este disponibilă aici . [...]
Bulgaria condiționează sprijinul pentru un nou pachet de sancțiuni UE de scoaterea a două nume de pe listă , o mișcare care poate complica procesul de adoptare a măsurilor europene și poate introduce excepții cu miză directă pentru sectorul energetic, potrivit Antena 3 . Bulgaria ar fi cerut Uniunii Europene eliminarea a două persoane de pe lista de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a renunța la opoziția față de pachetul de sancțiuni. Numele menționate sunt patriarhul Kirill , șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, și Vagit Alekperov , descris în material drept „unul dintre șefii sucursalei bulgare a Lukoil”. Informația a fost relatată inițial de BNR News, care citează declarații ale premierului Rumen Radev făcute în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri în Parlamentul Bulgariei. Miza: sancțiuni UE și un posibil precedent de „negociere” pe listă Din perspectiva UE, condiționarea sprijinului pentru un pachet de sancțiuni de modificarea listei poate încetini sau bloca adoptarea măsurilor, în condițiile în care astfel de decizii sunt sensibile politic și au efecte economice, inclusiv asupra companiilor din energie și a lanțurilor de aprovizionare. Radev susține, potrivit aceleiași relatări, că opoziția sa urmărește apărarea intereselor Bulgariei în domeniul energiei. De ce se opune Bulgariei sancționării patriarhului Kirill Întrebat despre opoziția față de sancțiunile care l-ar viza pe Kirill, Radev a spus că nu este „îngrijorat” de persoana acestuia, dar că nu consideră potrivită sancționarea șefului unei organizații religioase. Materialul mai notează că Italia s-a alăturat Bulgariei în opoziția față de sancționarea lui Kirill. [...]
Donald Trump a relansat atacurile la adresa Europei pe tema migrației, într-un mesaj care prelungește tensiunile politice dintre Washington și aliații europeni , potrivit Antena 3 . Președintele SUA a avertizat că statele europene riscă să devină „țări de lumea a treia” dacă acceptă „infractori” din aceste regiuni. Mesajul a fost publicat sâmbătă pe rețeaua Truth Social, unde Trump a susținut că Europa „învață” această lecție „repede, într-o clipă” și a adăugat că a fost „ales exact la timp”, reluând ideea că revenirea sa la Casa Albă ar fi oprit o „invazie de migranți”. Informația este relatată de Agerpres, care citează EFE. Context: linia dură antiimigrație și criticile către aliați Articolul amintește că, după revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și a criticat frecvent aliații europeni, inclusiv în momentele în care aceștia au fost în dezacord cu el. În ziua în care SUA a sărbătorit 250 de ani de independență, Trump și-a reiterat avertismentele legate de „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” americane. De la migrație la NATO și tarife: miza politică pentru relația transatlantică În ultimele luni, Trump și membri ai administrației sale au criticat politicile europene de imigrație și mediu și au descris unele state europene drept parteneri „teribili”, pe fondul nemulțumirilor legate de lipsa sprijinului pentru SUA în războiul cu Iranul. Conform materialului, cele mai dure reproșuri au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, acuzate că ar fi refuzat sprijin logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare „în momente cheie” ale conflictului cu Teheranul. Trump a pus, de asemenea, sub semnul întrebării utilitatea NATO și a anunțat că va participa la summitul NATO de la Ankara „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan. În același registru, el a descris Uniunea Europeană drept un „tigru de hârtie” și a sugerat că ia în calcul „serios” retragerea SUA din NATO. Pe plan economic, Trump a amenințat și cu tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun pentru multinaționalele digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va fi adoptată. [...]
