Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina și Rusia reiau joi negocierile mediate de SUA la Abu Dhabi, după o primă zi descrisă drept „productivă”, potrivit Digi24. Miza imediată rămâne găsirea unor „măsuri concrete” care să ducă la o pace durabilă, însă discuțiile se desfășoară pe fondul continuării luptelor și al unor divergențe majore între pozițiile Kievului și ale Moscovei.
Negociatorul principal al Kievului, Rustem Umerov, a transmis că prima zi a fost „substanţială şi productivă”, iar un oficial american, sub protecția anonimatului, a caracterizat la rândul său discuțiile drept productive și a spus că ele continuă joi dimineață. În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că ar fi folosit armistițiul energetic susținut de SUA, anunțat săptămâna trecută, pentru a-și consolida capacitățile militare și pentru a intensifica atacurile.
„Lucrările au fost substanţiale şi productive, axate pe măsuri concrete şi soluţii practice”, a scris Rustem Umerov, şeful Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, pe X, potrivit AFP, preluată de News.ro.
În centrul negocierilor se află tocmai „concesiile dureroase” pe care fiecare parte încearcă să le evite, dar pe care un compromis le-ar putea impune. Conform relatării, cele mai sensibile puncte sunt legate de teritorii și de controlul unor obiective strategice, iar administrația Trump face presiuni asupra ambelor părți să ajungă la o înțelegere, deși distanța dintre poziții rămâne mare.
Principalele teme care blochează un acord, așa cum reies din informațiile prezentate, sunt:
Pe teren, presiunea militară continuă să influențeze negocierile. Digi24 notează că Zelenski a cerut partenerilor să exercite „mai multă presiune” asupra Moscovei și a spus că este esențial ca discuțiile să ducă la „o pace reală”, nu la o nouă fereastră de oportunitate pentru Rusia de a continua războiul. În același timp, el a afirmat că Ucraina se așteaptă ca discuțiile să ducă „în curând” la un nou schimb de prizonieri, un posibil rezultat concret într-un proces în care concesiile teritoriale rămân, politic și social, cele mai greu de acceptat.
Recomandate
Schimbarea de ton a lui Donald Trump la G7 poate redesena linia occidentală față de Ucraina , într-un moment în care Washingtonul și partenerii europeni par să evalueze mai favorabil poziția Kievului pe front, potrivit Adevărul . Președintele SUA nu mai crede că Rusia poate obține o victorie militară decisivă, o repoziționare cu potențial de impact asupra agendei diplomatice și a presiunii exercitate asupra Moscovei. Schimbarea este prezentată ca o ruptură față de poziția exprimată de Trump după întâlnirea cu Vladimir Putin din Alaska, în 2025, când susținea că Ucraina „nu are cărți” și ar fi nevoită să accepte concesii teritoriale pentru a pune capăt conflictului . Ce s-a schimbat în evaluarea SUA și a europenilor Potrivit surselor citate de Bloomberg , atât Statele Unite, cât și partenerii europeni consideră acum că poziția Ucrainei pe câmpul de luptă s-a consolidat, în timp ce capacitatea Rusiei de a-și atinge obiectivele militare „se erodează treptat”. În același timp, Adevărul notează că schimbarea de perspectivă a devenit vizibilă în timpul summitului G7 din Franța, în contextul întrevederii dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Factorul care a accelerat repoziționarea: întâlnirea cu Zelenski În discuția cu Zelenski, lui Trump i-au fost prezentate imagini cu distrugerile provocate de atacurile rusești asupra Catedralei Adormirii Maicii Domnului din Lavra Pecerska de la Kiev , fotografii care, potrivit surselor citate, l-au impresionat și ar fi contribuit la schimbarea percepției sale asupra conflictului. Jurnalistul și comentatorul politic ucrainean Ivan Yakovina apreciază că administrația americană ar putea să își modifice în curând și politica față de Rusia , dacă orientarea actuală a lui Trump se menține. „În acest moment, evaluările și opiniile sale despre Ucraina sunt pozitive. Dacă nu își schimbă radical poziția, este posibil să asistăm la lansarea unei campanii de presiune asupra lui Putin.” Mesajul public al lui Trump: „Rusia trebuie să facă o înțelegere” Potrivit The Independent , Trump a declarat la G7 că Rusia trebuie să ajungă la un acord cu Ucraina și a descris întâlnirea cu Zelenski drept una „foarte bună”. El a mai spus că atenția sa se concentrează din nou asupra războiului din Ucraina și că va face tot posibilul pentru a contribui la găsirea unei soluții. „Rusia trebuie să facă o înțelegere. Rusia a suferit pierderi umane enorme, la fel ca și Ucraina.” În aceeași logică, Trump a sugerat că un eventual acord de pace ar putea deveni următoarea mare prioritate diplomatică după dosarul Iranului și a avertizat că Rusia riscă să continue să piardă un număr „masiv” de soldați dacă războiul se prelungește. [...]
Aleksandr Lukașenko încearcă să blocheze extinderea războiului spre Belarus , respingând public scenariul unei noi ofensive ruse dinspre teritoriul belarus și avertizând că o implicare ar putea împinge conflictul într-o confruntare directă cu NATO, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru agenția BelTA, preluat de Kyiv Post , liderul de la Minsk a respins comentariile venite de la Kiev, conform cărora Rusia ar intenționa să lanseze o nouă ofensivă împotriva Ucrainei de pe teritoriul Belarusului. Lukașenko a spus că a discutat subiectul cu Vladimir Putin și a susținut că „intrarea Belarusului în război, în orice calitate, este inacceptabilă”. De ce contează: riscul de escaladare regională și „efectul NATO” Argumentația lui Lukașenko are un fir roșu: evitarea unei escaladări care ar schimba natura conflictului. El a invocat trei motive principale: Vulnerabilitatea militară a Belarusului , afirmând că, dacă Ucraina ar începe să atace, țara sa „ar fi expusă ca o palmă deschisă” în fața armatei ucrainene. Extinderea liniei frontului , despre care a spus că Belarusul și Rusia nu ar putea să o apere, ceea ce ar crea premise pentru o reacție externă. Riscul ca NATO să intervină , Lukașenko afirmând că, într-un astfel de scenariu, statele NATO ar putea trimite trupe în sprijinul Ucrainei, iar războiul „ar căpăta o nouă dimensiune”, devenind un conflict Belarus–Rusia împotriva NATO. Liderul belarus a adăugat că nu exclude ca o astfel de evoluție să se producă „chiar și fără implicarea Belarusului”, sugerând că dinamica regională rămâne volatilă. Context: scuze către Zelenski și avertisment din partea Ucrainei În același material, Lukașenko a revenit asupra criticilor anterioare la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a spus că „poate că am mers prea departe”, prezentând ulterior scuze publice. El a legat ieșirile sale de ceea ce a descris drept declarații ale lui Zelenski despre „500 de ținte” pregătite pentru a fi lovite dacă Belarus s-ar alătura războiului. Digi24 notează și că un comandant ucrainean de rang înalt, Robert „Magyar” Brovdi , ar fi transmis un avertisment către Lukașenko, printr-o postare pe Facebook, să nu se implice în conflict, pe fondul tensiunilor recente de la graniță. [...]
Zelenski a discutat cu Trump despre licențe pentru producția de rachete destinate sistemelor Patriot , un semnal cu potențial impact operațional pentru capacitatea Ucrainei de a-și susține apărarea antiaeriană, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc în marja summitului G7 de la Evian , Franța. Conform publicației, Zelenski a spus că discuția a vizat „transferul de licențe” pentru producția unor arme, în contextul posibilității ca Ucraina să producă rachete pentru bateriile Patriot, iar Trump „a reacționat pozitiv”. „Am discutat cu Trump despre transferul de licențe pentru producția acestor arme. Liderul american a reacționat pozitiv”, a declarat Zelenski. Mesaj către Kremlin și condițiile pentru o întâlnire cu Putin În același context, Zelenski a transmis un avertisment către președintele rus Vladimir Putin , afirmând că Rusia ar urma să aibă „o iarnă groaznică”, după cum a formulat liderul ucrainean. „Rusia trebuie să știe că am avut o iarnă groaznică și că nici ei nu vor avea una ușoară”, a spus Zelenski. Zelenski a mai declarat că nu intenționează să accepte o întâlnire cu Putin la Moscova și a indicat alternative de locație: Turcia, Elveția sau Orientul Mijlociu. Totodată, el a spus că nu va ceda cererilor lui Putin și a susținut că „60% dintre ruși doresc să pună capăt războiului”. Context: summitul G7 la Evian Summitul G7 are loc de luni până miercuri la Evian, cu participarea liderilor din Franța, SUA, Canada, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit. Uniunea Europeană este reprezentată de António Costa (Consiliul European) și Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), iar președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat la reuniune pe Volodimir Zelenski. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să obțină o licență americană pentru producția internă de sisteme Patriot , într-un demers care ar putea schimba atât calendarul, cât și costurile apărării antiaeriene a Ucrainei, pe fondul întârzierilor la livrări și al dependenței de finanțare externă, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că i-a cerut din nou președintelui SUA, Donald Trump , „licența” pentru ca Ucraina să poată produce pe plan intern sisteme antiaeriene Patriot și rachete interceptoare pentru acestea. Declarația a fost transmisă sub forma unui mesaj audio pe WhatsApp către un grup de jurnaliști care îi urmăresc participarea la summitul G7 din Franța. Zelenski a afirmat că a discutat deja subiectul cu Trump și că echipele celor două părți ar urma să lucreze pentru obținerea licenței. El a mai cerut anterior o astfel de licență pentru producția de baterii Patriot, însă nu a primit „răspunsul dorit”, conform informațiilor din articol. De ce contează: timp de livrare și bani pentru a „sări peste rând” În paralel cu ideea de producție locală, o prioritate imediată a Ucrainei rămâne obținerea de sisteme Patriot suplimentare și mai multe rachete interceptoare PAC-3 de la susținători, precum și fonduri pentru achiziții din SUA. Zelenski a spus că, în urmă cu două săptămâni, unele țări aflate înaintea Ucrainei pe lista de așteptare pentru cumpărarea de sisteme Patriot i-au cedat locul, dar Kievul are nevoie de bani pentru a le obține. În lipsa plății contractului, el a avertizat că livrările de sisteme și rachete ar putea ajunge „abia în 2030”. Ce urmează Din informațiile disponibile, nu există încă un acord privind licența, iar Zelenski indică faptul că discuțiile ar continua la nivel de echipe. În același timp, presiunea pe finanțare rămâne centrală: Ucraina încearcă să accelereze accesul la echipamente prin plata contractelor, pentru a evita întârzieri de mai mulți ani. [...]