Germania menține blocajul pe rachetele Taurus pentru Ucraina , argumentând că loviturile la distanță lungă pot fi acoperite de capacitățile ucrainene cu drone, potrivit Kyiv Post . Mesajul, transmis de ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , indică o linie de politică militară în care Berlinul evită furnizarea unui sistem ofensiv cu rază lungă, dar își consolidează rolul de furnizor-cheie de apărare antiaeriană. Pistorius a spus, într-un interviu citat de n-tv, că Ucraina „reușește tot mai mult” să lovească ținte pe teritoriul Rusiei, inclusiv rafinării de petrol și logistică militară, folosind sisteme aeriene fără pilot dezvoltate intern. În acest context, el a apreciat că Ucraina nu mai are nevoie de rachetele de croazieră Taurus. „Ucraina are tot mai mult succes în a lovi ținte pe teritoriul Rusiei, distrugând astfel rafinării de petrol și logistică militară.” Ce transmite Berlinul: „nu” pentru capabilități ofensive, „da” pentru apărare Deși refuză în continuare livrarea sistemului Taurus, Germania rămâne „unul dintre principalii susținători militari” ai Ucrainei, în special pe segmentul apărării aeriene și antirachetă, notează publicația. Practic, Berlinul își păstrează profilul de contributor major la protecția infrastructurii și a orașelor, fără a trece pragul politic al furnizării unei arme de lovire la mare distanță. Context operațional: front relativ stabil, dar costisitor pentru Rusia Pistorius a descris situația de pe front ca fiind „în mare parte statică”, cu variații de câțiva kilometri în ambele direcții, însă cu pierderi „incredibile” pentru forțele ruse. Evaluarea sa sugerează că, în viziunea Berlinului, dinamica actuală nu impune o schimbare de politică privind Taurus, atâta timp cât Ucraina își poate susține loviturile în adâncime prin drone. „Situația nu a arătat niciodată atât de bine ca acum. Nu există aproape nicio mișcare pe câmpul de luptă… dar întotdeauna cu pierderi incredibile pentru forțele armate ruse.” În paralel: contract pentru 600 de interceptoare de apărare aeriană În același material, este menționat că președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat pe 22 iunie semnarea unui contract major cu Germania pentru achiziția a 600 de rachete interceptoare de apărare aeriană . Acordul vizează muniții produse de contractori germani, sub licență de fabricație din SUA. Zelenski a precizat că livrările vor dura, descriind calendarul drept un proces „destul de îndelungat”. Tot el a indicat că SUA produc în prezent aproximativ 700 de interceptoare pe an și au transferat licențe de producție către Germania pentru a crea capacitate de fabricație în Europa. De ce contează Poziția exprimată de Pistorius conturează o împărțire tot mai fermă a sprijinului militar german: accent pe apărare antiaeriană (inclusiv prin contracte de volum), în timp ce armele ofensive cu rază lungă rămân în afara pachetului. Pentru Ucraina, mesajul implică faptul că presiunea pentru Taurus se lovește de argumentul „substituției” prin drone, iar pentru industria europeană de apărare, contractul de interceptoare indică o direcție de investiții și producție orientată către muniții defensive, cu termene de livrare extinse. [...]
Ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune directă pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , în condițiile în care Kievul reclamă un deficit critic de capabilități anti-balistică, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski . Într-un mesaj publicat pe Telegram duminică, 5 iulie, Zelenski a spus că, într-o singură săptămână, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe aeriene ghidate și 106 rachete de diverse tipuri, „aproape jumătate” dintre acestea fiind balistice. De ce contează: vulnerabilitatea la rachete balistice și bombe grele Zelenski a indicat că forțele ucrainene de apărare antiaeriană interceptează, de regulă, peste 90% dintre dronele de atac, însă rămân „foarte vulnerabile” în fața rachetelor balistice și a bombelor ghidate grele incluse în pachetele de lovituri. Ca exemplu al acestei vulnerabilități, el a invocat un atac recent cu rachetă balistică asupra Kievului, soldat cu 31 de morți și 102 răniți. Miza operațională: aprovizionare continuă cu interceptori, în special anti-balistică Pentru a face față volumului de amenințări, Zelenski a afirmat că Ucraina lucrează cu parteneri europeni și nord-americani pentru a obține livrări continue de rachete interceptoare, inclusiv prin inițiative precum „Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)” – o listă de necesități prioritare pentru sprijin militar. „Ne întărim apărarea antiaeriană lucrând împreună cu europenii pe anti-balistică. Avem nevoie de răspunsuri de la partenerii noștri la solicitările noastre de apărare antiaeriană. Fiecare pachet de rachete interceptoare este o protecție reală a vieților”, a transmis Zelenski. Atacuri în weekend: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același context, Zelenski a descris o campanie „neîntreruptă” care vizează infrastructura civilă și comunități de pe linia frontului, menționând că aproape zilnic sunt lovite regiuni precum Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și localități de graniță. Kyiv Post mai notează o serie de atacuri din weekend, între care: o lovitură cu rachetă în regiunea Harkiv care a distrus o benzinărie în districtul comercial din Izium, cu un mort și trei răniți; un atac cu dronă asupra Bohoduhiv, soldat cu doi morți; un atac cu dronă în orașul Harkiv, cu cel puțin cinci răniți; o bombă ghidată FAB-250 cu modul de planare și corecție (UMPK) care a lovit un supermarket din Kramatorsk (regiunea Donețk), rănind cinci civili, inclusiv un băiat de 11 ani; în Zaporijjea, o salvă de cinci rachete care a provocat o prăbușire parțială a structurii unei clădiri de apartamente cu mai multe etaje, urmată de atacuri cu drone asupra unor facilități comerciale; în Sumî, un atac asupra unei stații de combustibil care a declanșat un incendiu puternic și a rănit trei femei. Potrivit aceleiași surse, echipele de intervenție de urgență rămân în alertă ridicată, pe fondul volumului „fără precedent” al asalturilor aeriene rusești. [...]