Turcia avertizează că escaladarea războiului din Ucraina riscă să se extindă geografic și să afecteze securitatea în Marea Neagră , iar Ankara cere măsuri de detensionare, pe fondul intensificării loviturilor din spatele liniei frontului, potrivit Kyiv Post . Ministrul turc de externe, Hakan Fidan , a declarat la Moscova, într-o conferință de presă alături de omologul său rus Serghei Lavrov , că „escaladarea recentă” și „pericolul extinderii geografice” a conflictului reprezintă „un motiv de îngrijorare serioasă”. El a indicat, în special, creșterea atacurilor asupra țintelor din spatele frontului și atacurile care amenință siguranța navigației în Marea Neagră, despre care a spus că „dăunează intereselor terților”. Declarațiile vin la o zi după ce un baraj de rachete și drone rusești a ucis 11 persoane în Ucraina și a avariat o catedrală în centrul Kievului. În replică, Ucraina a atacat o rafinărie de petrol de la periferia Moscovei, o lovitură menită să afecteze veniturile din petrol ale Rusiei, pe care Kievul susține că acestea finanțează războiul. Marea Neagră, miza operațională pentru Ankara Accentul pus de Fidan pe siguranța navigației sugerează o preocupare directă pentru riscurile operaționale din regiune, într-un context în care Turcia încearcă să se poziționeze ca posibil mediator între Moscova și Kiev. Șeful diplomației turce a cerut „anumite măsuri de detensionare”, fără a detalia ce pași ar trebui adoptați. Context diplomatic: fără progres în negocieri Turcia a găzduit mai multe runde de discuții între delegații ruse și ucrainene, însă fără un rezultat decisiv. Potrivit materialului, președintele rus Vladimir Putin își menține cereri teritoriale și politice ferme, pe care Kievul le respinge ca echivalente cu o capitulare, și a refuzat solicitări repetate pentru o întâlnire față în față cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. În paralel, aliații Kievului s-au reunit în Franța la summitul G7, unde președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Moscova să „încheie un acord” pentru oprirea războiului. [...]
Întâlnirea Trump–Zelenski la G7 reaprinde discuția despre sprijin militar și presiune asupra Rusiei , într-un moment în care Kievul cere accelerarea livrărilor și a capacității de producție locală pentru sisteme de apărare. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a avut marți o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski la summitul G7 din Franța și a spus că „Rusia ar trebui să încheie un acord”. Trump a descris discuția drept „o întâlnire foarte bună” și a afirmat că a vorbit cu Vladimir Putin duminică, conform relatării preluate de Antena 3 de la The Guardian . În același context, președintele SUA a susținut că Rusia și Ucraina au pierderi mari și a invocat un bilanț de „35.000 de soldați între cele două” în luna precedentă, pe care l-a caracterizat drept „o pierdere lunară”. „Rusia ar trebui să încheie un acord. Rusia a pierdut enorm de mulți oameni, la fel și Ucraina. Luna trecută, au pierdut 35.000 de soldați între cele două; este o pierdere lunară. (…) Dar am avut o întâlnire și vom vedea. Am vorbit cu președintele Putin duminică.” Ce cere Kievul: presiune pe Rusia și acces la rachete În material, Zelenski este citat spunând că are nevoie ca Trump „să pună mai multă presiune asupra Rusiei” și că „poate face asta”. Totodată, liderul ucrainean afirmă că Trump ar fi „foarte optimist” că poate ajuta Ucraina „cu rachetele”. Un punct operațional important menționat este insistența Ucrainei pentru obținerea unei licențe care să permită producția locală de rachete Patriot, Zelenski spunând că „speră ca răspunsul să fie afirmativ”. Contextul G7 și perspectiva unor discuții directe Summitul G7 are loc în perioada 15–17 iunie, în stațiunea franceză Evian-les-Bains. Antena 3 mai notează că Zelenski a declarat luni că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summit pentru discuții menite să pună capăt războiului, însă liderul rus „nu s-a arătat dispus” să poarte discuții. Trump a mai spus că există „multă antipatie între cei doi lideri” și că urmează să se întâlnească din nou cu Zelenski mai târziu în aceeași zi. [...]
